Afişez elemetele după tag: agribusiness

Fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze afacerea. Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, lansează Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, dedicat fermierilor și antreprenorilor din agricultură.

Inițiativa pornește de la un obiectiv comun: dezvoltarea fermierilor dincolo de zona de producție, prin creșterea nivelului de cunoaștere și competență în domenii conexe esențiale pentru administrarea unui business agricol – finanțare, piață, managementul riscului și investiții.

Agricultura de astăzi nu mai înseamnă doar producție. Volatilitatea piețelor, costul capitalului, deciziile comerciale, investițiile și gestionarea riscului influențează direct performanța și stabilitatea unei ferme.

Sub conceptul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, Roadshow-ul va aduce împreună educația financiară, informația de piață, managementul riscului și tehnologia agricolă, într-un format practic, cu sesiuni dedicate și workshop-uri interactive, pentru că fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Ci, trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze businessul.

Roadshow-ul se desfășoară în trei orașe: Iași - 26 noiembrie 2026; Constanța - 10 decembrie 2026 și Timișoara - 14 ianuarie 2027. Fiecare etapă va reuni fermieri, specialiști și parteneri din ecosistemul agribusiness, conectând într-un singur format cunoașterea, finanțarea, piața, managementul riscului și tehnologia.

Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.” este o inițiativă Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, organizată de Pactul Agro Pontic și MC RISEWAY.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gabriela Rizescu se alătură Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în calitate de consilier pe probleme de protecția plantelor.

Cu aproape trei decenii de experiență în agribusiness-ul românesc și o bogată experiență profesională în domeniu, Gabriela Rizescu aduce în echipa LAPAR o cunoaștere aprofundată a realităților din agricultură, o perspectivă solidă asupra problemelor cu care se confruntă fermierii și, mai ales, o legătură autentică cu sectorul agricol românesc.

„Venirea sa reprezintă un pas important în consolidarea expertizei tehnice a LAPAR și în demersurile noastre de a reprezenta cât mai bine interesele fermierilor. Îi urăm bun venit în echipa LAPAR și îi dorim mult succes! Suntem convinși că experiența și expertiza sa vor aduce plusvaloare activității organizației și, în cele din urmă, fermierilor din România”, transmite LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.

În noiembrie 2026, LAPAR împlinește 25 de ani de activitate, evenimentul fiind sărbătorit prin „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, pe 20 noiembrie. Cu acest prilej, la Hotel Pullman din București vor fi prezenți fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole. „Nu este doar o aniversare. Este un moment de dialog despre temele care contează pentru agricultura românească”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Jubileul LAPAR aduce împreună perspective care, de regulă, se întâlnesc în spații diferite: decizia europeană, administrația, antreprenoriatul și piața. „Este expresia unui parcurs de 25 de ani în care LAPAR a construit reprezentare și dialog - de la fermă până la Bruxelles. Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, a adăugat Matei Titianu.

Pentru evenimentul aniversar „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță primii vorbitori confirmați: 

• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European - politica agricolă europeană, viitorul buget european și locul agriculturii în prioritățile Uniunii Europene;

• Adrian Chesnoiu, director general Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - finanțarea investițiilor și dezvoltarea agriculturii și infrastructurii rurale din România;

• Florin Jianu, președinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) - dialogul dintre mediul antreprenorial, sectorul agricol și autoritățile publice;

• univ. dr. Florin Stănică, președinte ASAS;

• Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală – Senatul României;

• Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR);

• Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn - piețele de cereale și oleaginoase, dinamica regională și internațională și reperele care influențează deciziile comerciale.

„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, punctează Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Astfel că, evenimentul beneficiază deja de susținerea unor companii importante din agribusiness, care au confirmat implicarea în Jubileul LAPAR – 25 ANI: Bayer, Syngenta, Corteva Agriscience, SEEFCO, Dekagro, Bunge, Belor, AISR, FMC.

„Prezența acestor parteneri confirmă relevanța evenimentului și încrederea acordată unei platforme care, de 25 de ani, susține reprezentarea, dialogul și dezvoltarea agriculturii românești. Alături de partenerii care au confirmat deja, LAPAR așteaptă în continuare noi companii și organizații care împărtășesc aceeași preocupare pentru viitorul agriculturii românești”, precizează Liliana Piron. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricover anunță autorizarea Agricover Payments ca instituție de plată de către Banca Națională a României, prin care devine a 15-a instituție de plată autorizată la nivel național, marcând o nouă etapă în dezvoltarea serviciilor financiare dedicate sectorului agricol din România.

Agricover Payments face parte din Grupul Agricover și este, în esență, o companie Agri-FinTech, dedicată dezvoltării de soluții financiare digitale integrate pentru fermieri, într-o abordare de pionierat pentru ecosistemul agricol și financiar digital din România.

„Autorizarea Agricover Payments extinde capabilitățile financiare ale Grupului într-o zonă nouă și importantă. Strategia noastră  este să ducem aceeași logică de specializare pe care am construit-o în finanțarea agriculturii și în dezvoltarea de soluții financiare digitale pentru fermieri. Noul statut ne oferă cadrul pentru a dezvolta această direcție într-un mod reglementat și corelat cu modelul Agricover”, precizează Andrei Vasile, CEO al Agricover Payments.

O instituție de plată, furnizor de servicii financiare reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, poate oferi servicii de deschidere și administrare a conturilor de plăți și furnizează servicii precum transferuri, carduri și alte instrumente de plată. Fondurile clienților unei institutți de plată sunt strict protejate printr-o serie de mecanisme reglementate de legislația națională și europeană.

Agricover Payments este autorizată să ofere conturi de plăți, să emită carduri, să facă transferuri de bani și să permită retrageri de numerar, toate printr-o experiență digitală integrată. Compania are în vedere extinderea treptată a gamei de servicii și a ariei de operare, în funcție de nevoile fermierilor și de oportunitățile de dezvoltare ale ecosistemului financiar Agricover.

• Segmentul Agrifinance: reunește Agricover Credit IFN, Agricover Payments și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare - asigură finanțarea necesară fermierilor, precum și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări și servicii digitale de finanțare și plată;
• Segmentul Agribusiness: reunește Agricover Distribution și Agricover Commodities - specializate în distribuția de inputuri agricole - semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil furnizate fermierilor locali.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România lansează campania de comunicare „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună”, o inițiativă care își propune să dezvăluie publicului român inovații tehnologice ale companiilor olandeze care pot susține și impulsiona agricultura și industria alimentară românească.

Aproximativ 30 de companii și parteneri din Țările de Jos, activi în domenii precum agricultura de precizie, robotica agricolă, tehnologiile de seră, tehnologiile dedicate pomiculturii, irigațiile inteligente și procesarea alimentară sustenabilă, își vor prezenta în următoarele două luni cele mai noi produse, servicii și tehnologii inovatoare și impactul pe care acestea îl au deja în proiecte reale. Noutățile prezentate de companiile participante vor apărea pe canalele social media ale Ambasadei și pe paginile AgriculturaPerformantaRO de pe LinkedIn, Facebook, Instagram și YouTube.

Astfel, Ambasada Regatuțui Țărilor de Jos în România continuă seria de inițiative de comunicare derulate în anii anteriori „Sustainability Heroes” și „Resilient & Sustainable. Together”, adăugând de această dată tehnologia inteligentă (smart-tech) ca temă centrală, alături de sustenabilitate și reziliență.

Importanța parteneriatului olandezo-român în agrifood tech

Țările de Jos sunt al doilea cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, imediat după Statele Unite, cu venituri din exportul agroalimentar de peste 137 miliarde de euro în 2025, potrivit datelor Oficiului Olandez de Statistică (CBS). Acest lucru se datorează, în mare măsură, tradiției olandeze în antreprenoriat și inovare. Sectorul olandez de profil este recunoscut pentru inovații precum agricultura verticală, robotica de muls și recoltat, tehnologiile de seră de înaltă eficiență, tehnologiile high-tech pentru pomicultură și întreg lanțul valoric al fructelor, și soluțiile pentru reducerea consumului de apă și a emisiilor, iar cele mai multe dintre marile companii agroalimentare cu impact global desfășoară ample activități de cercetare-dezvoltare în această țară.

România, la rândul ei, rămâne un jucător agricol important în Uniunea Europeană: valoarea producției agricole naționale a fost de aproximativ 22 miliarde de euro în 2024, plasând țara pe locul 7 în UE, iar gradul de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR a depășit 95%, reprezentând un influx considerabil de capital direcționat către fermieri și companii din mediul rural. În același timp, sectorul se confruntă cu multiple provocări, legate, de exemplu, de schimbările climatice, creșterea prețurilor la energie și evoluțiile sociodemografice. Aproximativ 18-20% din populația activă a României lucrează în agricultură, comparativ cu o medie de doar 4% la nivelul UE, o diferență care arată atât dependența economică de acest sector, cât și nevoia investițiilor în mecanizare, digitalizare și formare profesională.

Această combinație de expertiză tehnologică olandeză și potențial agricol românesc încă neexploatat pe deplin creează, potrivit organizatorilor campaniei, oportunități concrete de colaborare și de afaceri între fermieri, companii agroalimentare, consultanți de fonduri europene și instituții de cercetare din România. De asemenea, pentru modernizarea sectorului, sporirea competitivității acestuia și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Companiile olandeze au demonstrat, an de an, că pot produce mai mult și mai sustenabil, cu mai puține resurse. Prin campania „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună” dorim să aducem această expertiză mai aproape de fermierii și companiile din România, într-un moment în care digitalizarea agriculturii și impactul tehnologiilor moderne asupra acestui sector sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană - Sophie Neve, consilier Agricultură la Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România

Finalul campaniei, marcat cu un eveniment dedicat

Campania se va încheia printr-un eveniment de knowledge-sharing, matchmaking, și networking devenit deja tradițional, organizat anual de către Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București, anul acesta fiind programat în după amiaza zilei de 29 octombrie. La acest eveniment vor participa reprezentanți ai unora dintre companiile și organizațiile participante la campanie, care vor avea ocazia să discute direct cu potențiali parteneri, experți și decidenți din România.

Dintre companiile participante la campanie se numără Ag Leader, Rometron, GPX, CropX, Rapagra, APH Group, Kubo, Cormana, Nivavi, Bbleap, Meteor Systems, Geerlofs Koeltechniek, CalfOtel, precum și Digi-Fruit Cluster din care fac parte 15 companii olandeze care se concentrează pe digitalizarea întregului lanț valoric al fructelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

De la profesia de economist și doar 15 hectare, Mihai Flavius Bădica (46 ani) administrează astăzi o exploatație modernă de peste 400 de hectare. Cofondatorul Fermei Kalinderu din localitatea Tecuci (județul Teleorman) ne-a împărtășit povestea unei evoluții remarcabile, bazată pe rigoare economică, pasiune pentru pământ și parteneriate de încredere.

În rândul fermierilor, Mihai Flavius Bădica este un exemplu de succes, având ân vedere că a reușit să dezvolte o afacere solidă de la zero. Economist de profesie, a lucrat 15 ani într-o multinațională și zece ani a fost director de Agenție Bancară la BRD. „Iar de aici am plecat de jos pe treptele ierarhiei. Însă, pe măsură ce m-am implicat în agricultură, am simțit nevoia unei fundamentări tehnice, așa că am absolvit ulterior și Facultatea de Agronomie. Practic, ambele specializări îmi sunt indispensabile în activitatea zilnică, deoarece agronomia îmi oferă soluțiile în câmp, iar economia mă ajută să gestionez eficient costurile și investițiile.”

Povestea Fermei Kalinderu a început în anul 2012, când Mihai Flavius Bădica, împreună cu verișorul lui, tot economist, a înființat o întreprindere individuală și a accesat măsura dedicată tinerilor fermieri. Cu acele fonduri europene, în valoare de 40.000 de euro, cei doi au făcut primul pas concret: au achiziționat fiecare câte un tractor chinezesc, marca Foton. „Lucram pe atunci o suprafață modestă, adunată undeva la 15–16 hectare. A fost o perioadă romantică, dar plină de provocări și lipsuri tehnologice, un adevărat test al rezistenței pentru noi”, își amintește zâmbind fermierul teleormănean.

Ferma Kalinderu

• Locație: sat Tecuci, comuna Balaci, jud. Teleorman

• Suprafață cultivată: Peste 400 de hectare

• Tip fermă: exclusiv vegetală

• Echipă: trei angajați permanenți plus cei doi asociați, în campanii

Dezvoltarea exploatației agricole a fost una organică, dar accelerată de oportunitățile din zonă. „În 2014 am făcut pasul către înființarea unei societăți comerciale, pornind direct cu 100 de hectare luate în arendă. Până în 2018 am continuat să lucrăm cu aceleași tractoare Foton și cu utilaje vechi, ducând greul începutului. Relația mea cu Titan Machinery România a pornit în 2018 prin achiziția unei remorci Pronar și a unei semănători Gaspardo, iar în 2023 am achiziționat un sacrificator Gaspardo. Anul 2018 a reprezentat însă un punct de cotitură. Am accesat un proiect de modernizare prin Măsura 4.1, care ne-a permis să facem un salt tehnologic major. Atunci am achiziționat un tractor de 230 CP și un pachet complet de utilaje performante: semănătoare, combinator, instalație de erbicidat, disc, dezmiriștitor și mașină de împrăștiat îngrășăminte. Tot atunci am înființat și o a doua societate comercială. Astăzi, prin cele două firme, gestionăm peste 400 de hectare în comuna Balaci. Este o suprafață optimă pentru structura actuală a fermei, care este una exclusiv vegetală. Deși ne-am dorit o diversificare și spre alte sectoare, contextul economic și volatilitatea din ultimii ani ne-au impus să rămânem concentrați pe marea cultură”, povestește Mihai Flavius Bădica.

Structura culturilor: adaptare la climă

Sudul țării este recunoscut pentru provocările climatice, în special seceta. De aceea, la Ferma Kalinderu, rotația culturilor este o regulă de aur, de la care fermierii nu se abat. „Structura culturilor este cea clasică pentru zona noastră, dar optimizată în funcție de randamente. Aproximativ 40–50% din suprafață este ocupată de păioase – grâu și orz. Oleaginoasele, respectiv rapița și floarea-soarelui, dețin o pondere de circa 40%. Restul suprafeței este împărțit între porumb, terenuri lăsate pârloagă și o suprafață de lucernă, aceasta din urmă având și rolul de a ne ajuta să îndeplinim cerințele APIA privind diversificarea. Porumbul îl cultivăm pe suprafețe foarte restrânse, deoarece clima din sud nu mai este de mult timp prietenoasă cu această cultură”, ne-a zis Mihai Flavius Bădica.

Dacă ne uităm la ultimul sezon agricol, din toamnă și până acum, regimul de precipitații a fost generos, în zonă înregistrându-se peste 600 de litri. „Privit în ansamblu, acest lucru este un beneficiu, însă a venit la pachet cu dificultăți logistice. Din cauza ploilor, nu am putut intra în câmp la momentele optime pentru tratamentele fitosanitare și fertilizările de primăvară la păioase. În schimb, cultura de rapiță arată excelent, mult mai bine decât în anii trecuți, evoluție influențată direct de îmbunătățirea tehnologiei de lucru pe care am implementat-o în fermă”, precizează tânărul fermier.

Indiferent de domeniu, dar mai ales în agricultură, dacă nu pui suflet și pasiune în ceea ce faci, nu ai nicio șansă de reușită. Pământul simte când este lucrat doar pentru profit și când este iubit.

Este extrem de important în contextul actual ca tinerii să studieze. Agricultura modernă nu se mai face după ureche. Fără carte, fără agronomie și fără o înțelegere clară a economiei de fermă, ești condamnat la eșec.

Tinerilor fermieri le recomand perseverență și răbdare. Rezultatele nu apar peste noapte, dar cu o viziune clară și muncă asiduă, satisfacțiile vor fi pe măsură.

Cheia eficienței în câmp, tehnologia de top

Parcul de utilaje al Fermei Kalinderu include nume grele din industrie. Cele mai recente investiții au fost realizate printr-un proiect derulat între 2024 și 2025, prin care au ajuns în fermă un tractor Case IH Magnum de 340 CP, echipat cu un utilaj de cultivare TopDown de la Väderstad, cu o lățime de 3 metri. De asemenea, cei doi tineri asociați au achiziționat și un tractor universal din gama Case IH Maxxum, de peste 140 CP. „Aceste achiziții consolidează parcul nostru, unde mai operăm alte două tractoare (de 100 CP și 200 CP), o combină, două încărcătoare și, desigur, cele două tractoare chinezești de la început, pe care le păstrăm cu mândrie ca emblemă a locului de unde am plecat. Alegerea partenerului Titan Machinery și a mărcii Case IH a fost una strategică. Pe o piață aglomerată, diferența o fac oamenii și serviciile post-vânzare. Relația noastră cu Adrian (n.r. Adrian Dinu – manager regional Titan Machinery România), și cu domnul Netejoru (n.r. Florin Netejoru – Team Leader Service Titan Machinery Alexandria), este ireproșabilă. Titan Machinery este singura companie întâlnită – și am lucrat cu mulți competitori – unde omul de vânzări nu consideră că treaba lui s-a terminat odată cu livrarea facturii. El rămâne o punte de legătură activă cu departamentul de service pentru a ne asigura suportul în orice moment. Iar despre TopDown 300 de la Väderstad pot spune simplu: este la cel mai înalt nivel. Pe piață există acest utilaj și restul. Deși investiția inițială este mai ridicată comparativ cu alte opțiuni de pe piață, calitatea lucrării și eficiența energetică sunt excepționale. Avem un consum care nu depășește 15 litri de motorină pe hectar, ceea ce înseamnă că, la suprafața fermei noastre, utilajul se amortizează integral în maximum trei ani”, a ținut să sublinieze Mihai Flavius Bădica.

Următorul pas, procesarea

L-am întrebat pe Mihai Flavius Bădica despre viitorul Fermei Kalinderu, cum îl vede, dacă mai există loc pentru expansiune, pe ce mizează. „În ceea ce privește suprafața de teren, suntem într-o fază de stabilitate. Terenurile din zonă sunt deja securizate, iar o eventuală extindere ar fi posibilă doar prin preluarea integrală a altor ferme vecine, dacă se va ivi ocazia în viitor. Marea mea ambiție pe termen mediu privește însă dezvoltarea pe verticală, mai exact procesarea. Urmărim cu atenție liniile de finanțare din fonduri europene pentru a înființa o unitate de producție în domeniul patiseriei și dulciurilor (cornulețe, fursecuri). Avem materia primă, avem rigoarea economică și cred că adăugarea de valoare produselor noastre este următorul pas logic. Până atunci, ne concentrăm pe optimizare. Lucrăm eficient: cu doar trei angajați permanenți și implicarea noastră în campanii, reușim să gestionăm impecabil cele peste 400 de hectare, datorită mecanizării de înalt nivel.”

Articol de: MIHAELA PREVENDA & BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Summit Agro România anunță că, începând cu data de 16 septembrie 2026, funcția de președinte al companiei va fi preluată de către Valerian Iștoc.

Valerian Iștoc are o experiență îndelungată în sectorul agricol, cunoscând foarte bine compania Summit Agro România, în cadrul căreia a mai activat profesional în trecut. Revenirea sa în companie aduce astfel atât experiență relevantă acumulată în industrie, cât și o bună înțelegere a culturii organizaționale și a specificului activității Summit Agro România.

„Preluarea conducerii de către Valerian Iștoc reprezintă o nouă etapă în evoluția Summit Agro România, cu accent pe continuitatea direcției strategice, dezvoltarea portofoliului și menținerea unei colaborări apropiate cu partenerii din piața agricolă. Summit Agro România, împreună cu Sumi Agro Europa, își reafirmă angajamentul de a continua dezvoltarea pe termen lung, alături de echipă, fermieri, distribuitori și parteneri, cu încrederea că vom crește împreună și vom consolida, în continuare, relațiile construite în agricultura din România”, transmite compania.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, compania Agropartners, cunoscută anterior sub denumirea de NHR Agropartners, a lansat oficial noua sa identitate vizuală. În cadrul evenimentului la care a participat presa agricolă, Agropartners a anunțat schimbarea de nume și a prezentat strategia de reorganizare pentru piața din România. Peste 25 de ani de activitate pe piața utilajelor agricole din țara noastră se transformă într-o etapă nouă, caracterizată prin agilitate, orientată către tehnologie, agricultură de precizie, consultanță și parteneriate pe termen lung.

Dincolo de noua identitate vizuală, Agropartners își propune să construiască un model de business mai eficient, bazat pe tehnologie, consultanță, service și proximitate față de fermier. Acest moment, pentru compania Agropartners marchează începutul unei noi etape, fermierul fiind în centrul atenției și beneficiind de utilajul potrivit, tehnologia potrivită și suportul tehnic disponibil atunci când este nevoie.

Reorganizarea internă include crearea unor funcții noi în cadrul echipei comerciale și de service:

• Servicii de consultanță și vânzări personalizate: crearea unor roluri dedicate pentru a sprijini fermierii în alegerea echipamentelor potrivite și a soluțiilor de finanțare optime;

• Service și suport tehnic de înaltă performanță: optimizarea rețelei de filiale teritoriale, facilitând accesul mai rapid la piese de schimb originale și intervenții de service în câmp;

• Continuarea parteneriatelor de top: compania își reconfirmă statutul de partener de încredere pentru mărci de renume internațional (cum ar fi Deutz-Fahr sau JCB), oferind fermierilor acces la tehnologie de ultimă generație.

Anamaria Damian a anunțat că își încheie mandatul de director general, la finalul lunii august. „După mai bine de 21 de ani de activitate și pasiune dedicate acestei companii, a venit momentul să deschid calea spre noi oportunități profesionale. Sunt mândră de comunitatea puternică pe care am construit-o împreună cu echipa noastră și am toată încrederea că Agropartners va continua să crească și să reconfirme locul de frunte pe care îl merită în piața utilajelor agricole”, a declarat Anamaria Damian.

La conducerea executivă a companiei rămâne William England, care are misiunea de a duce Agropartners în următoarea etapă de dezvoltare. Directorul general Agropartners are o experiență de peste 30 de ani în managementul executiv global în agribusiness.

William England provine dintr-o familie de fermieri din Marea Britanie, având studii superioare în agricultură și un parcurs impresionant în coordonarea unor investiții de anvergură și restructurări de afaceri agricole în Europa Centrală și de Est, Australia și Orientul Mijlociu. Expertiza sa internațională combinată cu o cunoaștere profundă a piețelor europene este un catalizator esențial pentru expansiunea și eficientizarea Agropartners.

„Singurul lucru constant în viață este schimbarea. Agropartners intră într-un capitol nou, plin de energie. Obiectivul nostru clar este de a transforma compania într-un business profitabil și aproape de fermier. Toate schimbările și reorganizările interne au scopul să oferim clienților noștri echipamente performante, servicii mai rapide și un sprijin real în dezvoltarea afacerilor lor agricole”, a subliniat William England.

Noul logo reflectă un partener puternic și stabil

Ideea din spatele noului logo a fost de a păstra valorile tradiționale ale brandului, dar și de a introduce elemente noi, unificate într-un simbol proaspăt ce reflectă un partener puternic și stabil. Tranziția de la vechiul brand la denumirea simplificată și modernă Agropartners vine însoțită de o emblemă triunghiulară stilizată (monograma AP), care îmbină armonios pământul, tehnologia și energia.

„Verdele reprezintă natura, sustenabilitatea, agricultura de precizie și recoltele bogate, creând o punte vizuală de continuitate cu mărci de renume precum Deutz-Fahr. Galbenul aduce bucurie, energie, soare și optimism, amintind de lanurile coapte și de utilaje puternice de la parteneri precum JCB. Griul antracit oferă o bază industrială solidă, care evocă oțelul, mecanică de înaltă precizie, profesionalismul și loialitatea. Forma triunghiulară ascendentă înseamnă progres, inovație, mișcare continuă și dezvoltare alături de fermieri, la fel ca tehnica agricolă de vârf pe care o comercializăm”, a explicat Emilia Radu, specialist marketing în cadrul companiei Agropartners.

Compania Agropartners activează pe piața românească din anul 2000 și are filiale în principalele zone agricole ale țării, cu echipe de service și specialiști care oferă fermierilor soluții pentru mecanizarea și eficientizarea activităților agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!