Noul Fendt 700 Vario Gen7 a câștigat titlul „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și titlul de „Tractorul anului 2023” decernat la Expoziția EIMA de la Bologna. Noul Fendt 700 Vario s-a lansat oficial în România în luna decembrie 2022, ne-au informat reprezentanții Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră.

Fendt 700 Vario Gen7 a fost desemnat „Farm Machine 2023”, la SIMA 2022, de un juriu din care fac parte jurnalişti de specialitate de la 16 reviste europene de maşini agricole. „SIMA este primul târg internațional la care am prezentat publicului noul Fendt 700 Vario Gen7. Am câștigat acest prim premiu la categoria Tractoare de la 180 la 280 CP. În plus, avem deja numeroase comenzi de la clienții noștri francezi pentru acest tractor”, a spus, încântat, Roland Schmidt, vicepreședinte Fendt Marketing. „Laudele merg și către echipa de dezvoltare din Marktoberdorf”, a adăugat acesta.

În 2022, Expoziția Internațională SIMA de la Paris a aniversat ediția cu numărul 100, care s-a desfășurat în perioada 6-10 noiembrie, cu peste o mie de expozanți din 37 de țări și 153.000 de vizitatori din 120 de țări. Până acum, SIMA avea loc o dată la doi ani, în luna februarie a anilor impari. Din 2022, organizatorii au decis că expoziția va avea loc tot o dată la doi ani, însă în noiembrie, în anii pari.

Trei zile mai târziu, la EIMA Bologna, juriul independent format din 25 de jurnalişti agricoli din 25 de ţări europene a acordat premiul Tractorul anului 2023 pentru Fendt 728 Vario. Premiul Tractorul anului este decernat anual, din 1998. Din 2006, ceremonia de premiere a alternat între EIMA și Agritechnica. Fendt a câștigat deja de șapte ori premiul Tractorul anului la categoria principală, mai mult decât oricare alt producător de mașini agricole. Primul tractor Fendt care a câștigat acest premiu este Favorit 700 Vario, desemnat Tractorul anului în 1999. „Modelele din seria Fendt 700 Vario sunt cele mai vândute tractoare ale noastre și sunt folosite de fermieri din întreaga lume. Pentru inginerii Fendt a fost, așadar, o provocare să transforme ceva bun în ceva și mai bun. Factori precum consumul redus de combustibil combinat cu performanța de până la 300 CP, conservarea solului și flexibilitatea maximă pentru diferite aplicații sunt foarte importante pentru clienții noștri profesioniști din întreaga lume”, a precizat Christoph Gröblinghoff, președintele Consiliului de Administrație Fendt.

Decernarea premiului Tractorul anului la expoziția de la Bologna a fost pentru Fendt o dublă sărbătoare, având în vedere că producătorul german a sărbătorit anul acesta 50 de ani de prezență și vânzarea tractorului cu numărul 35.000 pe piața din Italia. „Vă mulțumim de 35.000 de ori!”, a scris Fendt pe parbrizul tractorului cu numărul 35.000 vândut în Italia, un Fendt 900 Vario, vopsit în culorile steagului Italiei. Ca să marcheze momentul aniversar, noul proprietar al tractorului a primit din partea Fendt o cheie din aur.

EIMA, expoziție care are loc o dată la doi ani, în luna noiembrie, a ajuns în 2022 la cea de-a 45-a ediție, care s-a desfășurat în perioada 9-13 noiembrie la Bologna, Italia. Expoziția organizată de FederaUnacom (Federația Națională a Producătorilor de Maşini Agricole din Italia) a reunit, anul acesta, 1.500 de expozanți din 40 de țări și peste 327.000 de vizitatori.

Tehnologia Fendt 1000, disponibilă și pentru tractoare de la 200 la 300 CP

Noua generație Fendt 700 Vario încorporează cea mai nouă tehnologie dezvoltată de Fendt pentru tractoare, tehnologie care vine de la cele mai mari tractoare produse de Fendt, seria 1000, și care este disponibilă acum și pentru tractoarele din seria 700, desigur redimensionată pentru tractoare de la 200 CP la 300 CP. Motorul este complet nou și a fost dezvoltat integral de grupul AGCO, fiind un proiect exclusiv dedicat noilor tractoare Fendt din seria 700.

Noua serie Fendt 700 include șapte modele: 720, 722, 724, 726 și modelul de top 728, cu putere maximă de 283 CP, dar cu posibilitatea de a avea 20 CP în plus, deci puterea maximă pentru modelul Fendt 728 este de 303 CP. „Fendt 700 este cu siguranță cea mai populară serie de tractoare Fendt, iar noua generație de tractoare satisface nevoile clienților noștri care vor un Fendt 700 ceva mai greu și cu mai multă putere. Tractoarele din noua serie 700 sunt mai grele, oferă o putere mai mare, precum și mai multă stabilitate și eficiență mai ridicată”, a arătat Stefano Pariani, Product Specialist & Tractors Sales Engineer Fendt Italia.

Puternic și manevrabil, cu transmisia complet nouă Fendt VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri VarioGrip, FendtONE și o putere de până la 300 CP, noul Fendt 728 Vario a impresionat juriul care l-a desemnat Tractorul anului 2023:

„Principalele caracteristici ale câștigătorului Tractorului Anului 2023 includ un motor AGCO-Power cu 6 cilindri de 7,5 litri complet nou, care produce maximum 283 CP și permite și o putere suplimentară de până la 20 CP în orice condiții, o transmisie nouă, un nou sistem hidraulic și de răcire și un sistem de filtrare a cabinei conform normelor de siguranță Cat. 4. Printre noile caracteristici găsim puntea față și spate cu transmisie cu hidromotor separată, transmisie constantă pe 4 roți reglată automat pentru o tracțiune optimă, viraj cu tragere pentru a reduce raza de viraj cu până la 10%, conceptul de turație redusă Fendt iD, transmisia inteligentă VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri Fendt VarioGrip, manevrabilitate superioară, raport masă/putere foarte scăzut, încărcător frontal de nouă generație, noul scaun premium pentru șofer și universul digital Fendt „on & offboard” FendtONE”.

Tinerii fermieri din grupul de lucru Agrinnovator lansează prima propunere de politică publică, despre care inițiatorii spun că va impulsiona dezvoltarea și transformarea digitală a agriculturii românești.

În cadrul unui eveniment care va avea loc în București, pe data de 23 noiembrie 2022, tinerii fermieri vor prezenta programul Specialist în Informatică Agricolă (Farm Technology Officer). Programul, cu adevarat revoluționar pentru agricultura românească, are menirea de a accelera adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă, dar și performantă.

„Credem cu tărie că viitorul agriculturii românești sustenabilă și performantă, este direct legat de modul în care noi, fermierii, înțelegem să folosim tehnologia. Rolul nostru, al tinerilor fermieri, în generarea unei schimbări care să accelereze atât performanța fermei, cât și dezvoltarea zonelor rurale în care activăm este definitoriu”, spune Răzvan Prelipcean, coordonator al grupului de lucru Transformarea digitală a agriculturii din cadrul Agrinnovator.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Iată că în actualul an agricol n-a dat Dumnezeu apă. Și, după cruntul an 2020, iar discutăm de irigații, din nou ne-am amintit că nu se poate face agricultură fără apă.

Plouă, ninge, uităm de irigații. Vine seceta peste agricultura românească, încep deja veșnicele discuții despre infrastructura de irigații, despre desecare – drenaj, despre banii care de ani și ani se dau pe hârtie pentru reabilitări, modernizări, echipamente etc. De fiecare dată când vine arșița peste agricultura noastră, guvernanții, indiferent de culoarea politică, aruncă cu miliarde de euro în fermele autohtone, desigur pe hârtie. Că altfel, fiecare agricultor, ca orice cetățean român, e pe cont propriu, într-o țară plină de lipsuri pentru omul de rând.

Problema României nu e dată doar de seceta pedologică și de arșiță, care apar des în ultimii ani, ci și de seceta de guvernanți, de oameni politici cu coloană vertebrală, capabili, pe care să-i intereseze și soarta românilor, nu doar a lor și a „prietenilor de business”, de funcționari dedicați meseriei. Ce secetă! Și la asta nu sunt de folos... „irigațiile”.

Se discută despre creșterea suprafețelor irigate acolo unde apa ajunge pe canale. Se vorbește despre canale în care să se adune excesul de apă, care apoi să fie folosită la irigat, despre folosirea apelor uzate în agricultură, despre câte și mai câte, de ani și ani. Rezultatul e zero absolut! Măsurile cu efect real sunt aproape inexistente chiar și pe hârtie.

Fermierii propun tot soiul de măsuri, dar cine-i ascultă? Guvernanții sunt surzi și orbi. Ei aud și văd doar în anii electorali.

Am reținut opinia doamnei Nina Gheorghiță, care administrează o fermă vegetală în județul Brăila: „Pentru a crește suprafețele irigate acolo unde apa deja ajunge pe canal, dar nu se irigă, sunt necesare niște măsuri, printre care: contractul de arendă pe minimum 10 ani, ca fermierul sa aibă curaj sa meargă să împrumute bani măcar pentru o motopompă și un tambur; auditarea OUAI care nu mai sunt funcționale de ani și luarea infrastructurii secundare înapoi de către stat, plus simplificarea structurii de funcționare a Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pentru că așa cum este astăzi are o structură de personal care corespunde structurilor din vechiul regim. Dacă s-ar face lucrul acesta, am da posibilitatea reabilitării infrastructurii secundare, pe bani europeni, pentru fermierii care vor să aibă acces la infrastructura secundară, dar nu pot, întrucât aparține unor organizații nefuncționale. E nevoie de un program special, după modelul Agro IMM Invest, dar numai pentru achiziții de echipamente de irigat, asta, ca să aibă acces cât mai mulți fermieri; de un sistem de asigurare sustenabil pentru agricultură; de rediscutarea zonelor defavorizate. Dacă ai contract de arendă garantat pe 10 ani, ai finanțare, ai apă pe canal și ești în zonă defavorizată, nu mai primești nimic în plus la subvenție. Nu vrei să irigi, fă-ți măcar asigurare. Nu vrei nici asta, statul n-are de unde da bani să te despăgubească! Asta mi-aș dori eu, ca fermier-antreprenor, să văd la guvernanții noștri că discută, că ascultă și că măsurile nu rămân pe hârtie, ci devin realitate. Că, altfel, putem amenaja câte canale vrem, putem cheltui câți bani dorim, dacă-i avem, mare lucru nu se va schimba față de situația prezentă”.

Ce facem cu nefericiții care n-au picat pe aria unei amenajări de irigații? Și ei trebuie sprijiniți de stat ca și ceilalți, agricultorii care sunt dispuși să investească în sisteme locale de irigații. Dar iar ajungem la măsuri, la strategie. Cred că există maculatură la Ministerul Agriculturii cu strategii pentru combaterea efectelor secetei. S-au făcut și comitete, comisii în care se discută tot soiul de măsuri. De ochii fermierilor, fără efect în terenul din ce în ce mai arid...

La fel, de ochii lumii, doar pentru imaginea lui și a partidului, actualul ministru al Agriculturii nu doarme noaptea. Merge pe nepusă masă în ferme, pe câmp, rupe porumbul în două, vorbește și nu spune nimic. Nu contest profesionalismul lui Petre Daea, însă un ministru ar trebui să mai stea și pe la birou, să tacă și să facă. Dar nu poezii, ci strategii. 

Caricatură de: A.F. Badiu

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR), au trimis autorităților o scrisoare deschisă prin care solicită măsuri hotărâte pentru ca sectorul agroalimentar românesc să nu devină victimă colaterală a războiului din Ucraina. AAC însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Scrisoare deschisă către Președinția și Guvernul României

Domnului Klaus Iohannis, președintele României

Domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru

Domnului Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice

Domnului Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Cerem măsuri hotărâte pentru a nu deveni victime colaterale ale războiului din Ucraina!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își exprimă îngrijorarea extremă în fața valului de perturbări ale pieței combustibililor și măririi necontrolate a tarifelor de transport și operațiuni portuare, cărora fermierii români nu mai reușesc să le facă față.

Din cauza proximității față de zona de conflict, țara noastră este grav afectată de creșterea abruptă a cererii de motorină, deoarece aceasta este achiziționată cu predilecție de pe teritoriul României, pentru a fi oferită sub formă de ajutor poporului ucrainean, din fonduri de asistență financiară externă. De asemenea, în afara cantităților mari de motorină contractate direct la rafinărie, sunt angajate servicii de livrare a cisternelor din Constanța până în interiorul Ucrainei, în apropierea graniței românești, la tarife de 29 lei/km, comparativ cu tarifele practicate în mod curent în România, de circa 4 - 5 lei/km, la care se adaugă costuri de asigurare foarte ridicate aferente acestor transporturi, având ca efect distorsionarea pieței asigurărilor.

Deoarece în România începe campania de recoltat, lucrarea agricolă cu cel mai mare consum specific de combustibil (care implică combine, remorci tehnologice, transport, etc.), ne apropiem cu pași repezi de o ruptură pe lanțul de aprovizionare cu motorină și de costuri fără precedent, care riscă să compromită sezonul de recoltat pentru producția autohtonă de cereale și de rapiță.

Menționăm aici, încă o dată, solidaritatea noastră deplină cu poporul ucrainean greu încercat, dar totodată tragem un semnal de alarmă în condițiile în care Ucraina este sprijinită cu ajutoare financiare externe, dar prin furnizori români de produse și servicii! România este țara exclusiv afectată de astfel de distorsiuni de piață, prin presiunea pe cererea locală, de aceea somăm autoritățile de la București și de la Bruxelles să ia URGENT măsuri de protejare și de ajutorare a fermierilor și întreprinderilor agroalimentare din țara noastră!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut în mod repetat, după declanșarea crizei din Ucraina, măsuri care să atenueze repercusiunile grave la nivelul producătorilor agricoli ale escaladării fără precedent a cheltuielilor cu energia, combustibilii și îngrășămintele. La toate acestea se adaugă acum tensionarea extremă a pieței în condițiile descrise mai sus.

Considerăm că se impune de urgență asigurarea, prin măsuri administrative, a necesarului intern și a aprovizionării ritmice a pieței autohtone cu combustibil, pentru a se evita rupturile de stoc, precum și controlul creșterii prețurilor la combustibili sau chiar plafonarea acestora în circumstanțele excepționale pe care le traversăm.

De asemenea, solicităm măsuri de stopare a erodării prețurilor interne la producător ale produselor agricole, în condițiile blocajelor logistice curente, ale posibilităților limitate de a transporta marfa dinspre punctele de producție către noduri logistice, puncte de consum sau porturi, și a prezenței volumelor suplimentare de marfă din Ucraina aflate în tranzit. Efectul asociat este deprecierea calității recoltei autohtone, iar cei mai afectati vor fi fermierii mici și cei care nu dispun de capacități logistice și de stocaj. O soluție imperativă care să compenseze aceste neajunsuri este subvenționarea depozitării interne pentru producătorii agricoli și pentru alți actori de pe lanțul valoric al cerealelor.

Pentru acoperirea acestor nevoi și asigurarea durabilității sistemelor alimentare afectate de criză, Regulamentul Delegat (UE) 2022/467 al Comisiei Europene din 23 martie 2022 constituie cadrul adecvat de acordare a unor ajutoare excepționale de adaptare a producătorilor din sectoarele agricole.

În acest context, așteptăm asumarea concretă de către conducerea statului și guvernului a unor măsuri care să frâneze erodarea competitivității sectorului agroalimentar din România, permițându-i să furnizeze hrană într-o perioadă critică pentru securitatea alimentară globală.

Campania 2022 de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată s-a încheiat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a primit, în perioada 1 martie - 16 mai, un număr de 778.552 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.902.113 hectare.

Comparativ cu 2021, în anul 2022 se observă că numărul cererilor a scăzut cu 36.739 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.844 ha. Aceste date arată că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, respectiv până la data de 10 iunie 2022 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„Încă o campanie de primire a cererilor unice de plată derulată cu succes. Ca de fiecare dată am fost alături de fermieri pe tot parcusul procesului de depunere, astfel încât aceștia să-și depună cererile corect și la timp pentru a putea beneficia de finanțarea cuvenită. Vreau să-i felicit pe colegii din întreaga țară și pe fermieri deopotrivă și să le mulțumesc pentru mobilizarea exemplară și pentru că au înteles că doar împreună putem contrui o agricultură performantă și durabilă”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Studii variate arată că, în următorii 30 de ani, producția agricolă trebuie să se dubleze pentru a putea garanta securitatea alimentară a unei populații în continuă creștere, unul dintre răspunsuri la această provocare fiind agricultura de precizie, se arată într-un comunicat de presă al TMT PR.

Aceasta ar fi obținut deja rezultate notabile în sensul maximizării eficienței în folosirea apei, optimizării consumului de îngrășăminte sau monitorizării stării de sănătate a animalelor, care pot asigura creșterea productivității, cât și a calității produselor.

Conform unei analize Markets&Markets.com, piața globală de precizie va crește în următorii ani de la 3,20 miliarde de USD în 2015 la 7,87 miliarde de USD până în 2020, se arată în documentul premergător conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”, eveniment la care a fost invitat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Șeful Ligii a confirmat prezența în calitate de speaker la conferința „Agricultura de precizie: tehnologii și inovațiii”, eveniment organizat de TMT PR, în parteneriat cu USAMV BUCUREȘTI și USAMV CLUJ, în data de 28 FEBRUARIE 2017, la Hotel PULLMAN din București.

La eveniment vor mai fi prezenți reprezentanți ai Instituțiilor de Cercetare și de Învățământ care vor defini termenii și vor indica direcția României în privința agriculturii de precizie, precum și reprezentanți ai Guvernului (TBD) și ai Agențiilor de Finanțare care vor identifica măsurile și strategia națională pentru dezvoltarea agriculturii de precizie în fermele din țara noastră.

Vorbitorii confirmați până în prezent, conform organizatorilor, sunt Laurențiu REBEGA, eurodeputat, Parlamentul European – intervenție video, Laurențiu BACIU, președinte LAPAR,
Emil DUMITRU, președinte Federația Națională PRO AGRO, Marius Ciprian TOTH, director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale CRFIR București – Ilfov, Elena MATEESCU, director general, Administrația Națională de Meteorologie, Gabriel VLĂDUȚ¸ directorul Institutului de Proiectare pentru Automatizări, Adrian OROS¸ prorector conf. dr. USAMV Cluj, Livia VIDU, prof. dr. USAMV București, Rică STOIAN, fermier, AGROSERV BORCEA, Florin NEACȘU, deputy managing director, NHR AGROPARTNERS SRL, MIRCEA SIMOIU, director tehnic, TopoTrade.

Evenimentul, care se desfășoară cu sprijinul media al Revistei Fermierului (www.revistafermierului.ro), Agro TV, Revista Ferma și Agroinfo.ro și, își propune să devină cea mai importantă platformă de lucru pentru principalii actori implicați în realizarea și implementarea agriculturii de precizie în România.

Ca desfășurare, evenimentul va fi compus din paneluri de dezbateri și prezentări „Agricultura de precizie: tehnologii&inovații” care vor avea loc în intervalul orar 9:00 – 15:00, cât și dintr-un workshop – discuții unu la unu între fermieri și partenerii din zona de consultanță fonduri europene ai evenimentului: Vapro și Terra Nostra Consulting și un exposhow dedicat prezentării de produse și soluții oferite de partenerii evenimentului.

Revista Fermieurlui oferă fermierilor interesați 30 de bilete gratuite.

Program:
08:30 – 09:00 Înregistrarea participanților;
09:00 – 11:00 Panel I: Cui se adresează agricultura de precizie: fermierilor mici/fermierilor mari? Unde se aplică cel mai bine tehnologia de precizie în sectorul vegetal, horticol sau zootehnic?
11:00 – 11:30 Pauză de cafea;
11:30 – 13:30 Panel II: Standarde în agricultura națională de precizie. Care este nivelul investițiilor pentru a obține precizia? Studii de caz;
13:30 – 14:30 Prânz;
14:30 – 15:30 Workshop dedicat întâlnirii directe între fermieri cu consultanții companiilor Vapro, Terra Nosta Consulting și SIVECO.