agricoli - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 11 mai 2023, inclusiv, primește Cereri de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Resursele financiare totale alocate sunt de 99.233.700 lei şi reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la cursul de schimb de 4,9370 lei pentru un euro, care se asigură astfel: 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă; 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) Să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înfiinţate în anul agricol 2021-2022, precum şi suprafeţele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative şi pe teren;

b) Să fi depozitat producţia proprie de grâu a anului 2022 în spaţii de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spaţii de depozitare ale terţilor, la data de 1 februarie 2023.

c) Beneficiarii nu pot solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantităţile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spaţii proprii de depozitare pentru produse agricole care provin din achiziţii de la terţi şi nu din producţia proprie.

Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt:

a) În cazul depozitării la terţi, copia contractului de depozit custodie temporară şi prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol şi depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma “conform cu originalul”.

b) Copie a documentului de coordonate bancare, în condiţiile în care acestea sunt diferite faţă de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile şi pentru acordarea prezentului ajutor.

c) Declaraţie pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susţine situaţia privind stocul de grâu la data de 1 februarie 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă şi se calculează de către APIA prin raportarea sumelor alocate la cantităţile totale depozitate stabilite şi comunicate de către Centrele Judeţene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul Bucureşti, ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada 6 – 9 aprilie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, organizează Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România”, în incinta Prahova Value Centre Ploiești.

Evenimentul face parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”, ce a fost demarată de MADR în toamna anului 2022.

La târgul „Bunătăți de soi din România” participă producători din mai multe regiuni ale țării noastre cu preparate din carne și lapte, ouă, pește, uleiuri presate la rece, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, țuică și vin, obținute de producătorii români prin valorificarea materiei prime locale, precum și producători cu flori specifice sezonului de primăvară.

„Am satisfacția că prin încheierea acestui parteneriat cu Carrefour dăm startul unei colaborări productive și durabile pentru ambele părți și consider că acesta reprezintă o bună oportunitate pentru ca rezultatele muncii fermierilor noștri să fie valorificate corespunzător și să ajungă pe mesele consumatorilor. Iată că inițiativa noastră de a organiza astfel de târguri este îmbrățișată și de marii retaileri și prin acest tip de manifestări ne propunem să creștem interesul pentru produsele românești și să sprijinim fermierii români să continue să producă”, a spus ministrul Petre Daea.

De asemenea, vor fi expuse produse atestate tradițional din categoriile carne, băuturi spirtoase, patiserie (pâine, prăjituri de casă și produse proaspete de patiserie), lactate, dar și produse care au dobândit mențiunea „produs montan” din categoria fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole etc.

„Susținerea ecosistemului local este prioritate zero pentru Carrefour România. Punem mare valoare pe parteneriatele public-private și ne bucurăm să ne implicăm din nou într-o acțiune puternică de încurajare a producătorilor români, inițiată cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Anul trecut ne-am reunit forțele pentru proiectul Unirea, prin care zeci de tone de legume preluate de la producători autohtoni au fost livrate către depozitele noastre, pentru a fi introduse în circuitul comercial. Vom continua să fim alături de producătorii locali, dovada fiind chiar procentul de 93,5% reprezentat de partenerii români din totalul de furnizori care contribuie la portofoliul Carrefour România. Mai mult, programele noastre originale, precum Deschidem Vinul Românesc, Cooperativele agricole Grădina noastră sau Creștem România Bio, completează setul de acțiuni care ne ajută să aducem la raft pentru clienții noștri produse sănătoase de proveniență locală”, a declarat Julien Munch, CEO Carrefour România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis autorităților o listă cu măsuri urgente pentru protejarea fermierilor români. În situația în care reacția guvernanților nu va fi imediată și măsurile nu vor fi implementate, Forumul APPR anunță organizarea unui protest la nivel național în data de 7 aprilie 2023.

Astfel, fermierii români transmit un ultimatum, „ca urmare a lipsei de reacție a autorităților naționale și europene la notificările transmise, a sumelor compensatorii derizorii alocate fermierilor români, a lipsei oricăror perspective de stabilitate a pieței de cereale din România, a atitudinii relaxate pe care o afișează decidenții europeni, atitudine pe care o considerăm sfidătoare la adresa eforturilor pe care fermierii noștri le-au depus pentru a face față concurenței neloiale acerbe provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană”.

Măsurile solicitate pentru protejarea fermierilor români:

  • Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;
  • Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole;
  • Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022.

„Aceste solicitări sunt imperios necesare pentru evitarea unui colaps al agriculturii roamânești. Pe această cale, lansăm un apel la reacție pentru celelalte organizații și asociații de fermieri, precum și pentru oricare fermier din România, să se alăture protestului, în cazul în care cerințele exprimate mai sus rămân fără răspuns”, precizează FAPPR într-un comunicat de presă.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, structură asociativă afiliată la organizațiile internaționale Copa-Cogeca și CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa), este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Odată cu aprobarea Planului Naţional Strategic 2023-2027, din 7 decembrie 2022, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a participat activ la consultări şi a transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de observaţii şi propuneri privind implementarea prevederilor stipulate în PNS, în principal referitoare la obligaţiile prevăzute pentru GAEC-uri şi eco-schema pentru teren arabil, propuneri formulate în sensul protejării intereselor fermierilor şi în scopul dezvoltării sectorului agricol în România.

Propunerea Forumului APPR legată de una din obligaţiile impuse de eco-schema pentru teren arabil a fost preluată într-un proiect de act normativ, apărut în consultare publică în data de 14 februarie 2023 pe site-ul MADR. Pentru ca fermierii să poată fi eligibili pentru ecoschema aplicabilă în teren arabil, Forumul APPR a semnalat că fermierii nu mai au sole disponibile pentru a semăna pe 10% culturi fixatoare de azot, deoarece PNS a fost aprobat în luna decembrie 2022, iar anul agricol începuse în septembrie. De asemenea, a adus în atenție și deficitul de semințe de leguminoase. Astfel, asociația profesională a formulat o serie de propuneri pragmatice pentru ca sprijinul aferent ecoschemei în teren arabil să poate fi accesat de fermieri. Condiția ecoschemei se consideră îndeplinită dacă fermierul realizează cele 10% cu leguminoase în cultură PRINCIPALĂ și/sau SECUNDARĂ începând cu anul 2023; începând cu anul 2024, ponderea cu culturi fixatoare de azot din totalul terenului arabil declarat va fi de cel puțin 5%.

Acelaşi proiect de act normativ aduce clarificări şi în privinţa perdelelor de protecţie, subiect intens dezbătut de Forumul APPR în discuţiile cu autorităţile abilitate şi care la articolul 25 precizează ,,Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS”. Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul ministerului: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.

„Sperăm ca dialogul instituţional pe care Forumul APPR l-a susţinut şi pe care intenţionează să-l promoveze în continuare să determine găsirea unor soluţii eficiente referitoare la implementarea PNS, care să permită absorbția fondurilor pentru creșterea rezilienței sectorului, dar, în egală măsură, să constituie soluții de producție care contribuie la efortul de combatere a schimbărilor climatice”, transmite Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

De asemenea, propunerile APPR de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în Ordinul publicat săptămâna trecută pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie-30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedo-climatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal).

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Acest lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Vom continua să participăm activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate”, precizează Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pe 13 februarie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor de Plată în anul 2023, sub sloganul: „PUTERNICI. ÎN ECHIPĂ! Depune la APIA Cererea de Plată în perioada 1 Martie – 15 Mai 2023”.

Fermierii vor putea depune Cererea de Plată, în perioada 1 martie – 15 mai 2023, fără a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

Începând cu Campania 2023, fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar prin intervenții/măsuri aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, în conformitate cu Planul Strategic PAC 2023-2027, respectiv PNDR 2014-2020, sprijin finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul naţional (BN).

Intervențiile/măsurile de care beneficiază fermierii sunt denumite astfel:

- Plăţi directe decuplate;

- Plăți directe cuplate;

- Ajutoare naţionale tranzitorii (plăţi din bugetul naţional);

- Măsurile de dezvoltare rurală pentru care fermierii pot solicita plăți compensatorii:

  • din cadrul PNDR 2014-2020: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă (M.10); Măsura 11 - Agricultură ecologică (M.11); Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (M.13)( sM13.1 și sM13.3);

  • din cadrul PS PAC 2023-2027;

  • DR-10 - zone afectate de constrângeri naturale semnificative (DR-10).

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Adeverințele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului. De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (BND), la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunt utilizatori SNIIA și să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică. Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia. Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei intervenții/măsuri de dezvoltare rurală, inclusiv hărțile și listele cu UAT-uri eligibile pentru M.10, M.11, M.13, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2023, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că este în plin proces de elaborare a normelor tehnice pentru stabilirea condițiilor de implementare a cerințelor din Planului Național Strategic PAC 2023-2027, în vederea punerii în aplicare a Planului. Prin urmare, pe pagina de internet a MADR pot fi consultate proiectele de acte normative.

În perioada de programare 2023-2027, noua arhitectură verde trebuie pusă în aplicare de Statele Membre și are la bază normele de condiționalitate stabilite în baza art. 12 şi 13 şi a Anexei III din Regulamentul (UE) nr. 2115/2021 privind finanțarea Planurilor Strategice PAC.

Condiţionalitatea cuprinde cerinţe legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii Europene (SMR) şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027, stabilind o serie de reguli care condiționează acordarea plăților directe (FEGA) şi acordarea plăților compensatorii în cadrul angajamentelor de dezvoltare rurală (FEADR), care vizează următoarele domenii: clima şi mediul, inclusiv apa, solul şi biodiversitatea; sănătatea publică şi sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

Acestea trebuie aplicate de către toţi beneficiarii sprijinului financiar acordat prin intervențiile sub formă de plăți directe şi prin intervenţiile pentru dezvoltare rurală.

În acest sens, a fost elaborat și s-a postat în consultare publică proiectul de Ordin de ministru care are în vedere implementarea acestora, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de drepturile ce li se cuvin:

  • Plăţile directe decuplate: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri; schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor (eco-schemele);

  • Plățile directe cuplate: sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal; sprijin cuplat pentru venit în zootehnie;

  • Plățile pentru: angajamente de agro-mediu şi climă, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor, silvo-mediu şi climă, zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi menţinerea suprafețelor împădurite prin PNDR.

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Aceast lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Forumul APPR participă activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate. Salutăm faptul că propunerile noastre de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în recentul Ordinul pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie - 30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedoclimatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal)”, transmite Forumul APPR.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: 

https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5627_a998f866c351a63a11c97d466e59c107.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a făcut mai multe demersuri către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România. Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu vizează solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu atât pentru desfăşurarea activităţilor existente, cât şi pentru începerea activităţilor noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

„Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații”, transmite Clubul Fermierilor Români.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de ministru a intrat în consultare publică. Click AICI pentru mai multe informații.

Publicat în Știri
Joi, 16 Septembrie 2021 17:55

Statistica, politica și agricultura

Ca în fiecare lună, se apropia momentul așternerii pe hârtie a unor gânduri de fermier și o îngrijorare îmi străbătu ființa, în timp ce mă gândeam asiduu la ,,prinderea” unui subiect potrivit pentru acest moment, când miraculos ca în ,,Salvați de clopoțel”, MADR a transmis un comunicat de presă către masele de agricultori, în care cu mândrie patriotică și din obligație politică s-a anunțat depășirea tuturor recordurilor posibile și imposibile privitoare la producțiile culturilor de toamnă din scumpa noastră grădină (pentru mulți se poate citi și țară), aflată de-o parte și alta a Carpaților și altor zone de relief.

Acum nu vreau să se înțeleagă că ar fi un lucru rău că ministerul cu ministrul și ai săi supuși (pardon, a se citi angajați) țin legătura cu poporul și cu breasla celor care asudă la obținerea recoltelor îmbelșugate, care să stea mândre pe masa românilor (atâția cât mai sunt, noroc că la fugă ne-au luat-o afgani înainte în ultima perioadă), dar modul de comunicare a rezultatelor întrecerii socialisto-capitaliste pe tarla și alte suprafețe plane și mai puțin înclinate îmi aduce aminte în mod instantaneu de comunicatele pline de avânt revoluționar ale fostului Partid Comunist, unde cred cu tărie că mulți dintre politicienii de acum și-ar fi găsit locul de lustragii ai clanțelor de cancelarii politice.

Dar revenind la comunicatul oficial al MADR, este de remarcat în analiza pe text modul absolut sublim și ,,mai puțin inteligent” prin care se argumentează cifrele care vor fi anunțate, în sensul că dacă alții au zis, putem și noi să spunem, adică nici nu mai contează ce spunem, că oricum nu se înțelege ce spunem – altfel spus în această înșiruire fără rost, nu se spune de fapt nimic, decât o producție care nu poate fi verificată, controlată sau argumentată.  

Astfel, în comunicatul MADR se arată că ,,Rating-ul «excepțional» pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obținute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziția de leader sunt: grâul, orzul și rapița.”

Adică mai pe românește spus, prin acest comunicat se introduce în discuție de către biroul de presă al MADR o afirmație relativă și rezervată, dacă se analizează contextul, a unora de la GEOGLAM (a nu se înțelege că respectiva organizație nu este de bună-credință), care să certifice eventualele noastre gogomănii (ale ministerului și conducerii acestuia de natură și esență profund patriotică, dar nu pentru români), iar cititorii să nu înțeleagă de fapt nimic și astfel se naște adevărul absolut, care în sinteză sună astfel – ,,măreața conducere liberală și a altor partide conlocuitoare, sub conducerea neobosită a ministrului Oros, la indicațiile prețioase ale ….(așteptăm congresul din 25 septembrie și revenim cu completarea),  a reușit depășirea tuturor recordurilor naționale și județene ale fostului ministru Daea, de sorginte muncitorească și proletară, având antetul PSD (fost FSN înainte de căsătorie)”.

Se impune o tragere a sufletului și să explicăm pe scurt ce reprezintă de fapt GEOCLAM, aceasta fiind o organizație care are în componență specialiști de la Universitatea din Maryland (SUA) și care folosește serviciile satelitare ale NASA și au ca scop dezvoltarea unor programe de evaluare a culturilor agricole cu ajutorul sateliților pe tehnologie NDVI, în vederea anticipării eventualelor probleme de aprovizionare a lanțurilor alimentare și bineînțeles anticiparea evoluției prețurilor la nivel global. Sună și este o chestiune interesantă, dar vestea pentru cei din minister între două vizite cu degustare de pâine și sare de le sare tensiunea este că aceste programe nu sunt singulare și poate cu această ocazie află și ei că sunt și firme românești care dezvoltă astfel de programe și cu performanțe remarcabile.

Totuși la acest moment, informațiile furnizate de aceste programe trebuie corelate cu informații provenite și de la alte organizații (cele de meteorologie, mai ales), care să permită integrarea mai multor indicatori și informații, plus că și în aceste condiții programele încă sunt departe de precizia pe care am dori să o avem, dar încep să își arate și beneficiile, iar pe viitor cred că vor deveni indispensabile.

Revenind la subiectul nostru, cei de la GEOCLAM au îndrăznit și ei timid să spună de fapt ca la începutul lunii iulie, după ploile căzute în România, erau perspective foarte favorabile din punct de vedere meteorologic de obținere a unor recolte deosebite LA ACEL MOMENT, doar ca aceste programe încă nu reușesc să facă anumite corecții de finețe pe care le face un agricultor, în sensul că sunt culturi care preferă temperaturile mai scăzute, cum ar fi rapița, dar alte culturi au nevoie și de căldură, dar nu excesivă, vezi grâul, porumbul sau floarea. Nevoile pot fi diferite inclusiv între soiuri și hibrizi, pot fi diferite aprovizionări cu substanțe nutritive, tipurile de sol pot și sunt diferite, pot fi diferențe în funcție de microclimatul local sau regional și mulți alți factori, care încă nu pot fi cuantificați în detaliu de aceste programe.

Dar credeți că aceste aspecte au vreo importanță în fața dorințelor și poftelor celor din minister în a-și arăta realizările deosebite, dar foarte probabil necontrolabile ca veridicitate?

Înainte de a explica de ce spun că am rezerve asupra cifrelor și posibilității de control al acestora, mai prezentăm o secvență de text din comunicatul MADR, unde se spune: ,,Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producția totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”.

Imagine1

În primul rând, pornind de la cele trecute în tabel încerc să-mi dau seama care au fost factorii sau metodele de creștere cu peste 20% a producției în anii 2017-2019 față de perioada anterioară și ce ,,vrăji noi” a făcut ministrul nostru de acum față de cel dinainte, de am reușit și în acest an să crească din nou producția la grâu cu încă circa 12%, față de creșterile anterioare ale perioadei 2017-2019? Adică se pare că învățămintele s-au transmis din demnitar în demnitar, iar agricultura românească a înflorit de nu mai pot oamenii să ducă binele adus, precum lumina de la Ierusalim în noaptea de Înviere.

A nu se înțelege că eu nu cred în evoluție și în progres, dar și acesta are limitele lui de manifestare și ori este foarte întâmplător, deci se manifestă izolat și poate fi foarte mare dar nu este repetitiv și se datorează exclusiv condițiilor meteo, ori este datorat unor progrese tehnologice, dar care trebuie argumentate și este relativ constant în creștere.

Se naște întrebarea (la unii doar) ce mari programe de reformă structurală au avut loc în agricultură, de au dus creșterea producțiilor la astfel de salturi bruște în cele două perioade enumerate, asta în condițiile în care afară de estimările INS, alte cifre în realitate nu avem, iar metodologia de colectare a datelor există, dar lipsește cu desăvârșire.

Mulți vor zice implementarea programelor pe fonduri europene, ceea ce poate fi o explicație, dar și acolo banii s-au dus în general la cei care oricum aplicau o tehnologie înaltă, deci este o oarecare rezervă în a crede acest lucru.

Cei din agricultură, aceia de mai sunt și care muncesc zi de zi în acest sector economic, știu și înțeleg rezervele pe care le exprim, fiindcă o creștere a producției medii la o cultură care ocupă peste două milioane de hectare ar trebui să fie resimțită și de cei care se presupune că au realizat-o, dar acest lucru nu îl constat și mi se pare ciudat. Anul acesta, au fost producții bune, dar nu am perceput entuziasmul unor producții-record, așa cum sunt prezentate de către oficiali, prin exprimarea unor cifre deloc verificabile.

Mai mult, în condițiile unei agriculturi polarizate cum este a noastră, o creștere a producției medii naționale cu circa 1 to/ha înseamnă creșterea producției medii la fermele bune de la 7-7,5 to/ha la circa 9 -9,5 to/ha (cifrele sunt date ca exemplu), ceea ce nu cred că s-a întâmplat, asta fiindcă fermele mici nu au putut participa la această creștere, deoarece tot decapitalizate sunt și deci nu își permit tehnologii mai ridicate.

Având în vedere aceste nedumeriri mai sus expuse, mă întreb: oare ne-am întors la vremurile când activistul de partid Costică îl suna pe brigadierul Vasile care să îi dea informații de la talpa țării, pe care le făcea apoi demne de asfaltul orașului și astfel ajungeam la producții de nu mai puteam să le numărăm (că de mâncat le mâncau alții, iar noi mâncam sporul de producție)?

Astfel am ajuns și la momentul în care privind și citind cele afirmate de MADR, încercăm să ne gândim și imaginăm (nu prea reușesc, dar perseverez) cum ajung datele din teren la centru în mod operativ și cum sunt ele colectate, iar ca o primă comparație îmi vine în minte cât a durat anul trecut contabilizarea suprafețelor afectate de secetă și care a durat vreo trei luni trecute fix, iar acum am depășit orice limită temporală, de am ajuns să avem în timp real și fără abateri situația recoltatului și a producției, rămânând să mai determinăm începând cu campania de anul viitor numărul de spice și de boabe căzute la combină și numărul de paie folosite pe centimetru pătrat de șoric pârlit în Ajunul Crăciunului.

Pentru cei care nu știu, din unele exploatații agricole determinate pe bază de metode statistice și în mod aleatoriu, se colectează date de producție sub forma unor formulare numite popular AGR-uri, care se transmit către direcțiile agricole și apoi acestea raportează datele la Institutul Național de Statistică (INS), care le centralizează, prelucrează și anunță estimările de producție parțiale și definitive. Dar problema pe care acum o avem este că aceste date se colectează de două ori pe an, nu zilnic sau săptămânal, și încă nu s-au transmis după această campanie. În plus, aceste documente sunt completate în special de exploatațiile mai mărișoare, dar ce facem cu cele mici, unde, parafrazând scrierile lui Negruzzi despre vorbele lui Lăpușneanu, exploatații mici, dar multe, adică aproape 50% din suprafața agricolă a țării.

Acum ce invenție a reușit MADR ca să găsească și să implementeze o transmitere telepatică și fără intervenția omului, prin care să centralizeze niște date colectate de „nicăieri” și să genereze date operative (a se presupune că sunt zilnice sau poate săptămânale) nu pot pricepe, dar poate ne va explica cineva. Nici datele colectate de INS nu dau o certitudine, ci o estimare ca la alegeri, unde apoi se poate gândi că se aplică inclusiv principiul lui Stalin, „votează toată lumea și iese cine trebuie”, adică în cazul nostru „recoltați ce doriți, dar producția este cea pe care o stabilim”.

De aici se naște o primă întrebare care mă frământă atunci când somnul nu mă găsește, cine și cum transmite la direcțiile agricole informațiile privind recoltele ce se strâng de pe câmpiile țării, vorba cântecului ,,de nu știu cine”, și tot așa mă întreb de ce mai trebuie noi să înregistrăm aceste cifre, dacă ministerul le știe mai bine decât producătorii?

Aș fi dornic să-l cunosc și eu pe acarul Păun de la oricare DADR din oricare județ și care strânge zilnic (sau săptămânal) informațiile din teritoriu și le transmite sârguincios către minister. Sunt curios, acest om (sau mai mulți) câte telefoane dă, cu câți oameni vorbește (se presupune că vorbește cu toți fermierii din zona de activitate), câte coli completează, câte creioane consumă, câtă cafea bea și când se mai joacă Solitaire, astfel încât noi toți să avem datele operative, exacte, mai ceva ca secundele din orologiul atomic al Pământului. 

A nu se înțelege că această colectare nu poate fi realizată și implementată, doar că acest lucru ar presupune o anumită organizare, o anumită digitalizare și o anumită acuratețe care să permită verificarea înainte de anunțarea ca rezultate absolute și definitive. Că putem veni și să spunem că ne așteptăm la un an bun, că producțiile din estimările realizate pe eșantioane de producători sunt astfel constituite, că în aceste eșantioane avem producători după ponderea mărimii exploatațiilor, că aceștia au fost înștiințați oficiali că vor face parte din eșantionul de control, că acest eșantion se poate face public dacă se dorește, că metodologia este stabilită în baza unei prevederi legale x sau y, toate acestea ar face lucrurile mai credibile.

În plus, dacă ministerul face aceste estimări atât de precise, de ce cei de la INS mai muncesc o dată și nu iau aceleași cifre, astfel încât să nu mai plătim o dată din taxe ceva realizat deja?

Mai mult, încerc să mă dumiresc de ce nu dorim realizarea unui sistem transparent și eficient de cuantificare a rezultatelor și informațiilor în agricultură, fără a ne mai chinui și a cheltui inutil bani și hârtii plimbate, în condițiile în care avem raportările de suprafețe și culturi de la APIA și se poate introduce și cere raportarea producțiilor obținute și ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE de la cei care doresc subvențiile, adică de la toți cei care contează ca agricultori.

Dar este drept că acestea nu pot fi operative zilnic sau săptămânal, însă ar certifica rezultatele finale și ar fi cele mai apropiate de realitatea de pe teren.

Astfel, de două ori pe an (august și decembrie) în sistem online se pot depune de către exploatații situația producțiilor obținute și atunci am ști clar cum stăm și încotro ne îndreptăm. Desigur vor fi mulți care îmi vor face urări „de bine”, fiindcă așa vor fi mai greu de ascuns anumite lucruri și se vor vedea mult mai repede anumite anomalii sau probleme, dar și pentru noi, fermierii, și pentru autorități, acuratețea cifrelor sunt primul pas spre realizarea unor strategii coerente și corecte, care să ne ajute  să progresăm.

Ne place să ne uităm la Franța, Belgia sau Germania ce situații detaliate au pe fiecare sector de activitate din agricultură, cum pot prelucra și interpreta rezultatele și apoi pot previziona efectul aplicării unor măsuri, ceea ce le face să fie extrem de performante. Oare noi dorim acest lucru? Oare cât de greu ar fi, pentru un sistem care există și funcționează la APIA, să dezvoltăm și să adăugăm un nou modul informatic, unul care să permită colectarea acestor date, cum ar fi producțiile obținute, prețurile medii de valorificare etc.?

Cât o fi de greu să scrii un ordin de ministru sau o hotărâre de guvern prin care să dispui ca APIA să fie obligată să furnizeze anumite informații către publicul larg, cum ar fi suprafața cultivată și declarată cu anumite culturi, evoluția și repartizarea pe regiuni și județe, producții obținute, prețuri de valorificare etc.? Dar pentru asta trebuie un pic de organizare, care, din păcate, nu poate fi făcută între o vizită la o stână în vârf de munte și o reuniune de partid prin care trebuie să te vadă lumea cât de obedient ești.

Din păcate, vizitele multe și dese, fără rost și nevoie, nu aduc performanță în actul administrativ, iar noi ne întrebăm mereu: oare este real ce ni se spune? Dar oare cineva vrea să știm realitatea sau folosim statistica în agricultură doar pentru munca de partid?

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, FERMIER - BRĂILA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista