„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este un eveniment găzduit anual de USAMV Cluj-Napoca (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii) pentru sute de liceeni, care vor învăța despre biotehnologii în artă, falsuri alimentare, biotopul acvacol, comportamentul și bunăstarea animalelor sau viața albinelor și a viermilor de mătase.

Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții.

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor.

Au confirmat deja prezența circa 150 de elevi din clasele XI-XII de la licee și colegii tehnologice din Seini, Dej, Șimleu-Silvaniei, Cluj-Napoca și Bistrița, care vor avea parte, prin grija profesorilor și a celor 45 de studenți voluntari, de un program variat în campusul USAMV Cluj-Napoca.

Astfel, evenimentul organizat în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” Cluj include ateliere și prezentări atractive, alături de activități curriculare, după cum urmează:

• Biotehnologii în artă - realizarea prin intermediul biotehnologiei de micropropagare de pandantive din plante crescute in vitro, care pot fi purtate ca accesorii;

• Chimia altfel - atelier la care au loc experimente, cum ar fi realizarea unui vulcan sau a unei reacţii chimice, cu obținerea unei oglinzi de argint depuse pe pereții unei eprubete;

• Lapte sau vrăjeală? – atelier în cadrul căruia elevii vor deveni detectivi, încercând să descopere falsurile alimentare;

• Alimente funcționale – elevii vor învăţa care sunt alimentele cu beneficii pentru sănătate şi vor realiza un aliment-medicament sau un aliment inovativ. Se va prepara, într-un mod amuzant, o înghețată delicioasă din iaurt probiotic, cu ajutorul azotului lichid;

• Bee smart, bee heathy, bee good! – atelier ce aduce la lumină, cu ajutorul unui stup de observație, viața unei familii de albine, plus degustare de produse ale stupului (miere, polen etc). De asemenea, la acest atelier se va intra și în lumea mai puțin cunoscută a viermilor de mătase, cu prezentarea etapelor din viața acestora și a aplicațiilor produselor sericicole;

• Animal quizz – un atelier distractiv care transpune elevii în lumea văzută prin ochii animalelor, încurajând competiția printr-un set de întrebări despre comportamentul și bunăstarea animalelor (de companie, de fermă și exotice);

• Biotop acvacol – vizită la Complexul acvaristic al universității, urmată de atelierul de amenajare și populare a unui acvariu;

• MicroVerse – prezentarea lumii nevăzute a celulei umane, unitatea fundamentală a vieții. Prin observație directă la microscop, elevii vor descoperi structura și misterul care stau la baza existenței noastre;

• Molecula vieții – atelier demonstrativ de extragere și utilizare ADN;

• Univesul plantelor – elevii vor învăța despre plantele și semințele folosite în hrana animalelor și a omului, precum și despre o metodă de evaluare a producției de iarbă din pajiști;

• ISU Cluj – prezentare și demonstrații de măsuri prim-ajutor;

• Vizionarea clipurilor realizate de echipe studențești în cadrul Atelierului de cinematografie ”Comunicarea științifică prin povestiri, filme și animație”, organizat cu Asociația Persona, cu sprijinul SciFilmIt. Tematica scurtmetrajelor: provocările și realizările muncii de cercetare la USAMV Cluj-Napoca.

„Fiind mereu în contact cu viitorii candidați și cerințele acestora, facultatea noastră a reformat profund programele de studii oferite la admitere. Astfel, pe lângă programele tradiționale de licență și masterat din domeniul Zootehnie, din anul 2023 se organizează admitere pentru programul de studii în limba engleză  Comportamentul și bunăstarea animalelor, singurul program de studii de licență din România cu această specializare, care poate continua tot în limba engleză prin programul de masterat Etologie și interactiune om-animal (Ethology and human-animal interaction)”, arată prof. dr. Daniel Dezmirean, decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

De asemenea, tot din 2023 s-au reformat programele de studii din domeniul Biotehnologii, fiind prima facultate din România care a înființat și a scos la concurs locuri la admitere la acest program.

„Asigurăm astfel specialiști care pot acoperi toate ariile de specializare ale biotehnologiilor, de la sănătate, agricultură, mediu, industrie și până la domenii mai noi în aria noastră de cercetare, cum sunt biotehnologiile farmaceutice, biotehnologiile în acvacultură, bioinformatică, nanotehnologii etc. Și în acest caz studiile se pot continua la masterat în limba română sau în limba engleză prin programul Biotehnologii aplicate (Applied biotechnologies). Considerăm că în acest fel, facultatea noastră a făcut pași importanți în internaționalizare, anual având înscriși studenți străini și primind tot mai multi studenți Erasmus, care vin în mobilitate la programele noastre, mai ales din Franța, Spania, Polonia, Turcia”, a punctat prof. dr. Daniel Dezmirean.

Green Campus 2025 se află la cea de-a VIII-a ediție, iar din 2017 și până în prezent au participat peste 1.500 de liceeni din mai multe județe la evenimentul anual organizat de către Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii. Și la ediția din 2025, participanții vor fi invitați la finalul evenimentului la tradiționalele degustări de plăcinte și gulyaș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS), prof. univ. dr. Valeriu Tabără a murit în dimineața zilei de 29 aprilie 2025. Pentru cei care doresc să își ia rămas bun de la Valeriu Tabără, trupul neînsuflețit al profesorului este depus de miercuri, 30 aprilie 2025, până vineri seara, în holul Aulei Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, 3 mai 2025, ora 13:00, în comuna Sălciua de Sus, județul Alba.

Rândurile de mai jos sunt transmise de Prezidiul ASAS

Cu imens regret, Prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” anunță trecerea în eternitate a eminentului om de știință, prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, cercetător științific și profesor universitar în domeniul agriculturii, somitate recunoscută pe plan național și mondial, membru titular și președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

Întreaga sa activitate a fost dedicată cercetării și științelor agricole. Născut în comuna Sălciua, județul Alba, vorbea cu o extraordinară nostalgie, plăcere și mândrie despre locurile natale unde a fost elev al școlii gimnaziale. A absolvit Institutul Agronomic Timişoara, Facultatea de Agricultură în anul 1973. Imediat după absolvire s-a angajat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, unde a activat ca inginer cercetător în perioada 1973-1977. Și-a susținut teza de doctorat intitulată: „Cercetări privind câteva aspecte ale tehnologiei cânepei de sămânță”, în anul 1984, în cadrul Institutului Agronomic Timişoara sub îndrumarea eminentului profesor universitar dr. Constantin Cojocaru. În paralel a desfășurat o activitate didactică prestigioasă începând ca  șef de lucrări 1986-1991, conferențiar 1991-1996, profesor 1996-2018, prorector onorific al USAMV Timişoara 2004-2008. În această perioadă a contribuit la formarea multor generații de ingineri agronomi, dar și a multor doctori în domeniu, începând cu anul 2004, în calitate de conducător științific de doctorat. A fost ales membru corespondent și apoi titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, fiind vicepreședinte în perioada 2013-2017, și președinte al acestui înalt forum științific din 2018 până în prezent.

În paralel cu bogata sa activitate științifică a găsit timp și putere pentru o prestigioasă activitate socială și politică, având ca fir călăuzitor o dragoste nemărginită față de țara și poporul său. Astfel, a fost vicepreședinte si președinte al Partidului Unității Naționale a Românilor în perioada 1992-2001, deputat 1992-2000; 2004-2012, secretar, vicepreședinte și președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților (1992-2000; 2004-2012), secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaților 2012, președinte al Grupul Român al Uniunii Interparlamentare, 1996-2000, de două ori ministru al agriculturii și dezvoltării rurale în 1994-1996 și 2010-2012.

A avut o bogată activitate editorială cu peste 16 cărți și nenumărate cursuri universitare, peste 270 de lucrări științifice cu numeroase citări în țară și străinătate.

Activitatea sa a fost recunoscută și răsplătită prin numeroase premii printre care menționăm: Premiul „Gheorghe Ionescu-Șișești" al Academiei Romane - 2007, pentru cele doua volume Fitotehnie - Plante tehnice; Premiul „P.S. Aurelian” al Academiei Oamenilor de Știință din România pentru cartea Zonarea, cultivarea si protecția plantelor de câmp în Banat, Ed. Mirton Timișoara-1996; Premiul „Nicolae Săulescu”, Academia de Științe Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru cartea Producerea de semințe la speciile cultivate (2006); Premiul „Gheorghe Ionescu-Șișești” la Gala Excelenței Banatului, ediția I (2014); Premiul „Amilcar Vasiliu”, Academia Oamenilor de Știință din Romania (2009); Premiul „Pentru o viață dedicată tehnologiilor moderne in agricultură, Premiile Top Agribussiness, ediția 2014; Meritul Academic - Academia Română, pentru contribuția adusă la recuperarea patrimoniului Academiei Române (2009), Meritul Academic „Gheorghe Ionescu-Șișești”, pentru contribuții deosebite la dezvoltarea cercetării științifice agricole în România (2019).

Nu în ultimul rând menționăm calitățile sale deosebite de coleg și om, apropiat de colegii și colaboratorii săi, dornic să promoveze tinerii pe care i-a încurajat în permanență să publice și să se facă remarcați, refuzând adeseori ca în ciuda contribuțiilor proprii la respectivele lucrări să-i fie pus numele alături de cei pe care i-a îndrumat științific pas cu pas.

Întreaga comunitate agricolă este îndurerată și profund recunoscătoare pentru munca excepțională, plină de sacrificiu și dăruire, pe care a depus-o pentru România, regretând profund dispariția sa mult prea devreme.

Condoleanțe și putere familiei și celor dragi pentru a putea trece aceste momente grele.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Pe 23 septembrie 2021, compania Agxecutive a organizat, la sediul din București, o sesiune gratuită de previzualizare a ediției cu numărul 6 a cursului „Agxecutive Pro Class” care va avea loc în luna noiembrie a acestui an, în zilele de 11, 12, 13 și 18, 19, 20.

Sub numele de „Sneak Preview Agxecutive Pro Class”, evenimentul a reunit în format hibrid reprezentanți ai presei agricole, ai asociațiilor profesionale, dar și persoane de pe lanțul agroalimentar.

„Agricultura este un domeniu prea serios pentru a fi doar treaba agronomilor. Șefii de exploatatii trebuie să se impregneze de cunoștințe economice, financiare și de management pentru a reuși în orice fermă, indiferent de mărimea și tipul ei. Iar profesioniștii din agribusiness trebuie să fie capabili să îmbine cu măiestrie cunoștințele tehnice cu cele comerciale pentru a face vânzări de succes și pentru a lega parteneriate perene cu agricultorii, păstrând tot timpul ochii pe concurență, căci ea este principalul obstacol în calea realizării viselor oricărui om de vânzări”, a declarat Florin Constantin, formator și fondator Agxecutive.

De altfel, Florin Constantin a deschis evenimentul cu susținerea unui caz practic „Negocieri B2B  - Vânzarea Imposibilă în agribusiness”. Formatorul Agxecutive a prezentat contextul național și european în care se desfășoară business-ul agricol în prezent, incluzând ecosistemul reprezentat de firmele specifice din amonte și din aval. Participanții au aflat, de asemenea, câte tipuri de avantaje competitive există pe piața agribusiness-ului și care dintre acestea sunt cele mai importante. Modelul urmat a fost denumit sugestiv de către Florin Constantin „Rețeta de prăjitură”, în care „ingredientele” mixate nu sunt echivalente cu produsul final. Iar demonstrația propusă a susținut 100% această teorie.

Un alt caz practic – Agricultura de azi - a fost susținut de prof. dr. Viorel Ion, tema prezentată fiind „Conservarea apei în sol – o prioritate a prezentului, dar mai ales a viitorului”. Formatorul prof. dr. Viorel Ion a vorbit despre importanta apei pentru plante în raport cu alte elemente din mediu și despre progresele pe care biotehnologia le face în prezent pentru a dezvolta noi metode de conservare a apei în sol.

Cele două cazuri practice au declanșat dezbateri interesante în sală, iar argumentele pro și contra aduse de toți cei prezenti au intreținut ideea bine cunoscută a faptului că agribusiness-ul este un sector hiperdinamic, unde activitatea de producție nu va putea fi separată niciodată de activitatea de prelucrare și comerț, iar trendul care se resimte cel mai mult pe umerii producătorului face referire la digitalizarea și automatizarea proceselor în acord cu practicile durabile. „Totodată, viziunea de ansamblu pe care va trebui să o adoptăm încet dar sigur și noi, ca stat membru al UE, este reprezentată de agricultura BIO, care se vrea să ajungă într-o perioadă foarte scurtă la un procent de 25%”, a punctat Florin Constantin.

Referitor la cea de-a șasea ediție a cursului „Agxecutive Pro Class”, din noiembrie 2021, participanții vor învăța despre negocieri, scenarii aplicate de negociere, despre agricultura de azi și de mâine. Menționăm că este singurul curs de perfecționare din agribusiness certificat pentru ocupația de „Consultant tehnic în producția de cereale, plante tehnice și furaje”. Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.agxecutive.com/proclass/

Agxecutive lucrează înca din 2015 în sfera serviciilor integrate de HR pentru agribusiness, iar din 2016 echipa companiei asigură programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea resursei umane din agribusiness cu focus pe tematica tehnico-comercială. Din 2017 și până în prezent, peste 300 de profesioniști au fost formați de Agxecutive.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În parteneriat cu facultățile de profil, una dintre cele mai importante companii de agribusiness care activează și pe piața din România selectează cei mai buni candidați din țară, dornici să crească într-un mediu dinamic, unde pot evolua și își pot dezvolta aptitudinile, potrivit celei mai noi informări transmise presei de multinațională.

Concret, Monsanto România lansează un nou program de internship – Seamănă-ți succesul acum! – pentru studenții ce aprofundează cunoștințe legate de agricultură sau din domenii conexe acesteia.

„Programele noastre de internship de până acum au avut un real succes, dacă ne raportăm la numărul colegilor care au rămas în echipă și care au crescut alături de Monsanto. Compania noastră oferă o reală deschidere către piața de agribusiness din România și facilitează oportunități considerabile în ceea ce privește interacțiunea cu cei mai mari jucători din domeniu. Încurajăm toți studenții motivați de aceste lucruri să vină și să ne cunoască. Suntem siguri că asta îi va convinge să aplice la noul nostru program de internship”, ne împărtășește Mihaela Vasile, director de relații Ppublice al Monsanto România.

Internship-ul va dura un an calendaristic, astfel încât să permită valorificarea tuturor cunoștințelor academice asimilate până în prezent și asimilarea altora noi. Monsanto a încurajat întotdeauna inovația și a investit în cercetare, iar acest lucru se vede în produsele revoluționare din portofoliul companiei. În opinia specialiștilor din companie, acesta este mediul optim pentru dezvoltarea unei cariere în domeniu.

„Fiecare om nou-venit în echipă aduce plusvaloare companiei prin entuziasmul pe care îl manifestă, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un student aflat la început de drum. Ne bucurăm că avem ocazia să oferim această șansă unor tineri talentați și le mulțumim tuturor facultăților din domeniu care facilitează recrutarea. Îi așteptăm pe viitorii colegi cu un CV actualizat și cu voie bună. Mult succes tuturor candidaților!”, a declarat Octavian Chihaia, CEO al Monsanto România.

Monsanto este unul dintre liderii globali ce oferă soluții bazate pe tehnologie și produse agricole care îmbunătățesc productivitatea la nivel de fermă și calitatea hranei. Monsanto continuă să susțină atât fermierii mici, cât și pe cei mari pentru a produce mai mult, în timp ce se conservă mai mult resursele noastre naturale, cum ar fi apa și energia.

Universitățile de științe agronomice și medicină veterinară din România: cea de la București, de la Cluj, Iași și Timișoara au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți în fiecare din ultimii șapte-opt ani, în timp ce, la nivel de țară, general vorbind, cifra s-a înjumătățit în tot acest interval, a declarat marți, 13 septembrie 2016, rectorul USAMV București, dr. Sorin Mihai Câmpeanu.

„În ultimii șapte-opt ani am înregistrat la nivel național o scădere dramatică a numărului de studenți, de la peste un milion, la aproape 500.000. În tot acest timp, cele patru universități de științe agronomice și medicină veterinară din România, la București, Cluj, Iași și Timișoara, au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți; nu a fost niciun fel de scădere. Noi avem în această universitate 14.500 de studenți; am avut 14.000, numărul a mai scăzut, a mai crescut dar, per total, învățământul agronomic a gravitat în jurul cifrei de 28.000 de studenți”, a afirmat Câmpeanu în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.

Mai mult, el a adăugat că, la nivel de țară, totalul programelor de studii în domeniul agricol și cele conexe acoperă un total de aproximativ 50.000 de locuri în învățământul superior, din care circa 28.000 aparțin celor patru mari universități de profil din țară.

„Un lucru interesant, zic eu, este faptul că, în total, în programele de studii în domeniul agricol și cele conexe avem în România 50.000 de studenți. Dacă 28.000 sunt în USAMV-uri, înseamnă că 22.000 sunt în alte universități, gen Politehnică etc. Asta probează la modul cel mai clar interesul societății românești pentru dezvoltarea unei profesii în agricultură”, a mai punctat fostul ministru al educației.

Potrivit celei mai recente ediții a raportului rectorului USAMV București (cea din 2014), în anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă, USAMV B a asigurat o capacitate de şcolarizare totală de 2605 locuri în anul I, comparativ cu anul universitar 2013/2014 când aceasta a fost de 2575 locuri. Cifra de şcolarizare în anul universitar 2014/2015 a înregistrat o creştere de cca. 3,7 % faţă de anul universitar 2013/2014 la locurile finanţate de la buget.

Pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă redusă (FR) şi învăţământ la distanţă (ID), în anul 2014/2015, capacitatea de şcolarizare a fost de 1.025 locuri faţă de 875 locuri în anul universitar 2013/2014. Creşterea s-a datorat autorizării unui nou program de studii de licenţă cu frecvenţă redusă la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, respectiv „Măsurători terestre şi cadastru” - FR, în domeniul „Inginerie geodezică”, cu o capacitate de 150 locuri.

Capacitatea de şcolarizare pentru programele de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă, oferite de USAMV B în anul universitar 2014/2015, a fost de 1.155 locuri, numărul de locuri pentru fiecare program de studii fiind de 50, iar un singur program are o capacitate de şcolarizare aprobată de 55 locuri. În anul universitar 2013/2014, capacitatea de şcolarizare pentru aceleaşi programe de studii a fost de 1.205 locuri. Pentru unul dintre programele de studii de masterat ale Facultăţii de Management (MIEADR), respectiv „Managementul formării continue în învăţământul agronomic”, nu s-a organizat admitere în anul universitar 2014/2015.  Cifra de şcolarizare aprobată pentru anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de master, învăţământ cu frecvenţă a fost de 749 locuri finanţate de la buget şi 406 locuri cu taxă faţă de anul universitar 2013/2014 în care cifra alocată a fost de 725 locuri finanţate de la buget şi 480 locuri cu taxă. Pentru programele de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă redusă şi învăţământ la distanţă, atât capacitatea cât şi cifra de şcolarizare s-au menţinut, în anul universitar 2014/2015, la 225 locuri ca şi în anul universitar 2013/2014.

Șeful SCDA Caracal, cercetătorul Eugen Petrescu, și el mic agricultor (deținător a patru hectare pe care până nu demult le lucra după orele de program), se încăpățânează să nu cedeze în fața afluxurilor de importuri de material semincer străin și pe cele 2.462 de hectare arabile pe care stațiunea le mai deține, face atât activitate de cercetare-dezvoltare cu finanțare din partea firmelor străine, dar și activitate economică de multiplicare de material semincer la cereale.

Pe lângă cele aproximativ 70 de contracte de cercetare și extensie pe care SCDA Caracal le-a încheiat cu firmele străine care aduc tehnologii agricole din afară, Eugen Petrescu reușește să obțină doar cu 60 de oameni (din care majoritatea mecanizatori) circa 4.000 de tone se sămânță certificată anual, material semincer pe care încearcă (fără marketingul multinaționalelor) să-l comercializeze fermierilor de pe un areal – atenție – de circa 500.000 ha de jur împrejurul locației.

Specialiștii de la SCDA Caracal au mers până acolo încât reușiseră la un moment dat să dezvolte un soi de mazăre performant – Caracal 39, proiect însă abandonat din cauza lipsei banilor.

Mai nou, SCDA Caracal a dezvoltat inclusiv o linie de grâu pe care urma s-o ducă la ISTIS pentru omologare (ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor), lipsa banilor fiind același impediment în multiplicarea sa pentru comercializare. Cercetătorii nu se lasă însă bătuți: „Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha”.

Discuția cu Eugen Petrescu a avut loc cu ocazia evenimentului în câmp „Universul Syngenta”, organizat de compania elvețiană în data de 2 iunie 2015 în locația SCDA Caracal. La acest eveniment au fost prezentate loturile demonstrative cu hibrizi de floarea-soarelui, porumb, grâu şi rapiţă împreună cu tehnologiile avansate de protecţie a culturilor.

Revista Fermierului: Care este suprafața pe care SCDA Caracal face cercetare-dezvoltare și producție de material semincer pentru fermieri?

Eugen Petrescu: Pe vremuri, Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal deținea 905,8 hectare în perimetrul localității Studina, județul Olt. Instituția s-a mutat după anii '60 în această locație (n.r. - Șoseaua Caracal-Alexandria), a preluat fostul IAS Caracal și, acum, în prezent, deține o suprafață agricolă de 2.597 ha, din care suprafață arabilă 2.462 ha.

În prezent, activitatea stațiunii este structurată în două, și anume activitatea de cercetare și activitatea de dezvoltare. Activitatea de cercetare se desfășoară pe o suprafață de 220 ha, iar pe diferența până la 2.462 ha activitatea de dezvoltare.

R.F.: Care este preponderența activităților SCDA Caracal? Cea de cercetare-dezvoltare sau cea economică?

E.P.: În prezent, obiectul nostru de activitate principal îl constituie producția de sămânță pentru fermierii din zona noastră de influență. Vorbim de aproximativ 500.000 ha suprafață de interes economic pentru SCDA Caracal, atât în ceea ce privește producția de sămânță, dar și de aplicabilitatea tehnologiilor agricole atât dezvoltate intern, dar în special cele importate.

Ca un scurtă paranteză, până la finele anului 2004, unitatea pe care eu o conduc a aparținut Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, sub tutela Institutului de la Fundulea, și eram angrenați în planurile naționale de cercetare și dezvoltare: proiectele Relansin, Agral, Orizont, CX-urile mai târziu. Din nefericire, nu mai există aproape deloc finanțare pentru cercetare. Parte dintr-un sector de o importanță vitală pentru agricultură, am depus de-a lungul timpului diferite proiecte în competițiile care sunt lansate, de altfel, foarte rar pe problemle de cercetare. Nu de puține ori am câștigat concursuri de proiecte, dar pentru nu a mai existat finanțare (smiliar cu situațiile din PNDR – eligibili, dar nefinanțabili); am rămas în lista de rezervă. Am depus și anul trecut un proiect pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. De asemenea, am câștigat din 111 proiecte depuse, am ajuns pe locul 36; după al nouălea proiect s-a tras linie. Ca închidere, pot să vă spun fără să greșesc că finanțarea în domeniul cercetării agricole este în prezent la nivel zero.

Revenind, ca urmare a acestei situații nedorite de neimplicare a guvernanților în rezolvarea problemelor cercetării agricole românești, noi am fost nevoiți să ne axăm, să ne menținem obiectul de activitate și lucrăm foarte mult, dar din nefericire pentru companiile străine. Astfel, SCDA Caracal a semnat contracte de cercetare și de extensie cu mai toate companiile multinaționale care lucrează în domeniul agricol în România; avem peste 70 de contracte anual. A devenit o tradiție ca în fiecare an, la SCDA Caracal să fie organizate diferite manifestări științifice sau de promovare, toate cu acesta cu scopul principal de a aduce informație tehnologică fermierilor din zonă, astfel încât rezultatele muncii lor să fie profitabile. Nu mai este un secret pentru nimeni că în sectorul de cercetare-dezvoltare a agriculturii, anual, în România sunt amplasate peste 20.000 de loturi experimentale, în care sunt testate atât tehnologii, cât și produse care vor fi utilizate de fermierii români în următorii ani.

În ceea ce privește însă SCDA Caracal, noi suntem axați ca activitate de bază a stațiunii pe producerea de material semincer. În trecut, produceam sămânță la cerealele păioase, precum și la prășitoare, la porumb, la floarea-soarelui, soia, dar din nefericire, din anul 2005, nu mai putem iriga aceste terenuri.

R.F.: Cum adică nu mai puteți iriga? Sunteți foarte aproape de râul Olt...

E.P.: Toată suprafața arabilă a stațiunii - 2.462 ha, este amenajată pentru irigarea prin aspersiune, având conducte îngropate. Până în 2004, noi eram alimentați cu apa din râul Olt, prin stația SPP 14+15 de pompare care a aparținut ANIF; prima treaptă. Din păcate, Ministerul Agriculturii a transferat această activitate de la ANIF, pe umerii OUAI-urilor. Acestea din urmă, tot din lipsa finanțării și uneori din cauza altor interese, în funcție de cine conducea organizația, practic infrastructura s-a deteriorat, s-a furat tot ce s-a putut fura. În această situație, de 11 ani de zile, noi nu mai putem iriga. Neavând asigurat acest factor de tehnologie – apa – riscul de a produce sămânță în sectorul de dezvoltare la culturile prășitoare, porumb și floarea-soarelui, este foarte mare, fapt pentru care am renunțat. În schimb, producem pentru fermieri soiurile de genetică românească la cereale, patente aparținând Institutului de la Fundulea, pe care le multiplicăm și le distribuim fermierilor din zonă.

R.F.: Reușiți să vă descurcați cu activitatea de producție de material semincer? Un grâu dezvoltat aici este ușor adaptabil fermelor din zonă. Chiar dacă vorbim de 500.000 ha, discutăm de o zonare a soiurilor și hibrizilor...

E.P.: Reușim. Este o activitate profitabilă. Aici nu este însă numai treaba de comerț. Noi fiind o unitate științifică, scopul nostru principal este de a promova și de a transfera tehnologii și cunoștințe către fermierii români.

„Infuzia” de tineret, secretul succesului în cercetare

Revista Fermierului: Oamenii de aici își încasează salariile? Câți oameni aveți în subordine? Și cât se mai câștigă în acest domeniu?

Eugen Petrescu: În prezent, colectivul nostru este format din 60 de persoane, din care o treime paznici, iar restul personal lucrativ. Din aceștia, avem mecanizatori, trei ingineri la producție și trei la cercetare. Volumul de muncă prestat în agricultură este mare, programul este zi-lumină și nu contează că este sărbătoare sau nu. Cum echipa de cercetare este descompletată, în sensul că o parte din colegii noștri au plecat la companii străine sau s-au pensionat, noi, cercetătorii cu vechime (n.r. - el și Eustachiu Constantinescu) am decis ca anul trecut să angajăm un tânăr absolvent al facultății de Agronomie. Pot să vă spun că acesta încasează lunar un salariu net de 1.100 - 1.200 lei.

R.F.: Reușiți să-l țineți aproape? Nu este tentat să plece?

E.P.: Până în prezent am reușit să-l ținem. Intenționăm anul acesta să reîntregim din nou echipa de cercetare, să facem un nucleu tânăr, format din patru specialiști pe care în intervalul de timp pe care îl mai avem la dispoziție până la pensionare să-i formăm, fiindcă formarea în activitatea de cercetare nu este așa simplă cum ar fi în producție. Aici este nevoie de multă răbdare, migală, informare, documentare; e puțin diferit de activitatea desfășurată în fermele mari de producție.

R.F.: Care sunt produsele renumite ale stațunii dumneavoastră de cercetare?

E.P.: Mă voi referi la cereale, fiindcă, din păcate, la plantele tehnice, cu regret am constatat că acea cotă de piață a Institutului de la Fundulea a scăzut foarte mult. Concurența firmelor multinaționale este foarte mare, chiar acerbă, iar Institulul a pierdut, cota de piață fiind în prezent undeva la 15% din ceea ce se vinde în România. La culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, firmele străine fac jocurile în România. Noi ne ocupăm cu cerealele. Genetica noastră, românească este de foarte bună calitate; aici avem o cotă de piață ridicată. Dacă însă nu se investește și aici în cercetare, nu va mai dura mult și vom pierde și aici teren. Firmele străine deja încep să vină și cu cereale, pe lângă porumb, rapiță și floarea-soarelui. De doi ani, pe lângă soiuri, multinaționalele aduc inclusiv hibrizi.

Dacă Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii, nu se va implica în reconstrucția cercetării agricole, în susținerea Institutului de la Fundulea pentru a dezvolta și promova genetica proprie, una adaptată condițiilor pedo-climatice din țara noastră, vom avea de pierdut. Noi am avut experiență cu firmele străine când au venit cu genetică din afară, neadaptată condițiilor locale. Ca exemplu, în anii 2003, 2007, ani secetoși, soiurile străine nici nu au înspicat pe loturile noastre, pe când soiurile românești, adaptate condițiilor locale, nu și-au exprimat potențialul maxim, dar totuși am avut ce băga în hambar.

R.F.: Ce soiuri de cereale multiplicați aici în prezent?

E.P.: În momentul de față am redus suprafața destinată multiplicării. De regulă, noi multiplicam pe mai bine de 1.000 ha, dar neavând un departament specializat de marketing, precum cele deținute de firmele străine, plus personalul și logistica, am rămas după sistemul vechi. Practic, așteptăm fermierii să vină la noi la poartă. Chiar și așa, la momentul de față, avem genetica pe cereale mai bună decât a lor. Concurența este acerbă însă, iar cine investește, se zbate mai mult, câștigă.

Pentru a răspunde însă concret la întrebare, în prezent multiplicăm pe circa 600 ha sămânță certificată din soiurile Glossa, Izvor, Boema, Alex, Miranda (un soi nou), vreo cinci-șase în total. La acestea deținem însă mai multe categorii biologice pe care le multiplicăm, le ținem pentru semănatul nostru, pentru anul următor. De regulă, comercializăm bază și C1 către fermieri.

R.F.: Aveți vreun soi de cereale sau de plante tehnice tipic zonei, dezvoltat de SCDA Caracal?

E.P.: Vechea noastră echipă dezvoltase un soi de mazăre performant – Caracal 39, aveam și o linie de grâu pe care urma s-o ducem la ISTIS pentru omologare; ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor. Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha.

R.F.: Cam cât ar dura și ar costa să fie luată de la zero o linie nouă de cereale autohtonă și apoi acreditată?

E.P.: Cam șapte-opt ani ca durată. Ca preț, este greu de evaluat. Spun asta pentru că totul pornește de la echipa de cercetători. Noi tot vrem să angajăm personal, iar membri noi în echipă nu putem aduce dacă aceștia nu sunt stimulați financiar. Tinerii preferă să se ducă la o companie privată unde primesc telefon, autovehicul, salariu, pe când în cercetare, condițiile sunt altele: cu mâna în pământ, pe frig, în ploaie. Trebuie investit. Companiile străine investesc în cercetare circa 15 procente din cifra de afaceri; asta înseamnă milioane de euro la nivel de companie. Concurența este foarte mare. Dacă nu investești, pierzi poziția. Nu poți sta pe loc, trebuie să creezi, să vii cu ceva nou, să prezinți altceva.

Colaborarea cu distribuitorii de inputuri, una dintre șansele de supraviețuire a SCDA Caracal

Revista Fermierului: Unde procesați și stocați materialul semincer obținut? Aveți depozit?

Eugen Petrescu: În județ avem două zone pe care le lucrăm: 1.922 ha arabile pe Caracal și 540 ha la vreo 10 km lângă râul Olt. Unde are loc acest interviu este chiar în mijlocul câmpului sectorului de cercetare. Sediul nostru este însă la circa 2 km de aici, unde este și stația de condiționat sămânță. Acolo avem și celule cu capacitate de depozitare suplimentare de 2.000 de tone de sămânță.

R.F.: Cam ce cantitate de material semincer obțineți pe sezon?

E.P.: Rulăm anual cam 3.000 – 4.000 de tone. Avem în proiect promovarea produselor noastre prin mari distribuitori de inputuri din țară. Avem tratative cu Alcedo, cu care lucrăm de mulți ani. Au logistica necesară, au echipe de profesioniști și sperăm ca prin ei să mărim cantitățile pe care le vom livra fermierilor.

R.F.: Am înțeles că sunteți foarte apropiați de fermieri. Știm că vi se plâng uneori de prețurile mici pe care le obțin la grâu...

E.P.: Așa este. Uneori mă mai și cert cu traderii de cereale: «Cum 50 de bani pe kilogramul de grâu? Cât trebuie să fac eu la hectar să scot măcar cheltuielile de producție?». Cheltuielile de producție pe hectar oscilează între 2.500 – 3.000 lei la hectar în zona noastră. Dacă eu dau producția de grâu cu 0,50 lei kilogramul, am nevoie de 5.000 – 6.000 kg numai ca să acopăr cheltuielile. Eu, ca fermier, din ce să mai trăiesc? Nu mai bine stau la televizor și îi las pe alții să facă agricultură? E bătaie de joc.

R.F.: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru perioada de secetă preconizată pentru următorii ani la cultura cerealelor?

E.P.: Noi și la cereale, și la prășitoare promovăm soiurile și hibrizii semitardivi; la porumb promovăm grupa FAO 340, 380, pe aici pe undeva. Dacă am avea din nou irigații, ce bine ar fi... Am obținut în anul agricol 2008-2009, de altfel o vară ploioasă, pe baza unui hibrid de la Caussade din FAO 510 vreo 17 tone de boabe la hectar, în condițiile în care într-un an mijlociu, obținem cam 7.000 – 8.000 kilograme de boabe la hectar.