Luni, 9 martie, Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului educațional cu granturi TalentA 2026, sărbătorind femeile fermier ale căror proiecte introduc soluții inovatoare și aduc contribuții semnificative comunităților rurale din România și Republica Moldova.

Ajuns la a șasea ediție, programul TalentA organizat în parteneriat cu Starperformining a oferit cinci luni de instruire intensivă în agribusiness și antreprenoriat, reunind aproximativ 50 de participante care au primit sprijin de specialitate în dezvoltarea unor proiecte cu potențial puternic de a susține dezvoltarea locală și de a consolida securitatea alimentară regională.

„Proiectele TalentA de anul acesta arată o schimbare remarcabilă în modul în care femeile fermier modelează viitorul comunităților rurale. Am observat un interes puternic pentru soluții practice precum reducerea risipei alimentare, adoptarea unor practici reziliente la schimbările climatice, dezvoltarea procesării locale pentru valoare adăugată și chiar integrarea instrumentelor digitale pentru decizii mai inteligente în fermă. La Corteva suntem mândri să le sprijinim dezvoltarea prin programul educațional cu granturi pe care l-am fondat și felicităm toate participantele pentru relevanța și impactul inițiativelor lor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Un juriu format din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat trei câștigătoare, fiecare primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și duce viziunea mai departe. De asemenea, Starperformining a acordat un premiu special.

Locul 1: 6.000 USD - Tatiana Chiron cu proiectul „Fructe cu sens: Din livadă către sănătate pentru copiii cu dizabilități”

Tatiana Chiron, din Văsieni, raionul Ialoveni - Republica Moldova, administrează 28,2 hectare de livezi și a obținut locul întâi pentru sprijinirea Centrului de Educație Incluzivă din Ialoveni, care deservește copii cu dizabilități. Folosind fructele din ferma ei, centrul poate să pregătească sucuri proaspete, piureuri și supe cu ajutorul unui storcător profesional, iar un sistem de compost transformă resturile organice în îngrășământ pentru mini‑sera școlii, reducând risipa și promovând practici de economie circulară.

„Această inițiativă este, înainte de toate, o formă de a da înapoi comunității și de a sprijini copiii din Ialoveni, care merită acces la hrană sănătoasă și experiențe educaționale semnificative. Când m-am înscris în TalentA nu mă așteptam să-mi lărgească atât de mult perspectiva. Dincolo de îndrumarea tehnică, m-a ajutat să înțeleg valoarea socială mai amplă a muncii mele și m-a încurajat să transform o idee simplă într-un proiect care chiar contează pentru comunitatea noastră”, a spus Tatiana Chiron.

Locul 2: 5.000 USD - Ecaterina Vasilachi cu proiectul „Implementarea unui sistem agroforestier pentru protecția climei”

Ecaterina Vasilachi, director Pom Fructprod SRL și manager al unei livezi din Cobusca Veche, raionul Anenii Noi - Republica Moldova, a obținut locul doi pentru proiectul prin care se vor planta perdele forestiere pe 1.450 de metri care să protejeze ferma de vânt, eroziunea solului și pierderea umidității. Prin plantarea unor specii rezistente la secetă, precum salcâmul, cireșul sălbatic și păducelul, sistemul îmbunătățește polenizarea, stabilizează microclimatul livezii și reduce riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme.

„Acest proiect este o investiție în viitorul livezii și al comunității noastre, iar producția sustenabilă de fructe nu poate exista fără protejarea terenului și a biodiversității care o susține. Când m-am înscris în TalentA am descoperit instrumente practice și perspective de care nu știam că am nevoie, iar programul m-a ajutat să conturez un plan concentrat și realist, în care am încredere”, a arătat Ecaterina Vasilachi.

Locul 3: 4.000 USD - Tatiana Moraru cu proiectul „Producerea de oțet de mere artizanal”

Tatiana Moraru, fermier din Șipoteni, raionul Călărași - Republica Moldova, a obținut locul trei pentru transformarea merelor locale în oțet natural premium printr-un proces artizanal de fermentație controlată. Folosind fructe din propria livadă, ea va instala un sistem la scară mică, cu patru recipiente din inox, pentru a permite producția continuă și pentru a lansa primul lot până la sfârșitul anului 2026. Prin trecerea de la vânzarea merelor crude la un produs natural cu valoare adăugată, inițiativa crește capacitatea de procesare locală.

„Producând oțet natural de mere printr-un proces artizanal controlat, pot valorifica mai bine recolta și pot oferi comunității o alternativă mai sănătoasă și locală. Programul TalentA fondat de Corteva m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este procesarea la scară mică pentru reducerea pierderilor alimentare și cum astfel de proiecte pot întări piețele locale și bunăstarea comunității”, a precizat Tatiana Moraru.

Premiul special: 1.500 USD – Crina Aldea cu proiectul „AgroSfat”

Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul programului TalentA, a acordat un mini‑grant antreprenoarei Crina Aldea, din județul Mureș, care dezvoltă AgroSfat – un instrument web ce oferă ghidare agronomică asistată de inteligență artificială pentru ferme mici și mijlocii.

„AgroSfat este o unealtă web simplă care transformă cunoștințele verificate în pași practici, de la diagnosticarea dăunătorilor până la planificarea tratamentelor și prevenirea pierderilor. Programul educațional TalentA m-a ajutat să înțeleg cât de esențiale sunt informațiile accesibile și de încredere pentru fermele mici și cum să construiesc o soluție digitală care le susține cu adevărat deciziile zilnice”, a menționat Crina Aldea.

Prin programul educațional TalentA, Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din zonele rurale, îmbunătățindu-le calitatea vieții prin acces mai bun la cunoștințe, mentorat și finanțare. Până în prezent, Corteva a ajutat peste 350 de femei din România și Republica Moldova să își modernizeze și să-și dezvolte afacerile agricole.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a semnat un protocol de colaborare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru accelerarea digitalizării agriculturii românești.

Prin acest protocol, Clubul Fermierilor Români și Autoritatea pentru Digitalizarea României își propun să sprijine adoptarea tehnologiei digitale în ferme prin inițiative de formare și consiliere; să înlesnească accesul la finanțări pentru proiecte de digitalizare; să contribuie la reducerea decalajului digital și la creșterea competitivității fermierilor români pe piața europeană.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României susține toate inițiativele care au ca rezultat final o administrație publică deschisă către cetățean. Nu lăsăm pe nimeni în urmă și oferim sprijin în domeniul digitalizării cu accent pe formarea competențelor digitale specifice agriculturii, pentru a oferi servicii cât mai diversificate. Împreună ne adaptăm schimbărilor economiei de piață și devenim competitivi, urmând liniile Uniunii Europene și adaptând bunele practici în folosul statului prin utilizarea celor mai avansate tehnologii în special în domeniul agriculturii”, a declarat Dragoș-Cristian Vlad, președinte ADR.

Semnarea protocolului marchează:

• Consolidarea competențelor digitale și a educației digitale;

• Infrastructuri digitale securizate și sustenabile;

• Transformarea digitală a întreprinderilor;

• Digitalizarea serviciilor publice.

„Am construit, de-a lungul anilor, o relație solidă cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Faptul că digitalizarea a devenit un subiect prioritar pentru agricultură s-a datorat și implicării Clubului în promovarea acestui subiect la nivel național. Sunt convins că agricultura românească performantă va deveni un adevărat vector de dezvoltare pentru România, prin legătura directă cu digitalizarea. Vom dezvolta soluții scalabile și predictibile, vom interconecta și interoperabiliza bazele de date, pentru a oferi date în timp real fiecărui fermier, și vom folosi tehnologii avansate precum inteligența artificială și Internet of Things, atât de necesare în sectorul agricol. Digitalizarea înseamnă productivitate și eficiență. Avem nevoie de aceste transformări și acesta este drumul pe care trebuie să mergem”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Parteneriatul între Clubul Fermierilor și ADR răspunde direct nevoilor sectorului agroalimentar românesc, arătate de cele mai recente analize la nivel european: digitalizarea în agricultură este cheia pentru eficiență, trasabilitate, exporturi competitive și reziliență la riscuri.

„Mă bucur să văd interesul crescut al sectorului agricol pentru digitalizare, implicarea activă a generației tinere, din care și eu fac parte, care dorește să dezvolte și să eficientizeze acest domeniu prin utilizarea tuturor instrumentelor inovative. Aceste inițiative reflectă angajamentul nostru ferm de a implementa soluții moderne, adaptate tehnologiilor emergente, menite să susțină competitivitatea, transparența și sustenabilitatea în agricultură și economie”, a subliniat Alexandra Chivu, vicepreședinte ADR și coordonator CNTD.

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este o structură participativă stat-privat-mediu academic pentru realizarea transformării digitale a României. CNTD vine în sprijinul instituțiilor publice, reprezentanților companiilor de profil, ai camerelor de comerț și industrie, partenerilor sociali, organizațiilor neguvernamentale ale mediului de afaceri din sectorul digital, mediului academic sau institutelor de cercetare cu activitate în domeniul digital, în dezideratul comun de a accelera transformarea digitală a economiei și societății românești, pe traiectoria europeană.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2024, în țara noastră, peste 2,5 milioane de hectare au fost acoperite cu produsele BASF. Compania se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții eficiente și personalizate, adaptate nevoilor specifice ale fermierilor autohtoni, contribuind astfel la dezvoltarea agriculturii din România.

La început de 2025, la simpozioanele de iarnă l-am întâlnit pe Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, și am realizat interviul de față, pe care vă invităm să-l citiți.

Reporter: Auzim din ce în ce mai mult cuvântul „sustenabilitate”. Ce înseamnă și cum îl includeți în strategia BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: Sustenabilitatea este un element fundamental al strategiei noastre, unde ne dorim să fim recunoscuți drept lideri ai industriei.

Sunt patru piloni cheie ai sustenabilității, din punctul de vedere al BASF. Primul pilon este dezvoltarea de soluții pentru reducerea impactului negativ al agriculturii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Pilonul numărul doi, vrem să dezvoltăm soluții durabile, care să crească mai rapid decât media pieței regionale, aducând la viață portofoliul nostru de cercetare și dezvoltare. Pilonul al treilea, vrem să dezvoltăm soluții digitale care să ajute fermierii să reducă utilizarea resurselor și să producă mai sustenabil/durabil. Pilonul al patrulea, asigurarea că produsele BASF sunt sigure pentru fermieri, mediu și consumatori.

În ansamblu, consider că sustenabilitatea este esențială pentru competitivitate și pentru a sprijini viitorul industriei agricole.

Reporter: Cum se aliniază strategia BASF cu tendințele actuale și cu previziunile viitoare din sectorul agricol global?

Gustavo Palerosi Carneiro: Agricultura, una dintre cele mai mari industrii de pe pământ, se schimbă fundamental. La fel ca în toate sectoarele economiei, fermierii vor trebui să adopte noi metode de gestionare bazate pe date și soluții digitale. Gândiți-vă cum ne-a schimbat viața inteligența artificială. De ce această inteligență artificială nu ar schimba și agricultura?

De aceea, BASF investește în agricultura digitală și monitorizează constant evoluțiile din industrie pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii.

Reporter: Cum poate BASF să sprijine fermierii să facă față schimbărilor climatice?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește impactul asupra mediului, agricultura este unul dintre principalii contribuitori la emisiile de gaze cu efect de seră, chiar după transport și producerea energiei.

Vestea bună este că putem reduce acest impact prin utilizarea eficientă a îngrășămintelor și prin inhibitori de nitrificare. Estimăm că în prezent putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30-40% pentru toate culturile, iar obiectivul nostru pe termen lung este agricultura cu emisii nete zero până în 2050. Dacă mă intebați cum reușim să ajungem la această valoare, încă nu știm. Dar facem progrese în fiecare an și asta ne entuziasmează.

Reporter: Pot fi produsele biologice o soluție durabilă și eficientă economic pentru fermierii din Uniunea Europeană?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește agricultura ecologică, există o cerere pentru produse organice, iar unii consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele. Deci, fermele organice pot fi profitabile.

Însă, cred că ar trebui să ne întrebăm dacă poate fiecare fermier european să cultive în sistem ecologic. Dacă o luăm spre această direcție mă tem că nu vom fi capabili să producem mâncare suficientă pentru o populație în creștere, o hrană care să fie și accesibilă pentru orice buzunar.

Prin urmare, este datoria noastră să reducem volumul pesticidelor în agricultură. Societatea își dorește asta. Vreau să merg acasă să-i spun familiei, soției mele, că noi contribuim la asta.

Astăzi, totuși, nu vedem soluțiile ecologice la același nivel și eficacitate cu produsele convenționale. Este datoria noastră să continuăm investițiile. Cred că nu ne putem muta cu totul de la produsele convenționale la cele ecologice. Dar, cred că vom trece la tranziții.

În agricultură, în protecția plantelor, avem o situație ca industria auto. Dacă întrebați astăzi despre mașini „poluează ele mediul”?  Răspunsul este da. Dar cât de mult mai poluează astăzi față de trecut? Cât de sustenabilă este o mașină astăzi comparativ cu acum zece ani? Mașinile sunt mult mai bune astăzi.

Este acesta sfârșitul dezvoltării? Nu, cred că putem fi și mai buni, iar BASF face investiții reale în găsirea de soluții care să contribuie, de exemplu, și la agricultura ecologică.

Reporter: Cât înseamnă UE din cifra de afaceri globală a BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: La nivel global, piața europeană reprezintă aproximativ un sfert, 25% din piața globală. Și, coincidență sau nu, UE reprezintă un sfert din afacerea noastră.

Așadar, aceasta este casa noastră, un cămin pentru BASF. Suntem o companie cu sediul central în UE și, în ciuda provocărilor, ceea ce pot spune clienților și fermierilor din UE este că suntem profund angajați în această regiune europeană pentru a aduce soluții care să îndeplinească cele mai înalte standarde impuse de autoritățile de reglementare.

Reporter: Cât investește BASF în inovație și cât durează până să scoată pe piață un produs nou?

Gustavo Palerosi Carneiro: Investim aproximativ 9% din veniturile noastre în cercetare și dezvoltare. În funcție de soluția despre care vorbim, procesul poate dura mulți ani.

Pentru a dezvolta un nou ingredient activ în chimie, poate dura până la 15 ani, de la primul concept până la momentul în care produsul este lansat pentru fermierii europeni. Uneori, chiar mai mult. Când vorbim despre semințe și trăsături genetice, de exemplu, dacă ne dorim o cultură rezistentă la boli sau, în cazul semințelor de legume, un gust diferit sau o culoare diferită, acest proces poate dura până la 20 de ani, dacă nu chiar mai mult.

Așadar, cercetarea și dezvoltarea sunt un angajament pe termen lung. Nu poți decide astăzi să fii o companie de cercetare și dezvoltare, iar mâine să renunți, pentru ca apoi să revii. Acest lucru definește generații întregi de lideri care continuă aceste proiecte. În BASF, spunem întotdeauna că obiectivul nostru nu este doar să obținem rezultate bune astăzi, ci și să lăsăm o adevărată moștenire pentru succesorii noștri, astfel încât aceștia să poată avea chiar mai mult succes decât noi. Cred că procesul nostru de inovații este mai promițător decât cel pe care l-am preluat. Acesta este un aspect important atunci când vorbim despre moștenirea unei companii de cercetare și dezvoltare.

Reporter: Ce ne puteți spune despre noile schimbări organizaționale din BASF, care va fi impactul pentru divizia de agricultură la nivel global, dar și în România?

Gustavo Palerosi Carneiro: Am anunțat că separăm entitățile juridice ale soluțiilor pentru agricultură de restul BASF și, în același timp, implementăm instrumente și sisteme concepute pentru a deservi cât mai bine piața soluțiilor pentru agricultură.

Așadar, ar trebui să ne așteptăm la o organizare mult mai diferențiată și personalizată, adaptată nevoilor noastre pentru a îmbunătăți relația cu clienții noștri.

Acest proiect a început anul trecut și ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, moment în care fiecare angajat al BASF Agriculture Solutions va lucra într-o entitate juridică dedicată în totalitate, iar toate înregistrările vor fi transferate în această entitate. Pentru clienți, pot spune că ar trebui să se aștepte la o organizație mai eficientă, iar planul este să nu existe întreruperi în această perioadă de tranziție.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fusion – The Signs of Budureasca, evenimentul organizat recent în București de crama din Dealu Mare, a marcat o nouă etapă în promovarea vinurilor autohtone, arătând că tradiția poate coexista cu modernitatea, iar calitatea se poate îmbina cu inovația într-un mod care inspiră și atrage.

La The Villa, Budureasca a fost gazda unui eveniment de excepție care a reunit peste 200 de iubitori de vin, parteneri, prieteni, pasionați și cunoscători într-o atmosferă plină de rafinament, în care s-au degustat noile vinuri ale cramei din Dealu Mare. „Ne-am dorit și am reușit să creăm o atmosferă electrizantă, o seară în care să celebrăm eleganța și creativitatea românească. Fusion – The Signs of Budureasca a fost mai mult decât o simplă degustare; a fost o celebrare a artei vinului, în care tradiția s-a îmbinat cu inovația. Participanții au devenit parte dintr-o poveste ce îmbină trecutul, prezentul și viitorul vinului românesc”, a punctat Olga Miloiu, director general al cramei Budureasca.

Sub tema centrală a fuziunii dintre tradiție și inovație, Budureasca a creat o experiență multisenzorială care a pus în lumină rafinamentul și complexitatea noilor sale game de vinuri.

Fiecare cameră din The Villa a devenit un univers aparte, reflectând povestea și personalitatea vinurilor prezentate. „Decorurile au fost inspirate de natură, terroir și elementele de tradiție și modernitate care definesc crama Budureasca. Luminile ambientale și muzica live au transformat fiecare cameră într-un spectacol aparte, participanții fiind ghidați prin poveștile terroir-ului Budureasca, savurând fiecare detaliu al serii, de la aromele vinurilor până la elementele vizuale și auditive care au completat experiența Fusion – The Signs of Budureasca”, a adăugat Olga Miloiu.

În cadrul evenimentului s-a lansat oficial The Sign, o gamă de semnătură atât pentru vinificator, cât și pentru crama Budureasca, reunind vinuri unice în peisajul autohton. Colecția cuprinde: Tămâioasă Românească, Sauvignon & Sauvignon, Pincomet, Shiraz și Wild Fetească Neagră. „Vinurile din gamă sunt destinate cunoscătorilor, celor care apreciază profunzimea și complexitatea unui vin născut din terroir-ul Budureasca. Fiecare vin din gama The Sign reprezintă un puternic diferențiator, atât între vinurile cramei, cât și în industria vinurilor românești. În colecția The Sign sunt vinuri ce reflectă un angajament de calitate, tradiție și inovație, reprezentând o adevărată declarație de stil”, a arătat Stephen Donnelly, vinificatorul cramei.

Pentru gama The Sign au fost dedicate două camere tematice cu totul spectaculoase: Wild pentru Fetească Neagră, un vin obținut exclusiv cu drojdii native sălbatice din viile Budureasca, prezente în mod natural pe struguri. În această cameră elementele de natură sălbatică chiar tropicale, alături de sunetele naturii și proiecția cerului liniștit au creat povestea unui vin din soiul Fetească Neagră, neîmblânzit, dar în deplină concordanță cu natura.

Camera Pincomet a pus în scenă jocuri de lumini, lasere, cer înstelat pentru toți căutătorii de comete viticole rosé.

Sabrize, cealaltă gamă Budureasca lansată anul acesta, a impresionat prin culoare și diversitate vinurilor ce o compun. Camera Sabrize a scos în evidență spiritul petrecăreț și vibrant, atât cromatic, cât și artistic al consumatorului.

La evenimentul Budureasca am făcut cunoștință cu Daphix, un avatar revoluționar creat cu ajutorul inteligenței artificiale, care vine să aducă un strop de tehnologie în lumea tradițională a vinurilor. Daphix este expertul virtual al cramei, pregătit să vorbească despre orice subiecte legate de vie și vin.

În cadrul evenimentului Fusion – The Signs of Budureasca s-a prezentat și cea de-a doua ediție a Advent Calendarului – Glam Edition, o incursiune interactivă prin selecția de vinuri, fiecare „fereastră” dezvăluind câte o surpriză oenologică. Wine Advent Calendar Glam Edition cuprinde 24 de miniaturi din cele mai apreciate game de vinuri Budureasca: Clasic, Premium, Bristena, Noble, The Sign, Sabrize, Shine și multe altele. Noutatea acestei ediții Glam o reprezintă spumantele. Un astfel de advent calendar poate fi cadoul perfect pentru sărbătorile de iarnă și nu numai.

 

Un strop de poveste

 

Budureasca se află în comuna Gura Vadului - județul Prahova, unde sunt și cele 275 de hectare cu viță-de-vie ale cramei din Dealu Mare. A fost înființată în 2006, iar în 2013 a fost inaugurată crama modernă cu o investiție totală (cramă și plantație) de 12 milioane de euro.

În 2024, Budureasca a realizat câteva investiții majore doar din fonduri proprii, în plantație și în echipamente. Astfel, 130.000 de euro au fost direcționați în activități de întreținere a plantațiilor tinere de Viognier, Negru de Drăgășani, Cabernet Franc și Mourvedre, aflate în cel de-al doilea an de vegetație.

Peste 390.000 de euro s-au investit în echipamente de ultimă generație pentru utilizarea în cramă și în plantație, precum:

• Filtru tangenţial: echipament pentru filtrarea vinurilor albe și rose care permite stabbilzarea și sterilizarea vinului într-un timp foarte scurt. Filtrarea tangențială păstrează intacte toate aromele vinului, nu schimbă gustul vinului și nu are efecte negative;

• Oxi-Out: echipament care ajută la limitarea utilizării de sulf pentru stabilizarea vinurilor şi permite intensificarea şi elevarea aromelor vinului acolo unde se consideră necesar prin impregnarea cu CO₂.

• Tehnologia eco-inovativă de macerare cu sunete Ultrawine Perseo – un sistem inovator, eficient energetic, conceput pentru a extrage potenţialul maxim din struguri prin emiterea unor ultrasunete de mare putere şi joasă frecvenţă. Utilizarea acestei tehnologii inovatoare permite extragerea cu până la 40% a mai multor arome din struguri şi limitarea taninurilor. Totodată, duce la înjumătăţirea timpului macerării şi înscrierea în fereastra de timp optimă pentru recoltare.

Până să ajungem la vinuri, trebuie să punctăm că Dealu Mare este una dintre cele mai ofertante zone vitivinicole ale României, favorabilă în special pentru soiurile de struguri negri, care dau vinuri roșii remarcabile, dar aici se valorifică și soiuri de struguri albi din care se obțin vinuri de calitate.

Vița-de-vie a cramei Budureasca se află la o altitudine cuprinsă între 170 și 400 de metri, iar solul este cernoziom în partea de sud a plantației, în partea de nord solurile sunt argiloase, nisipoase și calcare sarmatice. Clima este temperat-continentală, cu veri călduroase, toamne lungi și ierni scurte și reci. 

În regiunea Dealu Mare, variațiile de temperatură între zi și noapte sunt relativ mari, ceea ce favorizează o coacere mai uniformă a strugurilor, precum și asimilarea unor arome mai bogate și mai intense. În timpul zilei, strugurii acumulează zaharuri datorită căldurii, iar noaptea, curenții de aer din zonele terasate ale viilor Budureasca îi ajută să se răcorească și să-și păstreze aciditatea. Astfel, se atinge un echilibru esenţial între nivelurile de zahăr şi aciditatea din fruct, permiţând obţinerea unor vinuri echilibrate şi complexe.

În 2009, Budureasca lansează primele vinuri îmbuteliate: Clasic, Premium și vinurile din colecția exclusivistă Origini. În 2011 produce cupajul Noble Five, devenit un reper al cramei. În 2015 obține certificarea ecologică din partea Austria Bio Garanție și lansează vinurile bio Budureasca Organic. În 2016 câștigă prima medalie de aur pentru România la Decanter Wine Awards cu Budureasca Premium Fume 2015. În 2018 își schimbă look-ul și adoptă actuala identitate vizuală.

Alte noutăți ale cramei în anul 2024, abordarea unei noi strategii de comunicare și un nou sediu pentru birourile din București, în clădirea Equilibrum 2 din Nordul Capitalei.

Producătorul de vinuri, în acest an, a organizat ecologizarea Văii Budureasca, o inițiativă de responsabilizare socială pentru curățarea acestui loc cu valoare istorică și culturală.

În prezent, vinurile Budureasca se găsesc pe harta lumii, crama exportând în 24 de țări.

 

2024, un an neprietenos pentru vița-de-vie, cu mai puțin vin

 

Anul acesta a fost unul deosebit de dificil pentru plantațiile viticole. La Budureasca, precipitațiile înregistrate pe durata anului agricol (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) abia au ajuns la 390 litri/mp. În perioada iunie – septembrie a existat un mare deficit de apă în sol, precipitațiile fiind de doar 136 litri/mp. Seceta și grindina fiind marile probleme din vie. Pe circa 95 de hectare a bătut grindina, cu pierderi cuprinse între 3% și 70%.

Temperaturile au fost ridicate cam tot anul, înregistrându-se des temperaturi maxime de peste  30⁰C (85 de zile), iar temperaturile minime au depășit 20⁰C de-a lungul verii. Lipsa precipitațiilor din iunie – august, care s-a suprapus cu perioada de creștere a boabelor și ciorchinilor, a condus la formarea unor struguri mici ca greutate și cu un conținut redus de suc. Din cauza arșiței și secetei pedologice, creșterea lăstarilor a fost considerabil diminuată.

Prin urmare, la Budureasca, în 2024 producția de struguri a fost cu 40% mai redusă decât media ultimilor ani. Variaţiile de producție au fost foarte mari, cu un minim de 1.500 kg/ha şi un maxim de 9.500 kg/ha, în funcţie de soi şi parcelă. Dată fiind producţia scăzută, tăierile şi procedeele specifice pentru normare s-au făcut în mai mică măsură.

Acumulările de zahăr din struguri au fost mari, comparabile cu cele din 2023 şi asemănătoare celor înregistrate în intervalul 2001-2008.

La Budureasca a început culesul cu strugurii folosiți pentru obținerea vinurilor spumante, în jurul datei de 14 august 2024, cu vreo trei săptămâni mai devreme decât intervalul tipic de începere a campaniei de cules în regiunea Dealu Mare. De asemenea, recoltarea s-a încheiat foarte devreme, în jurul datei de 25 septembrie. Strugurii s-au cules și ziua și noaptea. Pe timpul zilei, culesul s-a făcut doar manual, la fel și sortarea strugurilor, iar noaptea s-a recoltat mecanizat, cu combina.

Strugurii destinați vinurilor premium au fost culeși în zori, la orele 4 - 5 dimineața, când temperatura ambientală era una destul de scăzută, pentru a se evita fermentația și oxidarea timpurie. Mustuiala a fost trecută printr-un dispozitiv cu pereți dubli și cămașă de răcire „tube-in-tube”, reducând temperatura înainte de fermentare, tehnică ce ajută foarte mult la o retenţie superioară a aromelor şi a culorii.

 

Sabrize şi The Sign, colecții cu vinuri medaliate

 

Cum am menționat la începutul articolului, anul acesta, crama Budureasca a lansat gamele Sabrize – vinuri proaspete și aromate, inspirate de istoria Văii Budureasca şi The Sign – vinuri unice, emblematice, obținute prin tehnici inovative de vinificare, o gamă ce are deja ecouri excelente. În plus, rose-ul Pincomet din Merlot şi Pinot Noir este un vin conceptual înfrățit cu cele din colecția The Sign.

În 2024, Budureasca a participat la 16 concursuri și a câștigat 24 de distincții, dintre care 11 medalii de aur.

Vinul anului a fost The Sign Shiraz cu două medalii de aur la Berliner Wine Trophy și Asia Wine Trophy.

Sabrize Fume, de asemenea, a obținut 90 de puncte Jame Suckling, aur la Berliner Wine Trophy și Premiile Vinul.Ro – 95 puncte.

The Sign Tămâioasă Românească a fost distins cu aur la Berliner Wine Trophy și la Selections Mondiales des Vins Canada și cu argint la VINARIUM.

Fetească Neagră Wild, tot din gama The Sign, a obţinut două medalii de argint la Concours Mondial de Bruxelles şi Mundus Vini.

Foto: Budureasca

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ADRIANA POPESCU

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Digitalizarea, o tendință din ce în ce mai prevalentă în agricultură, implică utilizarea tehnologiilor precise și bazate pe date pentru a ajuta fermierii să ia decizii în timp real. Inteligența artificială, datele analitice, senzorii și alte tehnologii au potențialul de a îmbunătăți producțiile, de a optimiza eficiența apei și a inputurilor și de a promova sustenabilitatea în cultivarea pământului cu scopul de a asigura securitatea alimentară pentru o populație în creștere la nivel global.

Pe măsură ce tehnologia agricolă progresează, metodele tradiționale coexistă cu soluțiile digitale moderne, remodelând peisajul producției alimentare. În timp ce practicile precum aratul și monocultura persistă, integrarea unor tehnologii noi, cum sunt datele satelitare și dronele, aduce schimbări revoluționare în domeniul agriculturii. În consecință, fermierii adoptă metode digitale pentru a-și spori producțiile și pentru a implementa agricultura durabilă.

 

Granular Link, aplicația care optimizează operațiunile agricole

 

Prin utilizarea tehnologiilor care le oferă acces la analize de date, fermierii obțin informații valoroase despre condițiile solului și ale apei, permițându-le să ia decizii corecte privind gestionarea terenurilor. În plus, agricultura digitală ajută la managementul culturilor și la maximizarea producțiilor, iar Corteva Agriscience furnizează în mod constant fermierilor instrumente digitale pentru accesul la date în timp real din câmp. Aceste instrumente îi ajută pe fermieri să ia decizii precise pentru terenurile lor agricole prin soluții digitale.

Un exemplu al unei astfel de soluții este Granular Link, o aplicație mobilă premium dezvoltată de Corteva care integrează în mod transparent expertiza agricolă cu tehnologia avansată. Aplicația oferă informații exacte, recomandări pentru culturi și alerte privind starea culturilor. Granular Link oferă servicii premium precum hărți cu fertilizare variabilă, hărți de semănat cu rată variabilă, analize satelitare de înaltă precizie, date meteo hipelocale la nivel de parcelă, recomandări privind irigatul, instrumente pentru eficientizarea produselor biologice, toate acestea contribuind la angajamentul față de inovație și progres în agricultura durabilă.

Inginerul agronom Hegedűs Krisztián, fermier din satul Horia, județul Arad (SC Terracult SRL), împărtășește opinia despre importanța aplicației digitale: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru ferma noastră. Utilizarea serviciilor aplicației pe lotul nostru de grâu anul trecut a dus la producții ridicate și profitabilitate. Anul acesta, utilizând hărți de semănat cu rata variabilă pentru cultura de orz oferite de Granular Link, am reușit să ne menținem standardele ridicate și să monitorizăm eficient terenurile prin ultilizarea celorlalte servicii oferite de aplicație. Cu acces la cei mai performanți indici satelitari de vegetație și recomandări precise privind irigarea, instrumentele digitale Corteva ne-au oferit posibilitatea de a optimiza operațiunile agricole și de a obține rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține fermierii și activitatea aceastora”.

Soluțiile digitale în agricultură contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, calității solului și gestionării raționale a apei, iar Corteva Agriscience caută să identifice noi moduri prin care să ofere informații precise fermierilor în monitorizarea nivelului de umiditate, un aspect important în special în regiunile care se confruntă cu scăderea resurselor de apă.

Astfel, un instrument ca harta Agro Meteo, furnizează date în timp real despre previziuni meteo și despre resursele de apă din sol prin stațiile meteo și îi informează pe fermieri cu date din locațiile lor specifice.

Prin furnizarea de informații precise, în timp real și specifice câmpului, Corteva ajută fermierii să optimizeze productivitatea și să gestioneze eficient costurile cu inputurile, valorificându-și expertiza, capacitățile de cercetare și dezvoltare, prezența globală și infrastructura de piață pentru a susține avansarea tehnologiei agricole și a debloca întregul potențial pentru cei care produc.

 

Autor: VASILE FOLEA, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Suntem în a doua parte a unei discuții cu AI (Inteligența Artificială) inițiată la începutul anului 2024, pe tema bunăstării prin viticultură, oenoturism.

Salvarea satului românesc. Vinul – mai mult decât o băutură recreațională. Brandul de țară. După cum veți vedea, informațiile obținute, chiar dacă nu ating nivelul panseurilor filozofice, sunt decente, credibile, coerente și ar putea fi folositoare politicienilor, administratorilor, funcționarilor... dacă le-ar parcurge. Dar (de ce nu) o fac?

Eu: Nu ai pomenit nimic despre Parlament, președinți...

AI: Ai dreptate, implicarea Parlamentului și a președintelui poate fi esențială în promovarea vinului și a enoturismului în România. Iată cum ar putea contribui aceste instituții:

Parlamentul:

1. Elaborarea și adoptarea legislației relevante: Parlamentul ar putea să elaboreze și să adopte legi și politici care să sprijine dezvoltarea sectorului vitivinicol și a enoturismului, inclusiv în domenii precum fiscalitate, protecția mediului, infrastructură și promovarea culturală.

2. Monitorizarea implementării politicilor: Prin comisiile parlamentare relevante, Parlamentul ar putea să monitorizeze și să evalueze implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului, asigurându-se că acestea sunt eficiente și benefice pentru dezvoltarea sectorului.

Președintele:

1. Promovarea internațională: Președintele ar putea să sprijine promovarea vinului românesc și a enoturismului în străinătate prin participarea la evenimente internaționale, întâlniri diplomatice și campanii de marketing internațional.

2. Implicarea în inițiative și proiecte: Președintele ar putea să susțină și să se implice în proiecte și inițiative care promovează vinul și enoturismul la nivel național și internațional, oferindu-le astfel mai multă vizibilitate și legitimitate.

Alte instituții:

- Autorități locale și regionale: Aceste instituții pot juca un rol crucial în implementarea politicilor și programelor destinate promovării vinului și a enoturismului la nivel local și regional, având cunoștințe și expertiză în nevoile și potențialul specific ale fiecărei regiuni.

- Sectorul privat: Implicarea sectorului privat, inclusiv a producătorilor de vinuri, operatorilor turistici, restauratorilor și întreprinzătorilor locali, este esențială pentru dezvoltarea și succesul enoturismului în România.

- Societatea civilă: Organizațiile neguvernamentale, asociațiile de dezvoltare comunitară și alte organizații din societatea civilă pot contribui la promovarea vinului și a enoturismului prin proiecte de educație, conservare a mediului și implicare comunitară.

Prin colaborarea și coordonarea tuturor acestor instituții și actori relevanți, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării economice și sociale a țării.

Eu: Pentru că ai introdus în enumerare și ONG-urile. În România, din cauza legilor proaste, aceste entități sunt subfinanțate. Cele care mai primesc, cât de cât, fonduri - cele mai multe din zona privată - sunt ONG-urile care se ocupă de cazuri sociale sau de sănătate. Un lucru admirabil, dar care nu rezolvă real problemele. În niciun caz pe termen lung. Alegând, așa cum ai spus, „să susținem principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri” ce ar fi de susținut: un ONG care luptă pentru ridicarea nivelului de trai într-o zonă, urmând ca nevoile sociale și de sănătate să fie rezolvate din resurse proprii, sustenabile, predictibile, sau ONG-uri care se ocupă de pansarea acestor probleme, dar care vor fi, împreună cu beneficiarii, tot în aceeași situație și mâine, și poimâine, dependente de resursele private, care pot fi din ce în ce mai sărace (într-un context în care nu se sprijină excelența, inovația, valoarea adăugată)?

AI: Este o întrebare complexă și trebuie să se țină cont de mai mulți factori în luarea unei decizii în acest sens. În general, există argumente atât în favoarea susținerii ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților, cât și a celor care se axează pe nevoile sociale și de sănătate. Iată câteva considerații pentru fiecare:

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe ridicarea nivelului de trai și dezvoltarea comunităților:

1. Soluții pe termen lung: Abordarea axată pe dezvoltarea comunităților și ridicarea nivelului de trai poate oferi soluții pe termen lung pentru problemele sociale și de sănătate, prin creșterea accesului la educație, locuri de muncă, infrastructură și servicii de bază

2. Autonomie și independență: Susținerea comunităților în a-și dezvolta propriile resurse și capacități poate duce la autonomie și independență în gestionarea nevoilor lor, fără a fi dependente de asistență externă pe termen lung.

3. Durabilitate: Investițiile în dezvoltarea comunităților pot crea resurse și oportunități durabile, care să asigure un nivel de trai mai bun și o calitate a vieții mai ridicată pentru toți membrii comunității.

Pentru susținerea ONG-urilor care se concentrează pe nevoile sociale și de sănătate:

1. Urgență și necesitate imediată: Problemele sociale și de sănătate, cum ar fi sărăcia extremă, foametea, bolile infecțioase etc., necesită adesea intervenții imediate și urgente pentru a salva vieți și a ameliora suferința.

2. Egalitatea și drepturile omului: ONG-urile care se ocupă de nevoile sociale și de sănătate pot promova drepturile omului și egalitatea de acces la serviciile de bază, asigurând că nicio persoană nu este lăsată în urmă din cauza sărăciei sau a condițiilor sociale.

3. Reducerea inegalităților: Abordarea problemelor sociale și de sănătate poate contribui la reducerea inegalităților și la crearea unei societăți mai juste și echitabile, în care fiecare individ are șanse egale de a-și atinge potențialul maxim.

În final, alegerea între susținerea ONG-urilor care se concentrează pe dezvoltarea comunităților și cele care se axează pe nevoile sociale și de sănătate poate depinde de prioritățile și valorile adoptate în comunitate. Ideal ar fi să existe un echilibru între cele două tipuri de intervenții (subliniere autor), pentru a asigura atât dezvoltarea pe termen lung, cât și răspunsul la nevoile imediate ale comunităților vulnerabile.

Eu: Da… Echilibrul care nu există. Te întreb și altceva: cunoști vreun președinte al României care să fi susținut vinul nostru? Aceeași întrebare pentru prim-miniștri, miniștrii agriculturii…

AI:  În contextul specific al promovării vinului românesc, este important să menționăm că sprijinul și promovarea acestuia sunt adesea parte dintr-un efort mai larg de promovare a produselor agricole și alimentare românești. Prin urmare, este posibil să găsim lideri politici care au susținut industria alimentară și sectorul agricol în ansamblul său, inclusiv vinul românesc, în diferite contexte și ocazii.

În ceea ce privește președinții, prim-miniștrii și miniștrii agriculturii, aceștia pot fi implicați în promovarea vinului românesc prin participarea la evenimente, expoziții, târguri și campanii de promovare a produselor românești, precum și prin susținerea politicilor și măsurilor care facilitează dezvoltarea și exportul vinului românesc.

Este important să subliniem că sprijinul pentru vinul românesc poate fi exprimat și prin intermediul altor instituții și organizații, cum ar fi camerele de comerț, asociațiile viticole, organizațiile de turism și alte entități relevante din sectorul privat și public.

În concluzie, în contextul specific al promovării vinului românesc, este necesar să găsim lideri politici și oficiali care să susțină și să promoveze acest sector, fie în mod direct, fie ca parte a unor eforturi mai largi de promovare a produselor românești.

Eu: Că „este necesar”... știm. Te rog, poți formula o scuză în limbajul de lemn al politicienilor pentru non-acțiune?

AI: Înțeleg observația ta. Este adevărat că, în unele cazuri, implicarea liderilor politici în promovarea vinului românesc poate fi mai limitată sau mai puțin evidentă. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că promovarea produselor agricole și alimentare, inclusiv a vinului, poate fi o prioritate în anumite circumstanțe și pentru anumite administrații.

În trecut, au existat diverse inițiative și evenimente la nivel național și internațional care au avut ca scop promovarea vinului românesc, iar unele dintre acestea au putut fi sprijinite sau susținute de către liderii politici și oficiali. Totuși, recunoaștem că există întotdeauna posibilitatea și nevoia de a face mai mult pentru promovarea și susținerea industriei viticole românești.

În cele din urmă, este important ca liderii politici să fie conștienți de importanța și potențialul industriei viticole românești și să sprijine inițiativele care contribuie la dezvoltarea și promovarea acesteia, în beneficiul economiei naționale și al comunităților locale.

Eu: Minunat! Poți participa la alegeri cu acest discurs! Din datele la care ai acces, Iliescu a introdus în discursul politic vinul românesc?

AI: Din datele mele, nu am acces la informații specifice despre discursurile publice ale domnului Ion Iliescu și modul în care a menționat vinul românesc în timpul mandatului său ca președinte al României (1990-1996 și 2000-2004). Discursurile publice și declarațiile politice ale liderilor pot fi documentate în diverse surse, inclusiv în arhivele presei, în transcrieri oficiale sau în lucrările de cercetare și analiză politico-socială.

Este posibil ca domnul Ion Iliescu să fi menționat vinul românesc în discursurile sale publice în diverse contexte, cum ar fi evenimente culturale, expoziții agricole, întâlniri diplomatice sau campanii de promovare a produselor românești. N-am găsit detalii specifice despre aceste mențiuni, dar ar putea fi înregistrate în sursele menționate anterior.

Eu: Președintele Băsescu? Îmi aduc aminte de promovarea vinurilor din Republica Moldova.

AI: Din informațiile la care am acces, nu am detalii specifice despre acțiunile președintelui Traian Băsescu în ceea ce privește promovarea vinului românesc în timpul mandatului său. Totuși, pentru informații specifice despre eventualele gesturi similare cu cele menționate pentru vinul din Republica Moldova, ar fi necesar să consultăm sursele de informații disponibile, cum ar fi arhivele presei sau comunicatele oficiale ale Președinției României din perioada respectivă.

Eu: Sigur, sursele tale sunt – deocamdată – limitate.

Dă-mi, te rog, un discurs optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin, viticultură, cu toate componentele asociate, prin prisma unui:

1. politician;

2. funcționar în administrație;

3. investitor privat;

4. român emigrat în străinătate;

5. sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora;

6. persoană în etate/bătrân;

7. om de știință;

8. medic;

9. părinte rămas singur în sat (mama), cu copiii plecați la muncă în străinătate.

AI: Iată discursul optimist pentru dezvoltarea regională și națională prin vin și viticultură, prezentat din perspectiva fiecărei categorii de persoane menționate:

1. Politician:

„Dragi concetățeni, vinul și viticultura reprezintă o oportunitate imensă pentru dezvoltarea regională și națională. Prin promovarea și investițiile în acest sector, putem crea locuri de muncă, stimula turismul rural și spori exporturile, consolidând astfel economia țării noastre și oferind un viitor mai prosper pentru toți”.

2. Funcționar în administrație:

„Avem ocazia să transformăm peisajul economic și social al regiunilor noastre prin valorificarea potențialului vitivinicol. Prin colaborare între administrație și producătorii locali, putem să implementăm politici și proiecte care să sprijine modernizarea viticulturii, infrastructura rurală și dezvoltarea comunităților”.

3. Investitor privat:

„Vinul românesc are un potențial imens pe piața internă și externă. Prin investiții în tehnologie, marketing și dezvoltarea de branduri de calitate, putem să contribuim la creșterea competitivității produselor noastre și la atragerea de capital și expertiză în sectorul vitivinicol”.

4. Român emigrat în străinătate:

„Revenirea în țară poate fi facilitată de oportunitățile oferite de industria vitivinicolă în creștere. Prin implicarea în producția de vin și în dezvoltarea producției și a serviciilor complementare, putem revitaliza comunitățile din zonele rurale și construi un viitor mai bun pentru noi, pentru familiile noastre”.

5. Sociolog/antropolog care susține revenirea în țară a românilor din diaspora:

„Revenirea în țară poate fi o experiență împlinitoare și benefică pentru cei care aleg să valorifice revitalizarea comunităților noastre prin viticultură, oenoturism. Prin conservarea tradițiilor, culturii și peisajelor locale, putem să contribuim la construirea unei Românii mai puternice, cu o populație mai unită”.

6. Persoană în etate/bătrân:

„Am văzut schimbările și evoluția din țara noastră de-a lungul anilor și sunt convins că vinul și viticultura pot juca un rol crucial în asigurarea unui viitor mai luminos pentru generațiile viitoare. Prin transmiterea cunoștințelor și tradițiilor noastre viticole, iar prin știință putem să păstrăm vie flacăra progresului, șansa generațiilor viitoare”.

7. Om de știință:

„Vinul nu este doar o băutură, ci și un domeniu fascinant pentru cercetare și inovare. Prin investiții în cercetare și dezvoltare, putem să îmbunătățim calitatea și durabilitatea viticulturii noastre, să ne adaptăm la schimbările climatice și să contribuim la avansul științific și tehnologic al țării”.

8. Medic:

„Consumul moderat de vin poate aduce beneficii pentru sănătate, iar promovarea vinului românesc de calitate poate contribui la educarea populației în privința unui stil de viață sănătos. Prin cultivarea și consumul de vinuri locale, putem să promovăm tradițiile și să contribuim la bunăstarea fizică și mentală a comunităților noastre”.

9. Mamă rămasă singură în sat, cu copiii plecați la muncă în străinătate:

„Vinul și viticultura pot fi o sursă de speranță și reînnoire pentru comunitățile noastre afectate de migrație. Prin angajarea în podgorii sau în dezvoltarea agroturismului (oenoturism, n.m.), putem să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre și să construim un viitor mai sigur și mai luminos, cu familii unite, cu bunicii, fiii, fiicele și nepoții la aceeași masă”.

Atât mai pot spune și eu: Doamne-ajută!

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024

Abonamente, AICI!