Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat vineri, 14 februarie 2025, Adunarea Generală a Membrilor, în cadrul căreia a fost aleasă noua componență a Consiliului Director.

În funcția de președinte a fost ales Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România. În funcțiile de vicepreședinți au fost aleși Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Daniel Stanciu - Marketing Manager Corn Bayer. Mandatul membrilor Consiliului Director este de doi ani.

În funcția de trezorier, ca parte din organele de conducere ale AISR, a fost reales Patrick Lafon, Country Manager Mas Seeds.

„Le mulțumesc tuturor membrilor pentru încrederea exprimată prin vot și îmi propun să continuăm toate proiectele începute împreună, pentru ca Alianța Industriei Semințelor din România să rămână în continuare un partener de dialog în relațiile cu toți partenerii din agribusiness-ul românesc”, a declarat Andrei Măruțescu, președinte AISR.

Maria Cîrjă și Andrei Măruțescu

Înființată în octombrie 2012, Alianța Industriei Semințelor din România este o asociație profesională care sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării seminţelor cu genetică superioară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR), organizații profesionale reprezentative ale furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, continuă să susțină că ordonanța suspendării datoriilor va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, inclusiv fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii. Membri ai celor două asociații au fost prezenți la consultările desfășurate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

După consultările de joi – 26 septembrie 2024, vineri, pe 27 septembrie AIPROM și AISR au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, punctul de vedere cu privire la proiectul de OUG. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.

„Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă ȋn vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amânării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată în punctul de vedere transmis Ministerului Agriculturii de către cele două organizații.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), ai căror membri asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol de la noi, transmit public că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.

„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.”

Furnizorii de input-uri acordă agricultorilor de termene de plată foarte lungi, poate cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, chiar și de până la 365 de zile. Acest fapt a permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor.

Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ șapte miliarde de lei. „Furnizorii de input-uri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de input-uri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce finanțează de facto agricultura și fermierii”, punctează AIPROM și AISR.

Companiile din cele două industrii susțin că nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.

„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România. La acest moment nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale”, precizează organizațiile, care adugă că acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.  

Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, - finanțare de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra celor două industrii, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și a înlătura efectele fenomenului de secetă, AIPROM și AISR consideră că adoptarea Proiectului de Ordonanță în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din țara noastră. Pe de altă parte, va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă și periculoasă, ci și discriminatorie.

„Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, conchid cele două asociații profesionale care reprezintă sectoarele de protecția plantelor și semințelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni – 23 septembrie 2024, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au trimis ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, premierului, precum și celorlalte ministere competente, o adresă cu privire la impactul negativ și disproporționat al proiectului de modificare și completare a OUG nr. 4/2024 asupra producătorilor și importatorilor de input-uri agricole (produse de protecție a plantelor, semințe, combustibili și îngrășăminte).

Mai exact, cele două organizații profesionale se referă la prevederile din proiectul de act normativ conform cărora creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare (executare silită) asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.

„Suntem parte a aceleiași agriculturi și suferim același impact negativ al condițiilor menționate în Proiectul de Ordonanță. Suntem conectați cu fermierii și distribuitorii de input-uri ca părți ale aceluiași lanț valoric, care funcționează ca un ecosistem și orice decizie din sistem se repercutează și asupra noastră. Proiectul introduce un caz de suspendare a rambursării datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente de la data intrării în vigoare a prevederilor până la data de 31 decembrie 2025. Salutăm interesul MADR de a soluționa dificultățile întâmpinate de fermierii din România ca urmare a condițiilor meteorologice din ultima perioadă și deschiderea MADR de a discuta soluțiile propuse în proiectul de act normativ. Însă, soluția propusă în proiect va afecta negativ toți operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri. În plus, proiectul de OUG  prezintă vulnerabilități legale insurmontabile, încălcând atât normele constituționale, cât și rigorile de tehnică legislativă. Precizăm că acest punct de vedere este sumar și este înaintat pentru a face mai eficientă dezbaterea publică ce urmează a avea loc marți, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Dacă se solicită, putem dezvolta argumentele sumarizate în această adresă”, arată AISR și AIPROM.

Și producătorii, și distribuitorii, și fermierii, mai ales ce mici și mijlocii, vor fi afectați

În mod cert, susțin cele două asociații, poiectul va afecta imediat și semnificativ sectorul agricol din România și va agrava situația acestuia.

„Acest lucru se va întâmpla întrucât proiectul, în forma sa actuală, suspendă plata voluntară a datoriilor restante, a dobânzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalităților de întârziere a plății și blochează, până la 31 decembrie 2025, luarea de către creditori a oricăror măsuri de recuperare a creanțelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului în vederea recuperării creditului comercial acordat fermierilor. Furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (până la recoltarea culturii. Prin comparație, termenul legal maxim de plată al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile), au permis fermierilor accesul la tehnologii și produse inovative, având ca rezultat îmbunătățirea productivității și sporirea competitivității fermierilor români. Mai mult, furnizorii de input-uri riscă o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, în condițiile în care 80% din timpul de creditare cade în sarcina producătorilor de inputuri. În absența plății voluntare la scadență a creditului comercial, conform celor agreate în mod liber prin contracte, și în absența recuperării creanțelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silită în caz de neconformare voluntară, furnizorii și distribuitorii nu își vor putea achita propriile obligații de plată față de creditorii lor, vor fi decapitalizați și vor fi cel mai probabil nevoiți să acorde mai greu credit comercial, strict în funcție de politicile comerciale individuale ale fiecăruia dintre aceștia. Acest lucru poate afecta producătorii agricoli și, pe cale de consecință, competitivitatea sectorului agricol din România, diminuând ponderea acestuia în produsul intern brut, și, posibil, poate provoca ieșirea de pe piață a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori și fermieri). În acest scenariu, concurența pe piață va fi afectată, iar inovația și productivitatea, diminuate. Scenariul de mai sus este urmarea firească și inevitabilă a afectării negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-și securiza viabilitatea financiară și abilitatea de a funcționa pe piață pe baze economice, ar putea teoretic să fie puși în situația de a decide, în funcție de politicile comerciale individuale și propriul acces la resurse financiare fie să renunțe la creditul comercial urmând să furnizeze input-urile cu plata în avans sau la livrare, fie să ceară de la partenerii contractuali garanții independente de plată sau garanții de plată de la societățile-mamă ale partenerilor care sunt mari exploatații agricole. În toate aceste cazuri, fermierii mici și medii ar putea fi afectați, întrucât creditul comercial este esențial pentru viabilitatea lor economică, iar aceștia nu au posibilitatea de a procura garanții independente sau de la societățile mamă, precum concurenții acestora, marile exploatații agricole”, explică AISR și AIPROM.

Prin urmare, suspendarea rambursării creditului comercial și a componentelor acestuia, precum și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, va afecta cel mai probabil întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.

Proiectul încalcă principii constituționale

Amânarea plății unor obligații contractuale și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită cu privire la creanțele furnizorilor și producătorilor împotriva fermierilor încalcă mai multe principii constituționale, susțin cele două organizații profesionale care au semnat adresa către autorități.

Astfel:

1.   Reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constituție care prevede ca „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Cum executarea silită este parte integrantă a unui litigiu civil și necesită concursul instanțelor în vederea desfășurării, concluzia firească este că blocarea executărilor silite până la data de 31 decembrie 2025 reprezintă o flagrantă limitare a dreptului de acces la justiție.

2.    Reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată protejat prin articolul 44 al Constituției, fiind mai exact o restrângere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producători, fie distribuitori) și anume drepturile de proprietate asupra creanțelor împotriva fermierilor. Aceasta întrucât, ca regulă, amânarea oricărei obligații de plată generează dobânzi în contul creditorilor, dobânzi datorate de debitori. Cum proiectul nu menționează că debitele producătorilor agricoli continuă să genereze dobânzi de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezintă o „expropriere” întrucât impune creditorilor să suporte, pe costul lor, amânarea plății obligațiilor de către creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres împotriva Statului pentru dobânzile neachitate, dacă Statul va impune aceste măsuri prin promulgarea proiectului.

3.    Reprezintă o încălcare a limitelor exprese ale delegării legislative. Conform articolului 115 (6) al Constituției „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, proiectul generează consecințe negative în domeniul în care intervine, și anume, dreptul de proprietate al creditorilor în componenta sa de valorificare a creanțelor, unde se înregistrează o expropriere temporară, sau accesul la justiție, care este îngrădit până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește recuperarea creanțelor prin procedura executării silite.

Carențe de tehnică legislativă

„Proiectul ar trebui avizat de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestuia, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului, conform art. 31 al Hotărârii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009. În egală măsură, este necesar punctul de vedere al autorității de concurență, Consiliul Concurenței, date fiind impactul semnificativ al proiectului asupra cererii și ofertei și, pe cale de consecință, asupra concurenței pieței relevante a sectorului agricol, cu precădere asupra lanțului de aprovizionare a acestui sector”, se precizează în adresa transmisă autorităților.

Propunerile AIPROM și AISR

Cele două asociații susțin că soluția propusă de proiectul de act normativ controversat plasează costurile exclusiv pe umerii furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contracție” a sectorului agricol la toate nivelurile (producător/furnizor, distribuitor și fermier) ca urmare a limitării accesului la finanțare, a blocajului financiar și a decapitalizării forțate a operatorilor. „Mai mult, soluția propusă prin proiect agravează în mod abrupt dificultățile operatorilor din piață și alterează pe termen scurt și mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producători și furnizori, distribuitori și fermieri. Ca atare, credem că ar fi oportun ca soluția ce poate fi avută în vedere de către MADR să cuprindă un pachet complex de măsuri menite să adreseze problemele sistemice ale agriculturii, așa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani.”

Așadar, propunerile AIPROM și AISR:

• Ajutoare financiare directe sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă scăzută, care ar plasa soluția pe umerii celui mai calificat să rezolve problemele din agricultură, și anume Guvernul României;

• Garantarea de către Guvernul României a creditului comercial angajat de către producătorii agricoli în relația cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atât continuitatea fluxului de input-uri către fermieri, cât și prezervarea stabilității financiare a furnizorilor/distribuitorilor;

• Încurajarea și extinderea accesului la asigurări împotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurări.

În concluzie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Alianța Industriei Semințelor din România, în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol, solicită renunțarea la prevederile art. 6² din proiectul de modificare și completare a OUG nr. 4/2024, „date fiind consecințele negative, certe și semnificative asupra sectorului agricol și asupra competitivității și modernizării acestuia”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România, anunță reprezentanții Alianței printr-un comunicat de presă.

„Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate, promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producție și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite”, se menționează în documentul citat.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente, pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

UNCSV a început cu opt cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat alte șase: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3.400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, AISR are ca membru onorific Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (ICDA) Fundulea, iar din luna ianuarie 2017, și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Semințe - ESA, iar din 2017, al Camerei de Comerț și Industrie a Franței.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, i-a luat în vizor pe distribuitorii de semințe din România (și, indirect, și pe reprezentanții producătorilor de material semincer) și i-a acuzat pe aceștia de dublu standard în ceea ce privește declarațiile din certificatele de calitate, pe de-o parte, și realitatea din teren, pe de altă parte, la doar câteva minute în urma discursului directorului executiv al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR), Antonia Ivașcu, în cadrul căruia domnia sa a dezvăluit că a angajat o agenție de detectivi particulari pentru a depista falsurile din sector.

Acești investigatori privați au inclusiv un rol de consultanță proactivă acordată beneficiarilor (fermierilor), astfel încât aceștia să nu achiziționeze semințe contrafăcute de pe piață.

„Începând de anul acesta – și vreau să anunț public – AISR a demarat deja și avem primele rezultate pe lunile octombrie și noiembrie cu un proiect cu un cabinet de detectivi particulari prin care vom încerca să descoperim contrafacerile de semințe; acoperim absolut toată țara. Vă veți trezi, la un moment dat, cu detectivi ca vă vor spune să nu luați de la anumiți furnizori căci semințele sunt false”, a afirmat Ivașcu în cadrul unui eveniment de bilanț al AISR care a avut loc joi, 14 decembrie 2017, la București.

La doar câteva minute de informațiile prezentate de reprezentanta AISR, Laurențiu Baciu - „primul fermier al țării” (așa cum i-a plăcut doamnei Antonia Ivașcu să-l descrie pe fermierul băcăuan) - a recunoscut că în decursul anului a avut „ceva divergențe” în ceea ce privește calitatea semințelor și a arătat cu degetul către zona producătorilor de material semincer (indirect) și către distribuitorii acestora (în mod direct).

Din experiența acestui an, Baciu a împărtășit cu cei prezenți la eveniment că a fost nemulțumit de un lot de semințe care promitea mult, dar care s-a dovedit în final că nu are o capacitate de producție decât de circa 44.000 de plante la hectar, fără însă a specifica numele furnizorilor în cauză și nici specificul culturii agricole.

S-a ajuns în mod indirect inclusiv la acuza că certificatele de calitate ar fi „cumpărate” de cei care pun în piață semințe de slabă calitate.

„Nu știu dacă sunteți într-adevăr dumneavoastră, producătorii (n.r. - de semințe), cei vinovați, că este posibil să fie distribuitorii. Aveți rețeaua aceasta în care nu știu dacă la fermier ajung informațiile corecte. Chiar dacă dumneavoastră sunteți de cea mai bună credință, gândiți-vă că aceia care vă distribuie marfa sunt interesați să scape de ea ca să-și ia banii. (...) Și dumneavoastră trebuie să vă faceți businessul, dar și noi trebuie să ne facem businessul. Nu aș vrea să se mai întâmple (...) ca anul acesta, când am obținut o densitate de 44.000 de plante cu o germinație anunțată de 90, iar lucrurile în teren au stat altfel. În jurul acelei parcele, am avut «n» martori care mi-au demonstrat că pe aceeași structură, pe același teren, cu aceleași lucrări, cu totul identic, într-un fel stau lucrurile aici și într-un altul mai încolo. N-aș vrea acum să fac acuzații că acele certificate de calitate ar fi fost «cumpărate», dar nici nu este posibil așa ceva. Toată tehnologia am aplicat-o pentru o densitate de 70.000 de plante la hectar; am avut însă aproape jumătate”, a afirmat Laurențiu Baciu.

În plus, el a precizat că materialul semincer oferit în prezent fermierilor români este atât de scump (și slab calitativ, în mai toată Europa de Est), încât ajunge să genereze costuri exagerate de până la 30% din cheltuieli cu înființarea culturilor.

„Nu vorbesc că prețurile sunt cele care sunt. Există companii în care 30 la sută din cheltuieli sunt reprezentate cu sămânța, ceea ce este extraordinar de mult. Când te mai trezești și cu o densitate de 44.000 de plante la hectar, chiar că-ți iei câmpii”, a mai punctat producătorul agricol. „N-aș vrea să se speculeze faptul că fermierii nu au posibilitatea să-și facă analizele sau ar putea să le ducă la un laborator, dar de obicei – și asta este o practică – distribuitorul îți aduce sămânța cu o săptămână înainte de semânat; tu nu mai ai timp. Am primit foarte multe sesizări din teritoriu, începând de la Satu Mare și până la Constanța, în care s-a reclamat calitatea seminței, iar anul 2017, la condițiile meteo care au fost, și dacă scăpai sămânța fără s-o încorporezi, trebuia să răsară planta. Au fost precipitații suficiente și condiții extraordinare, optime pentru răsărire. Faptul că n-am avut densitate elimină orice alt motiv”.

Într-un alt discurs al său din data de 27 octombrie 2017, Antonia Ivașcu amintea că grupări infracționale care au ca „obiect de activitate” producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică vând sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat.

Prin utilizarea materialului semincer contrafăcut, spunea Ivașcu în cadrul evenimentului „Ziua semințelor certificate” de la finele lunii octombrie a.c., apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului inconjurător. Tot atunci au fost prezentate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, fermierii fiind atenționați să nu se mai lase atrași și să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită prețului scăzut.

Materialul semincer certificat reprezintă o sămânţă de calitate superioară care are o serie de avantaje clare comparativ cu sămânţa necertificată (din hambar). În primul rând, producătorii agricoli se pot baza pe o puritate fizică şi genetică garantată pentru soiul sau hibridul pe care l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele care rezultă vor avea exact acele calităţi pe care le menţionează producătorul). Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate unde fermierul poate găsi valorile exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB.

În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată şi utilizarea mai eficientă de către plante a îngrăşămintelor, pesticidelor, în condiţiile utilizării tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a culturilor. Când vorbim despre „seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie, stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.

„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.

În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.

Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.

Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu  LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.

Compania Advanta Seeds a devenit, din 11 septembrie 2017, Membru Asociat al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

Advanta Seeds este parte a grupului agrochimic UPL (United Phosphorus Limited), originar din India, cu sediul central la Hyderabad. Cifra de afaceri a grupului UPL la finele anului 2016 a fost de 2,5 miliarde USD. Grupul agrochimic UPL este listat la Bursa din Bombay/India (BSE).

Compania Advanta Seeds are ca principal obiect de activitatate cercetarea-dezvoltarea, producerea și procesarea semințelor, la principalele culturi de câmp: floarea-soarelui, sorg pentru boabe și de furaj, rapiță, plante furajere, porumb și legume. În Europa, compania are două stații de ameliorare pentru floarea-soarelui, una în sudul Franței (Savenes) și alta în Ucraina. Are reprezentanțe comerciale în 40 de țări și este prezentă în România din anul 2014, cu activități de cercetare-dezvoltare, producere și procesare de semințe la floarea-soarelui, dar și ca reprezentanță comercială pentru zona Europei Centrale și de Est.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 80% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Alianța Industriei Semințelor din România are ca membri onorifici Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Institutul de Fitotehnie Porumbeni-Republica Modova și Procera.

Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER), AISR urmând să fie parte din „Grupul de lucru pe agricultură” la șefia căruia se află Sebastien Record (Geosys).

Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.

CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.

Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale.

Pe pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific -  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

Adunarea Generală al Alianței a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Insitutului, precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri.

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte șapte laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat în data de 22 noiembrie 2016 Adunarea Generală, ocazie cu care a fost ales un nou Consiliu Director și o nouă structură de organizare internă, se precizează într-un comunicat de presă al organizației.

Consiliul Director ales va coordona activitățile AISR pe o perioadă de 1 an de la momentul alegerilor, se mai arată în document.

La Președinția Consiliului Director a fost alesă, în continuare, compania Syngenta, prin Andrei Măruțescu. Funcția de vice-președinte a fost preluată de reprezentantul companei KWS, Hristofor Michelis. Funcția de trezorier a revenit în acest nou mandat companiei Limagrain reprezentată de Ion-Liviu Lăpădătescu, iar funcția de cenzor va fi preluată de compania Maisadour, reprezentată de Patrick Lafon.

Ca noutate, AISR va avea patru grupuri de lucru formate din companiile membre, coordonate fiecare de către experți ai companiilor membre. Astfel, Grupul de Lucru pentru subiectele Tehnice (GLT) va fi coordonat de reprezentantul companiei Caussade, prin Natalia Albu, Grupul de Lucru pentru Comunicare (GLC) va fi coordonat de catre compania Monsanto, prin Mihaela Vasile,  Grupul de Lucru pentru Legislație (GLL) va fi condus de către reprezentantul companiei Pioneer, prin Cristina Cionga, iar Grupul de Lucru pentru activitățile de Marketing (GLM) va fi condus de către reprezentantul companiei Euralis, prin Magda Darac.

Ulterior Adunării Generale a AISR, conducerea alianței a organizat un eveniment prin care a aniversat patru ani de activitate și de parteneriat cu presa de specialitate.

În deschiderea evenimentului, Antonia Ivașcu, director executiv AISR, a declarat: „Misiunea AISR, de când s-a înființat, a fost aceea de a susține în fața fermierilor români, necesitatea utilizării semințelor certificate în România. În general, în România, o bună parte din fermieri cultivă semințe necertificate. Scopul nostru este să le aducem la cunoștință diferența care apare la producție, prin cultivarea acestor semințe certificate. Se pare că, așa cum a spus și Ministerul Agriculturii, procentul de cultivare a loturilor de semințe necertificate a scăzut și îndrăznim să sperăm și să credem că am avut și noi o contribuție în acest sens”.

AISR a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră. Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața internă, reunind 11 mari companii: Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta, care produc și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.