Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din cea mai mare organizație a fermierilor și cooperativelor agricole din Europa – COPA COGECA, a transmis o scrisoare deschisă autorităților țării noastre prin care reiterează opoziția fermă față de semnarea tratatului comercial între Uniunea Europeană și țările Mercosur.

Agricultorii și industria alimentară din Uniunea Europeană vor ca toate cerințele de mediu și agricole impuse statelor membre UE să fie respectate de țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay și Bolivia).
Pe 21 noiembrie 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a mai trimis o adresă Guvernului României, președintelui țării și reprezentanților noștri la Bruxelles, care este acum completată de această scrisoare deschisă. Astfel, Alianța transmite argumentele detaliate prezentate de COPA-COGECA, care subliniază impactul grav pe care acordul UE – Mercosur îl va avea asupra agriculturii europene și românești.

Capitol agricol profund dezechilibrat

Capitolul agricol al acordului este semnificativ dezechilibrat, având un impact negativ asupra unor sectoare sensibile precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul și orezul. Aceste sectoare sunt deosebit de vulnerabile la perturbările pieței.

Impact negativ asupra comerțului

Evaluarea impactului cumulativ publicată de Centrul Comun de Cercetare (JRC) în acest an indică în mod clar efectele comerciale negative asupra acestor sectoare sensibile, exacerbând și mai mult preocupările agricultorilor din UE. Acesta este un aspect esențial, deoarece UE începe în prezent negocierile cu Ucraina pentru liberalizarea suplimentară a liniilor tarifare rămase în cadrul zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) UE - Ucraina, inclusiv unele dintre aceleași sectoare sensibile, cum ar fi: carnea de pasăre, zahărul, mierea și etanolul.

În plus, UE urmărește acorduri de liber schimb cu India și Thailanda, care au unele dintre principalele lor interese ofensive în aceleași sectoare sensibile. Toate combinate, efectul cumulativ în viitor ar putea duce la prăbușirea unora dintre aceste sectoare-cheie de producție ale UE.

Divergența standardelor de producție

Există o divergență importantă în ceea ce privește standardele de producție agricolă între UE și țările Mercosur, în special în ceea ce privește utilizarea produselor agrochimice, sănătatea și bunăstarea animalelor și standardele de siguranță alimentară. Această disparitate este evidențiată de cel mai recent audit al DG Sante privind carnea de vită cu hormoni din Brazilia. În plus, practicile agricole din țările Mercosur sunt legate de defrișări semnificative, subminând eforturile globale de protecție a mediului.

Standarde mai scăzute în țările Mercosur

Țările Mercosur funcționează în conformitate cu standarde de mediu, de muncă și de siguranță mai puțin stricte, ceea ce le permite să producă bunuri agricole la costuri mai mici. Acest lucru creează condiții de concurență inegală pentru agricultorii din UE care aderă la standarde mai ridicate. Sindicatele, ONG-urile de mediu organzațiile de fermieri și organizațiile de consumatori se opun acestui acord, de asemenea, pe baza acestor preocupări.

Riscul de saturare a pieței și de pierdere a veniturilor

Afluxul de produse cu costuri reduse din țările Mercosur prezintă un risc de saturare a pieței, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de venituri pentru agricultorii UE. Acest lucru amenință viabilitatea economică a multor ferme mici și mijlocii din UE și pune în discuție modelul nostru de producție, în special în momentul în care acestea se confruntă cu prețuri ridicate la inputuri și cu condiții climatice dificile.

Protocol slab privind durabilitatea

Protocolul adițional privind durabilitatea trimis țărilor Mercosur în martie 2023 este, din perspectiva producătorilor agricoli, în mod clar inadecvat, bazându-se în principal pe convenții internaționale, fără măsurile executorii necesare.

În plus, răspunsul Mercosur din septembrie 2023 a demonstrat în mod clar lipsa lor de ambiție și lipsa dorinței de a se angaja să adopte măsuri obligatorii în materie de durabilitate. De fapt, acest acord, încheiat în 2019, nu respectă capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă și capitolul privind sistemele alimentare durabile, care au reprezentat o caracteristică standard și importantă în toate acordurile comerciale cele mai recente.

„România, având o industrie agroalimentară insuficient dezvoltată, va fi puternic afectată. Fermierii și cooperativele agricole din UE nu sunt împotriva comerțului, ci pledează pentru acorduri echitabile și echilibrate care să le protejeze mijloacele de subzistență, să mențină standarde ridicate și să sprijine durabilitatea mediului. Având în vedere că principalul interes ofensiv al țărilor din Mercosur este accesul la piața UE cu valoare ridicată, sectorul nostru este moneda de schimb pentru beneficiile nete pe care alte sectoare din UE le vor obține în urma unui astfel de acord. Pentru comunitatea agricolă, acest lucru nu este acceptabil și transmite un mesaj foarte îngrijorător.

Având în vedere aspectele menționate, vă solicităm să susțineți ferm poziția României împotriva semnării tratatului UE - Mercosur, alăturându-vă statelor precum Franța, Italia, Spania, Polonia și Austria.

Avem încredere că veți reprezenta cu fermitate interesele fermierilor români și europeni în negocierile de la Bruxelles și veți contribui la protejarea sectorului agricol național”, le transmite autorităților Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din organizațiile PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 17 noiembrie 2023, Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a semnat autorizațiile pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024.

Potrivit MADR, însămânțarea se va face numai în zonele şi pe suprafeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol, iar tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, iar parcelele de teren vor fi semnalizate ca atare.

Totodată, Ministerul Agriculturii reamintește că art. 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 permite introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor de sol.

La nivel european, în perioada 1 ianuarie 2023 – 16 noiembrie 2023 au  fost acordate 445 de autorizații de urgență pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor: Franța – 67; Germania – 63; Austria – 50; Italia – 41; Grecia – 29; Spania – 28; Slovacia – 23; Norvegia – 19; Belgia – 16; Cehia – 14; Letonia – 14; Finlanda – 11; Suedia – 11; Danemarca – 7; Lituania – 7; România – 7; Slovenia – 7; Luxemburg – 6; Polonia – 6; Olanda – 5; Estonia – 4; Croația – 3; Islanda – 2; Bulgaria – 2; Cipru – 1; Irlanda – 1; Portugalia – 1.

Recent, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat autorizații temporare de urgență pentru tratarea semințelor cu insecticide.

„Având în vedere condițiile pedoclimatice favorabile dăunătorilor din culturile agricole (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla și Aphididae) și care amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor, cumulat cu impactul negativ asupra veniturilor fermierilor agricoli din România pe fondul efectelor războiului din Ucraina, solicităm emiterea unor autorizații temporare de urgență pentru neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în anul 2024, pentru culturile de primăvară.

În această perioadă am consulat și opiniile unor entomologi din alte state membre și pe baza liniilor directoare EPPO (European and Mediterranean Plant Protection Organization) ne este indicat faptul că în lipsa unei substanțe de contact/sistemică omologată eficientă în a combate o serie de dăunători care au constituit și înainte o problemă, dar, odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne ultima soluție cu adevărat eficientă în diminuarea intensității dăunătorilor, combaterea în vegetație a larvelor, ouălor și fluturilor. În ultimii ani, aceste probleme au fost limitate datorită folosirii produselor de tipul clotianidin, tiametoxam și imidacloprid, capabile să mențină presiunea sub PED.

La ora actuală, din cauza secetei severe, mai apare un fenomen nemaintâlnit până în prezent, modificarea consistenței sevei plantei, care devine vâscoasă, nu mai circulă, iar produsele aplicate în vegetație nu au nici un efect, chiar dacă s-au realizat tratamente repetate. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice ale țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau sunt mult sub pragul economic de dăunare.

Pentru a-și putea continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație, reală și să-și ajute fermierii oferind posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor încorporate în sol, eliminând aplicările multiple în vegetație”, precizează AAC în adresa transmisă către MADR.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a publicat lista produselor autorizate pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024. Astfel, semințele pot fi tratate cu: Picus 600 FS (600 g/l imidacloprid), Nuprid AL 600 FS (600 g/l imidacloprid) și Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe fondul lipsei unei strategii europene care să rezolve problema fermierilor români afectați de tranzitul cerealelor din Ucraina, a anunțului unor compensații derizorii de la Bruxelles și a nenumăratelor semnale de alarmă pe care le-a tras în spațiul public încă de la implementarea Coridoarelor Solidarității în România, Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași anunță că participă activ și mobilizează membrii și simpatizanții la protestul național din data de 7 aprilie 2023, inițiat de FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, organizație profesională din care face parte asociația din zona Moldovei.

„Demersul este menit să evidențieze perspectivele limitate de soluționare a situației generate, îndeosebi, de concurența neloială provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană. Practic, eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Forumul APPR au atras atenția în repetate rânduri asupra acestui aspect. Încă din luna iulie a anului trecut, urmare a vizitei de lucru a europarlamentarilor din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (COMAGRI) a Parlamentului European în porturile Constanța, Agigea și Galați, am înaintat adrese și scrisori fundamentate atât autorităților centrale, cât și celor europene. Tot atunci, președintele COMAGRI, eurodeputatul german Norbert Lins, spunea că agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să se înțeleagă la Bruxelles care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a precizat Tiberiu Stan, vicepreședintele Asociației Grânarii Iași și membru în Consiliul Director al Forumului APPR.

FAPPR, la nivel local prin Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași solicită autorităților o atenție deosebită în negocierile privind alocarea unei sume suplimentare din fondul european de rezervă al agriculturii pe parcursul lunii aprilie. Mai mult, fermierii consideră absolut necesară rezolvarea problemei în plan sistemic, printr-un set de măsuri urgente pentru protejarea agricultorilor români și pentru deblocarea situației din domeniul agricol:

1. Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;

2. Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole;

3. Activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare) acordate prin Regulamentul (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 și revenirea la taxa vamală de bază. După cum au mai arătat fermierii, suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre din proximitatea geografică a Ucrainei;

4. Calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români și identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care aceștia să fie compensați în baza unui mecanism de distribuție echitabil, pe întreaga durată a aplicării măsurilor de suspendare a taxelor vamale de import pentru comerțul cu Ucraina;

5. Suspendarea, pe întreaga durată a concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina, a aplicării obligațiilor ce decurc din strategia „De la fermă la consumator”, a restricțiilor/condiționalităților cuprinse în PNS, concomitent cu evitarea elementelor neproductive (pârloagă) pe terenurile agricole și renunțarea la țintele stabilite fără o bază științifică pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor;

6. Urmărirea sistematică a evoluției pieței agricole europene pentru intervenții suplimentare în scopul de a compensa efectele din plan comercial și logistic;

7. Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022, la un cuantum cel puțin similar cu instrumentul anterior asociat culturilor de toamnă 2021.

Acțiunea de protest a Asociației „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași se va derula în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, județul Suceava, în intervalul orar 12:00-15:00, în deplină sincronizare cu organizațiile naționale de profil agricol.

„Asociația noastră lansează un apel la reacție pentru celelalte organizații și asociații de fermieri, precum și pentru oricare fermier din România, să se alăture protestului, în cazul în care răspunsurile la solicitările fermierilor vor trena în continuare”, a declarat Tiberiu Stan.

Înființată în 2017, Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit și reprezintă 170 de fermieri care lucrează o suprafață de peste 55.000 ha. „Grânarii” Iași sunt membri ai Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, care, alături de alte trei organizații importante, PRO AGRO, UNCSV și LAPAR, formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre vocile reprezentative ale fermierilor în relația cu instituțiile naționale și internaționale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 20 februarie 2023, Asociația Grânarii organizează un eveniment special la care invită fermierii din județul Vaslui și împrejurimi. „Sfatul fermierilor – Vaslui” se va desfășura începând cu ora 10:30, la Pensiunea Dobrina, din localitatea Huși, județul Vaslui.

Fermierii au ocazia să afle care sunt cele mai noi tehnologii și practici în agricultură; să discute cu experți în domeniu; să cunoască în amănunt noul Plan Național Strategic și care sunt noutățile PNS 2023 – 2027. De asemenea, se va prezenta Asociația Grânarii și beneficiile aderării într-o organizație profesională.

„Sfatul fermierilor de la Vaslui este un eveniment ce va oferi agricultorilor prezenți oportunități excelente de a se conecta cu alți fermieri din comunitatea noastră și de a învăța despre cele mai noi tehnologii și practici în agricultură”, punctează Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

Adunarea Generală al Alianței a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Insitutului, precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri.

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte șapte laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.