Agricultura regenerativă reprezintă o alternativă promițătoare care abordează cerințele alimentare globale fără a compromite capacitatea planetei de a furniza hrană în anii viitori. Practicile regenerative oferă o soluție durabilă pentru fermieri, implicând lucrul solului cu minimizarea eroziunii și a pierderilor de nutrienți, precum și adaptarea la diverse soiuri și specii de culturi în funcție de schimbările condițiilor de mediu.

Tehnologia agricolă de-a lungul istoriei s-a concentrat pe maximizarea randamentelor, și deși practicile dovedite în timp, precum aratul, îngrășămintele chimice și monocultura, se mai regăsesc în câmpurile țării, soluțiile digitale moderne influențează în mod semnificativ sistemul alimentar cu o abundență de seturi de date heterogene și non-standardizate, al căror volum crește continuu, odată cu lansarea noilor constelații de sateliți, utilizarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și integrarea senzorilor pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă introduce o nouă abordare a agriculturii concentrată pe refacerea solului, îmbunătățirea gestionării apei și crearea unui sistem alimentar mai durabil. Ea reprezintă o filozofie agricolă cuprinzătoare ce urmărește minimizarea impactului asupra mediului. Înrădăcinată în principiile agriculturii de conservare, care includ rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arat, aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului și la prevenirea eroziunii.

Fermierii au adoptat practici digitale pentru a-și îmbunătăți tehnica agricolă regenerativă. Prin utilizarea tehnologiilor precum senzori, drone și analiza datelor, fermierii obțin cunoștințe profunde despre starea solului și a apei de la fermele lor, ceea ce le permite să ia decizii mai informate cu privire la gestionarea terenurilor.

În plus, agricultura digitală ajută la îmbunătățirea gestionării culturilor și la optimizarea randamentelor cu suportul Corteva Agriscience, companie internațională din domeniul agriculturii care furnizează în mod constant fermierilor software și soluții digitale ce oferă informații în timp real despre câmp.

În domeniul agriculturii digitale, Corteva Agriscience a introdus anul trecut aplicația digitală Granular Link în România. Ca a doua țară europeană, după Spania, care a adoptat această soluție digitală, angajamentul companiei față de fermierii români se întărește prin furnizarea de instrumente accesibile și eficiente ce sprijină luarea deciziilor în agricultură.

Granular Link este o soluție cuprinzătoare de 360 de grade ce îmbină experiența agricolă a Cortevei cu tehnologia de vârf. Este o aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate datele agronomice în cadrul unei soluții agricole complete. Oferă informații inteligente, recomandări pentru culturi și alerte privind nevoile acestora, monitorizarea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți de aplicare cu rate variabile (VRA). În plus, Granular Link furnizează cele mai detaliate și precise informații datorită utilizării celor mai înalte rezoluții de pe piață pentru imagini satelitare de monitorizare a culturilor.

Granular Link ajută fermierii să obțină cunoștințe fără precedent despre fermele lor și să ia decizii mai informate cu privire la gestionarea terenurilor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive ce asistă fermierii în optimizarea producției și îmbunătățirea randamentelor. În plus, aceste date pot consolida înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și pot ajuta fermierii să se adapteze la condițiile în schimbare.

Practicile digitale au, de asemenea, un rol în îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei, și din acest motiv, Corteva Agriscience este un susținător al agriculturii de precizie, care poate fi folosită pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință, ceea ce duce la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în regiunile cu resurse limitate de apă. În plus, practicile digitale pot optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, îmbunătățind în continuare structura și fertilitatea solului.

Trecerea la practicile regenerative redefinește perspectiva asupra producției alimentare. Prin adoptarea metodelor agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul lor asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot promova un sistem alimentar mai durabil.

Lumea digitală a făcut agricultura mai accesibilă, eficientă și durabilă, iar prin adoptarea practicilor digitale, fermierii pot crește randamentul culturilor la nivel calitativ și cantitativ și pot deschide calea către un viitor mai sustenabil în producția alimentară.

Articol de: FERDINAND TATU, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 12 aprilie 2023, Guvernul a aprobat obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de Realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și banii necesari pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare de 27 de milioane lei credite bugetare și 86,65 milioane lei credite de angajament.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) transmite că, pentru dezvoltarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate în 2023 vor finanța realizarea de studii de fezabilitate pentru înființarea a două unități de creștere a precipitațiilor, una în Muntenia și una în Moldova, precum și pentru înființarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj și Sălaj-Bistrița. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovița-Argeș, Matca, Suceava-Botoșani și Maramureș.

De asemenea, anul acesta vor fi realizate activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviație, generatoare terestre și baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.  

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2004. „De la an la an, prin extinderea SNACP au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente”, precizează MADR.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând de anul acesta.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.

În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.

Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).

Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.

Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de  (bio)utilitate.

Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.

În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm  în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal,  confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).

Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).

Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.

Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.

Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)

Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).

Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.

O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.

P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB