alimentatie - REVISTA FERMIERULUI

Odată cu apariția și evoluția pe teritoriul României a virusului PPA, sectorul suin a suferit o diminuare substanțială a efectivelor și, ca urmare, s-a generat o instabilitate în piața cărnii de porc, fapt confirmat de balanța comercială negativă a anului 2019, când s-a importat o cantitate-record de circa 328.000 de tone carne de porc. Activitatea de reproducție a fost grav perturbată, s-au ucis peste 40.000 de scroafe din focarele de PPA și multe ferme de reproducție au fost închise. Restricțiile impuse de evoluția COVID-19 vin să adâncească criza filierei porcului în România, în contextul în care importăm 60% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern.

„Estimăm un efect negativ pe termen lung asupra economiei, cu 300.000 de companii lovite de criză și peste 100.000 de angajați care vor rămâne fără locuri de muncă, la care se va adăuga lipsa cărnii de porc pentru consum în stare proaspătă și pentru procesare. Pentru a asigura dreptul primordial al cetățeanului la hrană și prețuri accesibile, în contextul creșterii prețurilor la materiile prime, la furaje și la purceii pentru îngrășare și având în vedere că fermele de îngrășare sunt dependente de importul de purcei din țările membre UE, solicităm Guvernului și ministrului Agriculturii promovarea și aprobarea, în regim de urgență, a unor măsuri care să salveze de la faliment întreaga industrie a porcului din România. Considerăm că este absolut necesar să acordați sectorului de producție a cărnii de porc statutul de sector de importanță națională și să aprobați solicitările noastre care pot contribui la asigurarea securității alimentare naționale”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de patru organizații profesionale, respectiv Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – AFISS (președinte Larisa Ene); Asociația Medicilor Veterinari pentru Suine - AMVS (președinte Adrian Balaban); Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine – ACEBOP (președinte Mary Pană) și Asociația Fermierilor din România – AFR (președinte Adrian Rădulescu).

Solicitări:

  • Reeșalonarea ratelor bancare fără a se percepe dobânzi suplimentare pe o perioadă de 12 luni. Perceperea pe o perioadă de 12 luni doar a comisioanelor ROBOR sau Euribor, în contextul în care multe dintre fermele din România sunt realizate cu credite de investiții și dobânzile sunt cel puțin duble față de restul Europei.
  • Plafonarea costurilor cu comisioanele datorate către fondurile de garantare la un minim utilizat pentru PNDR de 0,2-0,5% maxim.
  • Realocarea sumelor pe Măsura 5.2 – „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale” cu sumele aferente Măsurilor M 2, sM 3.1, sM 3.2, sM 6.1 și sM 19.3 – achiziționarea de animale de reproducție sau rambursarea parțială a facturii acolo unde au fost achiziționate. Solicităm derogări și realocări de fonduri din alte măsuri ale PNDR 2014-2020, fiind perfect conștienți că legislația europeană în condiții normale nu permite acest lucru. Având în vedere contextul excepțional, considerăm că România trebuie să solicite modificări care să permită să își refacă și să protejeze efectivele de reproducție.
  • Aplicarea, în regim de urgență, a Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Solicităm o alocare bugetară care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementată. Vă reamintim că se lucrează la procedurile de implementare ale legii de cel puțin 12 luni, fără un succes vizibil. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura bunul mers al aprovizionărilor cu purcei pentru îngrășare, cu carne pentru consum, cât și pentru susținerea pe termen lung a societăților și a economiei.
  • Deschiderea Măsurii 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”, verificarea, evaluarea și contractarea proiectelor care vor fi depuse cu un termen de 30 de zile, respectiv la sfârșitul fiecarei luni de depunere. Pentru cele contractate în sesiunea anterioară, solicităm proceduri de achiziție modificate prin acceptarea utilajelor cu caracteristici modificate față de cele depuse în SF. Din cauza situației actuale, beneficiarii nu reușesc să achiziționeze utilajele propuse și solicitările de modificare a parametrilor tehnici au timpi de aprobare extrem de lungi.
  • Consultarea asociațiilor de profil pentru ca România să reușească să producă, în viitor, soia modificată genetic. În acest moment, fermierii se află în imposibilitatea de a se aproviziona din țară cu această materie primă necesară în furajarea animalelor și sunt dependenți de import. Sectorul de creșterea suinelor se confruntă cu o criză acută de șrot de soia din import, materie primă la care prețul a crescut cu 35% de la începutul anului.
  • Ridicarea restricțiilor impuse de situația PPA la 21 de zile. Fermele aflate în zonele de supraveghere nu reușesc să livreze animale la greutate sau să repopuleze, din cauza faptului că, în condițiile actuale, medicii veterinari de stat nu se deplasează să recolteze probe de sânge. Propunem ca recoltarea probelor în fermă și trimiterea la laboratoare autorizate pentru testare să fie făcută de personalul sanitar-veterinar din ferme, ceea ce va reduce substanțial timpii de așteptare și fermele vor putea funcționa normal, fără blocaje tehnologice și financiare.
  • Asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă în vederea asigurării unui procent cât mai ridicat din consumul intern. Fermierii se confruntă de 5 ani cu probleme legate de preț, PPA, dobânzi și mulți dintre ei sunt în pragul falimentului sau în faliment. Este necesar să se reia producția în toate unitățile disponibile.
  • Oprirea exporturilor de materii prime (grâu, porumb, orz) și comercializarea acestora pe piața internă. Livrarea la export a materiilor prime (grâu, porumb, orz) să se facă numai pentru cantitățile ce depășesc necesarul de consum național.
  • Stimularea comercializării producției interne de carne de porc, în condițiile în care se estimează o criză economică și, implicit, diminuarea puterii de cumpărare.
  • Includerea fermelor de porci, a abatoarelor și unităților de procesare în lista sectoarelor critice. În această perioadă se manifestă o lipsă acută de comenzi și multe contracte încheiate sunt anulate, ceea ce poate determina și o criză a cărnii de porc provocată de reticența exagerată a comercianților.
  • Plata facturilor pentru porcii livrați și pentru carnea proaspătă de porc să se facă în maximum 3 zile de la facturare.

Sprijin financiar pentru reproducție și pentru porcul livrat la abator

Miron Dascălu, fermier membru AFISS, deține, în județul Buzău, un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță”, având fermă de scroafe, maternitate, porci la îngrășat, abator, procesare, fiind și producător de produse tradiționale. Lucrează aproximativ 300 de hectare de teren, investițiile în vegetal și zootehnie fiind considerabile. „Lupta cu pesta porcină africană încă nu s-a încheiat, iar apariția noului coronavirus a adâncit criza filierei porcului la noi în țară. Din acest motiv, pentru continuarea și dezvoltarea activității industriei porcine în România avem nevoie de sprijin concret și urgent din partea statului”, ne-a spus Miron Dascălu. El completează doleanțele celor patru organizații profesionale cu următoarele: ajutor de 500 de euro pentru fiecare scroafă aflată în fermă; ajutor de 500 de euro pentru fiecare scrofiță selecționată în fermele de reproducție sau achiziționată; 50 de euro pentru fiecare porc livrat la abator; să se asigure input-uri, cereale din rezervele statului pentru FNC-urile fermelor de porci; producția zootehnică românească să devină prioritate, prin achiziționarea de către procesatorii români și comercializarea pe lanț în magazinele alimentare și hipermarketuri; magazinele alimentare și hipermarketurile să cumpere cu prioritate de la producătorii români, iar diferența să fie completată din importuri; sancționarea celor care nu achiziționează toate produsele și preparatele din carne cu prioritate de la producătorii români; securizarea prin legi a produselor românești și a producătorilor români; pentru situațiile în care, din cauza identificării pozitive cu COVID-19 a unuia dintre salariați, autoritățile publice locale să asigure cu personal activitatea curentă a fermei sau a capacităților de producție industriale din rândul asistaților social; măsuri de finanțare a fermelor afectate de PPA, cu garanția statului.

Publicat în Zootehnie

Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.

De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Microbii în slujba mediului

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.

Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Publicat în Tehnica agricola

Ca urmare a unei cereri crescânde de organizare a unor unităţi de alimentaţie publică de tip familial, unele capabile să ofere doritorilor produse şi preparate alimentare specifice zonelor geografice ale României, în condiţiile respectării unor norme şi condiţii de igienă, astfel încât alimentele să fie sigure şi sănătatea consumatorilor să nu aibă de suferit, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va desfăşura, în perioada 25 octombrie – 30 noiembrie 2017, o campanie de informare la nivel naţional privind Punctele Gastronomice Locale (PGL).

Potrivit ANSVSA, campania în cauză are un dublu scop, aceea de a aduce la cunoştinţă publicului larg detalii despre aceste unităţi de alimentaţie publică de tip familial, precum şi de a oferi celor interesaţi argumente pentru a deveni proprietarii unui Punct Gastronomic Local.

În vederea punerii în practică a acestui proiect, o primă etapă constând în identificarea şi informarea potenţialilor aplicanţi, a fost demarată la sfârşitul lunii august a acestui an şi se va încheia pe data de 31 decembrie.

Ulterior, după finalizarea procesului de evaluare şi înregistrare a acestora (conform prevederilor Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr.111/2008), Punctele Gastronomice Locale să înceapă să funcţioneze de la începutul anului viitor.

Campania de informare va fi coordonată de către Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul ANSVSA şi se va realiza prin intermediul unor echipe formate din medici veterinari oficiali din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, ai Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi medici veterinari oficiali, responsabili de zonă.

Echipele respective vor organiza întâlniri, în care cei interesaţi vor fi informaţi asupra cadrului tehnic aplicabil, a normelor şi condiţiilor de igienă care trebuie respectate, dar vor şi răspunde întrebărilor invitaţilor.

Materialele informative ale campaniei vor fi înmânate participanţilor la întâlnirile organizate de către DSVSA judeţene şi vor fi distribuite şi cu sprijinul administraţiei locale, astfel încât informaţia să poată fi propagată cât mai extins.

Aceleaşi materiale informative vor fi postate şi pe site-ul ANSVSA într-un modul special dedicat acestei campanii, intitulat: „Campanie de informare – Puncte Gastronomice Locale”, pentru a putea fi consultate on-line de către cei interesaţi.

Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor

„Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea”, anunță agenția într-un comunicat de presă. „Va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile”.

Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

Menţionăm că, cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică, de tipul: Asociaţie Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială.

Prima condiţie, având în vedere aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.111/2008.

Cererea tip poate fi accesată şi de pe site-ul http:/www.ansvsa.ro/, secţiunea informaţii generale/înregistrare/autorizareunităţi/Model-de-cerere-pentru-înregistrare-vânzare-cu-amănuntul.doc. ( (http://www.ansvsa.ro/download/formulare_-_modele/formulare_cereri_operatori/Model-de-cerere-pentru-inregistrare-vanzare-cu-amanuntul.doc ) sau de la sediul DSVSA-urilor judeţene.

Dosarul depus pentru obţinerea înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să conţină şi: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului comerţului; copie după actul de identitate.

După această etapă, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene vor efectua o vizită la locul de preparare al alimentelor, unde vor efectua evaluarea unităţii, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, stipulate în anexa II, Cap. III din Reg. CE.852/2004. În caz contrar se vor notifica proprietarului deficienţele constatate, precum şi termenele de remediere. (Vezi Reg.CE.852).

O altă condiţie, pe care trebuie să o îndeplinească un Punct Gastronomic Local, este aceea ca alimentele să fie preparate numai de către proprietar sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.

Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.

„Înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale va genera o dezvoltare pe orizontală a regiunii respective, prin crearea unor noi locuri de muncă, prin contribuţia locuitorilor din zonă la asigurarea, din producţia proprie, a materiilor prime necesare desfăşurării activităţii acestor Puncte şi, implicit, o dezvoltare a turismului la nivel naţional”, mai precizează reprezentanții ANSVSA în comunicatul de presă.

Publicat în Știri

Michael Scuse, adjunctul secretarului Departamentului SUA pentru Agricultură, a declarat joi, 16 iunie 2016, că nord-americanii ar putea exporta către România echipamente pentru ferme, echipamente pentru procesare sau împachetare, care ar putea aduce valoare adăugată, material genetic, în condițiie în care țara noastră exportă cu mult mai mult în SUA decât importă.

„Oportunităţile companiilor americane pe piaţa din România ar putea fi în sectorul echipamentelor, posibil echipamente pentru ferme, echipamente pentru procesare sau împachetare, care ar putea aduce valoare adăugată, material genetic. Există o mulţime de oportunităţi pentru România ca să exporte produse către SUA. Cred că România exportă cu mult peste cât importă din SUA. Deci, pentru România, este direcţia corectă şi cred că mai sunt şi alte oportunităţi”, a spus Scuse, citat de agenția de presă Agerpres (www.agerpres.ro).

În anul fiscal 2015 (octombrie 2014 - septembrie 2015), volumul exportului de produse agricole româneşti în SUA a fost de 164 milioane de dolari, iar importul a fost de aproximativ 50 de milioane de dolari, potrivit datelor oficiale agregate de Agerpres. Exportul a constat în cea mai mare parte din cereale, majoritatea porumb, în valoare de 97,5 milioane de dolari.

Totodată, oficialul USDA a făcut referire la posibilitatea fermierilor români de a exporta carne de vită şi porc în SUA şi a spus că autorităţile veterinare din cele două ţări se află în discuţii cu privire la ce poate fi făcut astfel încât acest tip de export să fie reluat.

Adjunctul secretarului Departamentului Agriculturii (USDA), Michael Scuse, a participat joi, în Bucureşti, la o masă rotundă pe teme de agricultură.

Irimescu crede că potențialul de export extracomunitar este reprezentat de sectorul porcilor sau vacilor pentru carne

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat și el la sesiunea plenară United States – România Agribusiness Trade Mission, eveniment care s-a desfăşurat la Hotel Marriott, în cuvântarea sa fiind introdusă o scurtă descriere a oportunităţilor pe care le oferă investitorilor străini agricultura din România, evidenţiind calitatea foarte bună a solului românesc şi condiţiile climatice favorabile dezvoltării de afaceri în acest domeniu.

În plus, ministrul a făcut cunoscute vulnerabilităţile sectorului agricol din România – fărâmiţarea terenurilor, dimensiunea redusă a exploataţiilor, situaţia irigaţiilor, dar şi avantajele pe care aceasta le poate oferi investitorilor.

Acesta a prezentat alocările din fonduri europene pentru perioada 2014-2020 - respectiv plăţile directe sau sumele disponibile pentru investiţii prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sprijinul complementar alocat de la bugetul de stat, dar şi domeniile în care este nevoie de investiţii în vederea creşterii productivităţii şi dezvoltării acestui sector.

Concret, oficialul guvernamental a explicat că în sectorul creşterii animalelor – porci sau vaci pentru carne - sunt oportunităţi foarte bune de valorificare pe pieţele externe – intra dar şi extracomunitare. Totodată, în sectorul ovin, care s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani în România, este nevoie de investiţii în ceea ce priveşte oaia de carne, dezvoltată mai puţin în detrimentul celei pentru lapte. În acelaşi timp, ministrul a arătat că investiţiile trebuie realizate în special pentru partea de procesare, nu pentru materie primă, adăugând în acest fel plus valoare produselor realizate.

La eveniment mai au luat parte Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank Romania, George Pruteanu, Invest România şi Ionut Simion, preşedintele Am Cham România, precum şi oameni de afaceri americani.

Adjunctul secretarului Departamentului Agriculturii (USDA), Michael Scuse, a participat joi, în Bucureşti, la o masă rotundă pe teme de agricultură.

Publicat în Eveniment

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista