Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) aplicat îngrășămintelor. Efectele CBAM: costuri în creștere, incertitudine și risc de penurie, o combinație explozivă pentru fermieri.

Implementată într-un moment de vulnerabilitate fără precedent, măsura poate produce efecte negative severe asupra întregului lanț agroalimentar, de la fermieri până la consumatorul final.

Datele analizate de Forumul APPR arată că:

• Fermierii europeni se confruntă, încă din 2020, cu o explozie a costurilor de producție, care au dus marjele la niveluri istorice, uneori negative;

• Îngrășămintele reprezintă 15–30% din costul total de producție – cea mai mare cheltuială variabilă;

• Prețurile au crescut deja cu 10–15% ca urmare a restricțiilor impuse importurilor din Rusia și Belarus;

• UE depinde în proporție de aproximativ 50% de importurile din țări terțe, iar stocurile actuale acoperă doar 60% din necesarul pentru 2026.

În aceste condiții, aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, în forma actuală, poate determina:

• Creșteri suplimentare de preț de +10% până la peste +30%;

• Imposibilitatea comercianților de a plasa comenzi, din cauza lipsei unor formule de calcul complete;

• Risc real de lipsă de îngrășăminte la începutul anului agricol 2026;

• Diminuarea producției europene și pierderea competitivității față de țări terțe.

„Toate acestea vor afecta întregul lanț agroalimentar, culminând cu scumpirea alimentelor pentru consumatorii europeni”, arată Forumul APPR.

Deși aplicarea este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană nu a finalizat elementele tehnice fundamentale ale CBAM, respectiv valorile implicite; formulele finale de calcul; referințele pentru estimarea emisiilor.

„În paralel, contextul geopolitic – război la granițele UE, volatilitate extremă pe piețe, perturbări ale rutelor comerciale – nu a fost luat în considerare în analiza inițială de impact. Contrastul cu SUA este izbitor: Statele Unite au anunțat un pachet de 12 miliarde USD pentru sprijinirea fermierilor și suspendarea taxelor pe îngrășăminte, în timp ce UE reduce bugetul PAC cu 65 de miliarde euro și introduce o nouă taxă ce apasă direct asupra costurilor fermierilor”, subliniază FAPPR.

Forumul APPR solicită:

1. Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la finalizarea completă a cadrului tehnic;

2. Dezbatere urgentă în Parlamentul European pentru evaluarea consecințelor economice, tehnice și geopolitice;

3. Măsuri compensatorii clare, pentru a evita transferarea costurilor către fermieri și pierderea competitivității agriculturii UE.

„Fără aceste măsuri, CBAM riscă să declanșeze o criză de aprovizionare, o nouă creștere accentuată a prețurilor și o reducere drastică a producției agricole europene. În acest context critic, facem un apel ferm la responsabilitate, dialog și intervenție rapidă din partea autorităților naționale și europene”, transmite Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027). Lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este preconizată pentru perioada septembrie - octombrie 2025.

Finanțarea acordată în cadrul intervenției DR-23 este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește 10 milioane de euro pentru investițiile de înființare în sectorul panificației și de cel mult 3 milioane euro pentru celelalte tipuri de investiții.

Beneficiarii eligibili, conform fișei intervenției DR-23, pentru acest tip de finanțare sunt operatorii economici care se încadrează în categoria IMM (întreprinderi mici și mijlocii) conform Legii nr. 346/ 2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile mari.

Dintre tipurile de investiții care se pot finanța prin intervenția DR-23, amintim: fabricarea înghețatei și a sorbetului, fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare. Totodată, sunt eligibile pentru finanțare fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea condimentelor şi ingredientelor, dar și fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea.

Domeniile de activitate eligibile pentru investiții sunt detaliate în Anexa 16 la Ghidul solicitantului. Tot pachetul procedural ce include Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-23 este disponibil pe site-ul AFIR, la secțiunea Finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail.

Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei „Gospodari la Obor”, Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.

De ce este important să reducem risipa alimentară?

• Pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept.

• Pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi.

• Pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi.

• Pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.

„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar. Românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, declară Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.

Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.

,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!;  La Obor se mănâncă tot; Compost is the new black!”, arată Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt își dorește să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu există niciun motiv să fie aruncate, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre, având în vedere că atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.

„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, subliniază Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare (Haleș – Buzău) și membru ALAS.

Proiectul „Gospodari la Obor” se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.

„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile”, susțin reprezentanții Academiei de Compost.

Cel care produce hrana cu trudă este mai atent cu modul în care o gestionează. Ruralul risipește mai puțin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajați economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale. Tocmai de aceea, mulți dintre gospodarii de la Obor pot avea un rol aparte în educarea populației urbane.

Începem să conștientizăm care sunt efectele economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare, dar românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este un eveniment găzduit anual de USAMV Cluj-Napoca (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii) pentru sute de liceeni, care vor învăța despre biotehnologii în artă, falsuri alimentare, biotopul acvacol, comportamentul și bunăstarea animalelor sau viața albinelor și a viermilor de mătase.

Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții.

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor.

Au confirmat deja prezența circa 150 de elevi din clasele XI-XII de la licee și colegii tehnologice din Seini, Dej, Șimleu-Silvaniei, Cluj-Napoca și Bistrița, care vor avea parte, prin grija profesorilor și a celor 45 de studenți voluntari, de un program variat în campusul USAMV Cluj-Napoca.

Astfel, evenimentul organizat în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” Cluj include ateliere și prezentări atractive, alături de activități curriculare, după cum urmează:

• Biotehnologii în artă - realizarea prin intermediul biotehnologiei de micropropagare de pandantive din plante crescute in vitro, care pot fi purtate ca accesorii;

• Chimia altfel - atelier la care au loc experimente, cum ar fi realizarea unui vulcan sau a unei reacţii chimice, cu obținerea unei oglinzi de argint depuse pe pereții unei eprubete;

• Lapte sau vrăjeală? – atelier în cadrul căruia elevii vor deveni detectivi, încercând să descopere falsurile alimentare;

• Alimente funcționale – elevii vor învăţa care sunt alimentele cu beneficii pentru sănătate şi vor realiza un aliment-medicament sau un aliment inovativ. Se va prepara, într-un mod amuzant, o înghețată delicioasă din iaurt probiotic, cu ajutorul azotului lichid;

• Bee smart, bee heathy, bee good! – atelier ce aduce la lumină, cu ajutorul unui stup de observație, viața unei familii de albine, plus degustare de produse ale stupului (miere, polen etc). De asemenea, la acest atelier se va intra și în lumea mai puțin cunoscută a viermilor de mătase, cu prezentarea etapelor din viața acestora și a aplicațiilor produselor sericicole;

• Animal quizz – un atelier distractiv care transpune elevii în lumea văzută prin ochii animalelor, încurajând competiția printr-un set de întrebări despre comportamentul și bunăstarea animalelor (de companie, de fermă și exotice);

• Biotop acvacol – vizită la Complexul acvaristic al universității, urmată de atelierul de amenajare și populare a unui acvariu;

• MicroVerse – prezentarea lumii nevăzute a celulei umane, unitatea fundamentală a vieții. Prin observație directă la microscop, elevii vor descoperi structura și misterul care stau la baza existenței noastre;

• Molecula vieții – atelier demonstrativ de extragere și utilizare ADN;

• Univesul plantelor – elevii vor învăța despre plantele și semințele folosite în hrana animalelor și a omului, precum și despre o metodă de evaluare a producției de iarbă din pajiști;

• ISU Cluj – prezentare și demonstrații de măsuri prim-ajutor;

• Vizionarea clipurilor realizate de echipe studențești în cadrul Atelierului de cinematografie ”Comunicarea științifică prin povestiri, filme și animație”, organizat cu Asociația Persona, cu sprijinul SciFilmIt. Tematica scurtmetrajelor: provocările și realizările muncii de cercetare la USAMV Cluj-Napoca.

„Fiind mereu în contact cu viitorii candidați și cerințele acestora, facultatea noastră a reformat profund programele de studii oferite la admitere. Astfel, pe lângă programele tradiționale de licență și masterat din domeniul Zootehnie, din anul 2023 se organizează admitere pentru programul de studii în limba engleză  Comportamentul și bunăstarea animalelor, singurul program de studii de licență din România cu această specializare, care poate continua tot în limba engleză prin programul de masterat Etologie și interactiune om-animal (Ethology and human-animal interaction)”, arată prof. dr. Daniel Dezmirean, decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

De asemenea, tot din 2023 s-au reformat programele de studii din domeniul Biotehnologii, fiind prima facultate din România care a înființat și a scos la concurs locuri la admitere la acest program.

„Asigurăm astfel specialiști care pot acoperi toate ariile de specializare ale biotehnologiilor, de la sănătate, agricultură, mediu, industrie și până la domenii mai noi în aria noastră de cercetare, cum sunt biotehnologiile farmaceutice, biotehnologiile în acvacultură, bioinformatică, nanotehnologii etc. Și în acest caz studiile se pot continua la masterat în limba română sau în limba engleză prin programul Biotehnologii aplicate (Applied biotechnologies). Considerăm că în acest fel, facultatea noastră a făcut pași importanți în internaționalizare, anual având înscriși studenți străini și primind tot mai multi studenți Erasmus, care vin în mobilitate la programele noastre, mai ales din Franța, Spania, Polonia, Turcia”, a punctat prof. dr. Daniel Dezmirean.

Green Campus 2025 se află la cea de-a VIII-a ediție, iar din 2017 și până în prezent au participat peste 1.500 de liceeni din mai multe județe la evenimentul anual organizat de către Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii. Și la ediția din 2025, participanții vor fi invitați la finalul evenimentului la tradiționalele degustări de plăcinte și gulyaș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) trage un semnal de alarmă asupra consecințelor negative rezultate în urma plafonării adaosului comercial la o gamă extinsă de produse agroalimentare și inputuri agricole, inclusiv pentru produsele de protecția plantelor, așa cum se prevede într-un proiect de ordonanță de urgență.

„Considerăm că implementarea acestui act normativ generează o intervenție mult prea dură în politicile comerciale ale agenților economici și o ingerință majoră în modelele de business ale fiecărui actor, având ca rezultat afectarea mecanismelor economice de formare a prețurilor și a capacității producătorilor și distribuitorilor de produse de protecția plantelor de a răspunde eficient cererii. Consecințele negative ale unui astfel de demers sunt în acest moment necuantificabile, dar gradul lor de probabilitate este cu atat mai mare cu cât ele se vor repercuta asupra întregului lanț de producție și distribuție”, transmite AIPROM.

Justificări depășite sau tardive

AIPROM subliniază că justificările invocate în preambulul proiectului de OUG sunt depășite (creșterea prețurilor din cauza pandemiei de COVID care s-a încheiat din 2022) sau exagerate sau folosite ca un laitmotiv (războiul din Ucraina) pentru a impune măsuri utile unor scopuri extra-economice. „O creștere a prețului mediu al produselor de protecție a plantelor cu 9% în contextul creșterii prețurilor la produsele alimentare cu 19% (2022 versus 2020) într-un climat puternic inflaționist nu este de natură să justifice luarea unor măsuri înalt perturbatoare pentru întreg lanțul valoric. Măsurile de protecție socială ar fi binevenite dacă ar produce și efecte benefice, dar modul în care a fost gândit acest proiect legislativ ne face să credem că protecția socială a fermierilor va fi de fapt lovită de aplicarea acestor măsuri anti-concurențiale. Proiectul nu demonstrează situația extraordinară și caracterul de urgență care ar impune folosirea unei Ordonanțe de Urgență, o anumită creștere a prețurilor la pesticide înregistrându-se la începutul anului 2023 datorită creșterii prețurilor materiilor prime, afectării lanțurilor de aprovizionare și inflației.”

AIPROM consideră că plafonarea prețurilor și al adaosului comercial pentru inputurile destinate fermierilor români (pesticide, îngrășăminte) nu se justifică, având în vedere că la ora actuală la nivel global, european și local prețurile au început să scadă datorită reducerii prețurilor la producătorii de pesticide și gaze.

Impactul asupra reputației agriculturii din România

AIPROM atrage atenția că promovarea unei legislații care instituie măsuri de control a prețurilor într-un domeniu atât de larg, produse agricole și alimentare, îngrășăminte, furaje și pesticide, va afecta reputația agriculturii românești la nivelul Uniunii Europene și va reduce nivelul investițiilor atât de necesare pentru trecerea de la o agricultură bazată pe exportul de materii prime la o economie bazată pe producția și exportul de produse cu valoare adaugată mare.

Articolul 135.(1) al Constituției precizează că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.”, iar Statul are obligația de a „asigura libertatea comerțului”. „Intervenția abruptă pe calea unei Ordinante de Urgență care plafonează adaosurile comerciale ale operatorilor contravine acestor principii fundamentale constituționale, afectând libera și buna funcționare a pieței suspendând rolul cererii și al ofertei în formarea prețurilor pe piață. Orice investitor va cântări cu atenție potențialul de câștig și în cel mai bun caz, va decide să amâne proiectele de investiție într-un mediu care nu îi permite să își exercite capacitățile de bun afacerist pentru obținerea unui profit decent. Se va orienta asupra unor economii care nu recurg la măsuri brutale de așa zisă protecție socială și care știu să folosească măsuri fine de calibrare a pieței. Agricultura României va fi percepută ca neeficientă, neatractivă și neinteresantă pentru investitorii serioși.”

Forțarea prevederilor Legii Concurenței

„Suntem conștienți că Legea Concurenței permite Guvernului, în împrejurări excepționale precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, să dispună măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor, dar aceste măsuri pot fi adoptate pentru o perioadă de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru cel mult 3 luni, iar o asemenea intervenție în mecanismul formării prețurilor se face cu avizul Consiliului Concurenței. Din observațiile noastre reiese că în cazul de față acest aviz nu există”, arată AIPROM.

Afectarea disponibilității produselor pe piață

Plafonarea temporară a adaosului comercial poate pune în pericol stabilitatea economică a operatorilor de pe piață, cu precădere a distribuitorilor și poate avea impact asupra securității alimentare în țara noastră. „Prin măsurile propuse, se dorește plafonarea adaosului comercial, fără a lua în considerare variațiile mari de costuri de producție și distribuție determinate de inflație și volatilitatea prețurilor energiei și materiilor prime. Această plafonare rigidă poate afecta dramatic disponibilitatea produselor pe piață, limitând opțiunile fermierilor și accesul la inputurile necesare pentru asigurarea unor recolte sigure și eficiente. În condițiile în care producătorii și distribuitorii sunt obligați să opereze cu adaosuri comerciale strict limitate, sustenabilitatea acestora devine incertă, punând în pericol continuitatea aprovizionării pieței românești cu produse esențiale pentru agricultură în prag de campanie agricol”, precizează AIPROM.

Lipsa de predictibilitate și forțarea mecanismelor contractuale

În opinia reprezentanților AIPROM, modificările propuse dau, din păcate, măsura lipsei de predictibilitate a politicilor publice și a legislației din România, operatorii de pe piața românească fiind obligați să își modifice în mod fundamental politicile comerciale și planurile de afaceri la mai puțin de două luni până la sfârșitul anului. Impunerea revizuirii contractelor în curs, gândite inițial astfel încât să mențină echilibrul între cerere și ofertă revine în mod constant ca un laitmotiv în practica Ministerului Agriculturii conducând la dezordine fiscală, exact ceea ce ar trebui să nu existe într-o perioadă de criză. „Dacă măsurile de intervenție asupra prețurilor vor rămâne în cuprinsul proiectului de Ordonanță de Urgență după finalizarea dezbaterii publice, piața relevantă va fi grav afectată și se vor crea dezechilibre majore pe termen mediu și lung.”

Nerespectarea cadrului legal al Uniunii Europene

În spațiul comunitar modul de formare a prețurilor poate fi rezultatul doar al concurenței libere și al cererii și ofertei. Prin urmare, în ipoteza în care proiectul de ordonanță de urgență menține plafonarea adaosurilor comerciale și a prețurilor, AIPROM va apela la mijloacele legale disponibile la nivel național și european pentru a proteja libertatea comerțului.

„Facem apel la autorități să identifice soluții alternative respectând legislația națională și europeană și care să asigure un echilibru între protecția consumatorului final și stabilitatea pieței. România poate implementa măsuri care să sprijine sectorul agricol fără a afecta disproporționat lanțul de aprovizionare cu produse esențiale pentru agricultura sustenabilă și performanța producției”, transmite Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

CITEȘTE ȘI: Consecințe grave pentru agricultură prin adoptarea în forma actuală a plafonării adaosului comercial la produsele agricole, inclusiv îngrășăminte, furaje și pesticide

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Atunci când ne planificăm mesele, mulți dintre noi avem o diversitate de opțiuni. Datorită comerțului, ne bucurăm de acces la produse proaspete pe tot parcursul anului, indiferent de locul în care trăim. În timp ce majoritatea oamenilor din țările cu economii avansate nu își fac griji cu privire la accesul la hrană, mulți din alte regiuni nu sunt la fel de norocoși. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 733 de milioane de oameni suferă de foame severă.

În urma perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atenția s-a îndreptat către importanța producției locale și controlul alimentelor în Europa Centrală și de Est. Fermierii joacă un rol esențial în menținerea aprovizionării globale cu alimente, asigurând că alimente proaspete și nutritive ajung pe piețele locale și internaționale.

Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, subliniază problema critică a securității alimentare globale și rolul esențial al fermierilor în susținerea sistemelor noastre alimentare. În drumul lor către cultivarea alimentelor sănătoase și gustoase de care depindem cu toții, fermierii trebuie să facă față provocărilor economice, de reglementare, agricole și comerciale. Cea mai bună cale de a depăși aceste provocări este prin soluții inovatoare, bazate pe știință, care oferă o nouă perspectivă asupra a ceea ce este posibil în agricultură. Produsele biologice ajută la crearea acestui drum, sporind performanța, făcând culturile mai rezistente și protejându-le potențialul, contribuind în același timp la sustenabilitatea economică și de mediu.

Majoritatea produselor biologice au în compoziție materii de origine naturală. Unele sunt organisme vii, cum ar fi bacteriile benefice. Altele, cum sunt enzimele, sunt derivate din materiale naturale. Multe produse biologice susțin procesele pe care plantele le realizează în mod natural. Ele pot ajuta la îmbunătățirea performanței, la construirea rezilienței în fața stresului abiotic (precum condițiile meteorologice nefavorabile) și, în unele cazuri, protejează potențialul unei plante împotriva dăunătorilor.

Produsele biologice, în general, nu persistă în mediul înconjurător și au de obicei reziduuri minime sau inexistente. Ele pot fi folosite singure, dar cercetările și experiențele din teren arată că sunt deosebit de eficiente atunci când sunt combinate cu produsele convenționale de protecție a culturilor.

Astăzi, știința produselor biologice este mult mai avansată decât în urmă cu 30 de ani, când aceste produse naturale au început să câștige teren pe piață. Datorită progreselor științifice recente în domenii precum știința deciziilor, bioinformatica, genomica și biologia moleculară, avem o înțelegere mai profundă a modului de acțiune al acestor produse, cum să le maximizăm performanțele și să le prezicem eficiența. Compania globală de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience și-a consolidat poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice prin achiziția Symborg și Stoller. Aceste achiziții reflectă angajamentul Corteva de a oferi fermierilor noi instrumente pentru practicile agricole durabile și integrate. Corteva a adus deja inovații fermierilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv un produs optimizator de eficiență a nutrienților, care captează azotul din aer și îl transformă în amoniu, cunoscut sub numele de BlueN™ sau UtrishaN™. Ingredientul activ din acest produs, M. symbioticum SB23, este extrem de eficient în furnizarea de azot culturilor care, în mod obișnuit, consumă cantități mari de azot pentru a-și produce recoltele. Fermierii pot folosi acest produs pentru a crește eficiența utilizării azotului, luând în considerare diferitele surse de azot ca nutrient pentru plante.

Produsele biologice reprezintă o frontieră nouă în agricultură și necesită o nouă modalitate de gândire. Combinând produsele biologice cu cele convenționale de protecție a culturilor, fermierii au la dispoziție mai multe pârghii pentru a-și crește productivitatea, a se diferenția pe piață și a asigura hrana pentru o populație globală în creștere.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, pe 7 iunie 2024, a XI-a ediție a Festivalului Alimentului, un eveniment ce aduce în prim-plan talentele și abilitățile studenților de la Facultatea de Ştiința şi Tehnologia Alimentelor (FSTA). Creațiile din festival sunt rezultatul aplicării unor tehnologii avansate în procesarea alimentelor. Astfel, studenții analizează noi metode și ingrediente pentru producerea de alimente de calitate.

Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate va fi scena unui veritabil experiment gustativ, în cadrul căruia peste 60 de produse, rezultat al muncii și creativității studenților, vor fi prezentate publicului și specialiștilor din industria de profil.

Rainbow Bread, Lucuma tartelettes, Matcha cookies, Prune murate, Lemon bliss bar, Dragon jelly, Purple crackers, Brahmi - Mousse de ciocolată vegan, Bagels cu adaos de urzici, Băutură din zer cu fructul pasiunii, Unt cu cimbru și chili, AvoGo - marmeladă din avocado și mango cu adaos de tescovină de mere, Hidromel cu cătină, Rose Red - Bere roșie îmbogățita cu biocompusi din măceșe, Golden Brew – specialitate de bere cu ovăz și miere, sunt unele dintre creațiile inovatoare ale studenților clujeni, fiind rezultatul aplicării unor tehnologii avansate în procesarea alimentelor și au scopul de a investiga noi metode și ingrediente pentru producerea alimentelor de calitate.

Produsele înscrise la Festivalul Alimentului vor fi supuse unei jurizări riguroase de către reprezentanții a zece companii de prestigiu din industria alimentară, interesate de potențialul inovator al acestor creații.

„Evenimentul este organizat sub patronajul tradițional al universității, prin facultatea noastră, în colaborare cu Asociația Specialiștilor din Industria Alimentară din România și partenerii din industria alimentară - Carmangeria Moldovan, Oscartielle și Marlex, cărora le mulțumim pentru sprijinul necondiționat în desfăşurarea festivalului. Vizitatorii sunt încurajați să se bucure de experiența gustativă oferită de aceste produse, care nu numai că sunt delicioase, dar sunt și rezultatul utilizării unor tehnologii inovatoare, prin care promovăm astfel un stil de viață sănătos și sustenabil”, a declarat prof. dr. Elena Mudura, decan al FSTA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la finalul lunii mai un regulament prin care majorează semnificativ tarifele la importurile în UE de anumite produse din Rusia și din Belarus. Noile tarife se vor aplica de la 1 iulie 2024.

Prin majorarea tarifelor se dorește eliminarea importurilor în UE de cereale, de semințe oleaginoase și de produse derivate, precum și de mazăre uscată și de pelete din pulpă de sfeclă, fără a afecta exporturile către țări terțe și menținând securitatea alimentară la nivel mondial. Tarifele mai mari se aplică și Belarusului, având în vedere legăturile politice și economice strânse ale acestei țări cu Rusia.

Regulamentul vine ca răspuns la rolul Rusiei de exportator mondial de cereale și la utilizarea de către această țară a exporturilor de alimente ca instrument geopolitic.

Noile tarife sunt menite să prevină destabilizarea pieței din UE și să protejeze comunitatea agricolă din Uniunea Europeană, să soluționeze problema exporturilor ilegale de cereale ucrainene etichetate greșit drept rusești și să întrerupă fluxurile de venituri care ar putea finanța războiul purtat în continuare de Rusia împotriva Ucrainei.

„Prin impunerea unor tarife mai mari, luăm măsuri decisive pentru a preveni destabilizarea sectorului nostru agricol de importurile rusești, protejând în același timp exporturile ucrainene împotriva etichetării eronate ca exporturi rusești. Vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar. Angajamentul nostru față de securitatea alimentară la nivel mondial rămâne de asemenea ferm, asigurând faptul că țările în curs de dezvoltare nu sunt afectate negativ de aceste măsuri”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame.

Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora.

Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Protecția culturilor, recolte mai bogate și mai generoase

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo^® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Corteva Agriscience România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2023 are loc Bucharest Food Expo, cea mai mare expoziție destinată sectorului de alimente și băuturi din România. Evenimentul, aflat la a doua ediție, se desfășoară la Hala Laminor din București. Vizitatorii au ocazia să se bucure de experiențe culinare deosebite și să descopere cele mai bune produse alimentare locale și internaționale.

Evenimentul își propune să contribuie la dezvoltarea sectorului agroalimentar din România pe toată filiera de producție, astfel încât consumatorii de alimente din țară și din străinătate să se bucure de produse românești de calitate.

Potrivit organizatorilor, ediția 2023 a Bucharest Food Expo aduce împreună cele mai bune produse locale și internaționale, demonstrații culinare live și evenimente speciale pentru iubitorii de gastronomie din toată țara. În cele patru zile de expoziție, participanții vor avea parte de o serie de momente deosebite.

Cei care trec pragul târgului au ocazia să-și procure produse atestate tradițional dintr-o gamă variată de peste 30 de preparate din categoria: carne, lapte, procesare legume-fructe, băuturi. Nu vor lipsi  produsele apicole, fructele deshidratate, ce dețin certificare de produs montan, dar și uleiurile presate la rece din floarea-soarelui, aromatizate cu mirodenii, cozonaci și prăjituri realizate după rețete transmise din generație în generație.

O importantă manifestare de la Bucharest Food Expo 2023 este conferința „România, de la furcă la furculiță!”, care se va axa pe dezbaterea și explorarea tendințelor și provocărilor din industria alimentară și va oferi o perspectivă valoroasă asupra viitorului industriei alimentare din țara noastră și a modului în care aceasta poate contribui la dezvoltarea economică și sustenabilitatea țării. Astfel, participanții vor avea ocazia să cunoască mai multe aspecte despre evoluția sectorului și să dezbată elemente privind inovații și noutăți.

Pe toată perioada evenimentului vor avea loc tot soiul de activități și dezbateri, precum: Conferința „HoReCa Top Trends & Innovation”, o oportunitate pentru profesioniștii din industria ospitalității de a descoperi cele mai recente tendințe și inovații care pot transforma experiența gastronomică pentru clienți; Campionatul Internațional de Pizza, în cadrul căruia cei mai talentați pizzari din România și din străinătate se vor întrece pentru a crea cele mai delicioase pizza; competiția Top Chef Măcelar: prima competiție din România care își propune să selecteze cei mai buni maeștri măcelari, aducând față în față echipe de profesioniști care reprezintă cu mândrie breasla măcelarilor.

În cadrul Bucharest Food Expo 2023 este organizată o „Piață de Mici”, o zonă dedicată acestui preparat autentic românesc. Astfel, vizitatorii vor avea ocazia să deguste mici pregătiți după rețete din toată țara și alte bunătăți, precum: cârnați de mangalița, pastramă de oaie și cârnați din carne de Angus, toate gătite cu pasiune, păstrând gustul românesc autentic.

„Salut organizarea acestui eveniment și îmi doresc ca astfel de manifestări să fie extinse la nivelul întregii țări pentru a le putea oferi producătorilor români posibilitatea de a-și valorifica roadele muncii, iar consumatorii să-și poată procura produse de calitate. MADR susține prin programe de sprijin toate sectoarele din agricultură, pentru a ne asigura că avem alimente de calitate, obținute în România. Îi îndemn pe toți să cumpere și să consume produse românești, doar astfel putem contribui la dezvoltarea agriculturii și capitalizarea fermierilor români”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituție prezentă cu stand la Bucharest Food Expo 2023. 

De altfel, și publicația noastră Revista Fermierului sprijină evenimentul și este prezentă cu stand la cea de-a doua ediție a evenimentului Bucharest Food Expo, de la Hala Laminor.

Programul Bucharest Food Expo 2023 include și sesiuni de business matchmaking, oferind participanților oportunitatea de a stabili conexiuni de afaceri între specialiști, expozanți și invitați din țară și străinătate, dar și prezentări de inovații și noutăți, cum ar fi prezentarea de echipamente și utilaje pentru dezvoltarea sectorului alimentar.

Pentru mai multe detalii, puteți accesa site-ul oficial al evenimentului Bucharest Food Expo: https://bucharestfoodexpo.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!