Zootehnia românească are nevoie de o autoritate tehnică stabilă și specializată, capabilă să asigure aplicarea legislației europene, coordonarea programelor de ameliorare genetică și conservarea resurselor genetice animale, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă către Parlamentul României, în care solicită menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie și modernizarea activității acestei instituții aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis o adresă către comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului sesizate pentru raport și avizare în cadrul procesului legislativ al Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2025 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a unor instituții aflate în subordinea acestuia.

Astfel, AAC își exprimă poziția privind menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” ca instituție distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, concomitent cu implementarea unor măsuri de reformă instituțională și eficientizare a activității acesteia.

Alianța atrage atenția că toate statele membre ale Uniunii Europene au câte o singură autoritate competentă în domeniul zootehniei, responsabilă de aplicarea reglementărilor europene și de colaborarea cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. În aceste condiții, fragmentarea atribuțiilor la nivelul direcțiilor agricole județene ar crea disfuncționalități majore și ar pune România în dificultate în ceea ce privește aplicarea legislației europene.

Totodată, AAC subliniază că propunerea de desființare a Agenției Naționale pentru Zootehnie, după aproape o sută de ani de la înființarea instituției (8 noiembrie 1926), sub forma Institutului Național Zootehnic, transmite un mesaj negativ pentru întreg sectorul zootehnic românesc, pentru fermieri și operatorii din domeniul însămânțărilor artificiale, dar și pentru profesia de zootehnist și pentru facultățile de zootehnie.

„Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) are un rol important în aplicarea legislației europene în domeniul zootehnic. Conform Regulamentului (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor, ANZ este autoritatea competentă desemnată de România pentru implementarea normelor zootehnice și genealogice, pentru recunoașterea și controlul societăților de ameliorare și pentru efectuarea controalelor oficiale privind programele de ameliorare. Activitatea instituției este raportată Comisiei Europene, iar autoritatea română face parte din sistemul autorităților competente ale statelor membre. Totodată, în sectorul apicol, ANZ are atribuții în implementarea Programului Național Apicol și în raportarea datelor către Comisia Europeană, iar în domeniul identificării și înregistrării ecvinelor administrează baza națională de date și sistemul de emitere a pașapoartelor pentru aceste animale, activitate care a fost evaluată în cadrul mai multor misiuni de audit ale Comisiei Europene”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Pe lângă atribuțiile prevăzute de legislația europeană, ANZ desfășoară activități importante pentru sectorul zootehnic din România, printre care autorizarea și controlul operatorilor însămânțători din România, responsabili de obținerea noilor generații de animale, autorizarea și controlul programelor de ameliorare pentru toate speciile de animale de interes zootehnic și evaluarea competențelor profesionale pentru ocupația de operator de însămânțări artificiale.

Instituția gestionează, de asemenea, programele de conservare a resurselor genetice animale, banca națională de gene pentru material genetic animal și centrul național de biotehnologii de reproducție. Totodată, în cadrul ANZ funcționează Centrul Național de Formare Profesională în Zootehnie, structură unică în România, iar laboratorul acreditat RENAR pentru analiza calității laptelui crud operează prin patru puncte regionale ca laborator independent pentru garantarea parametrilor calitativi ai laptelui. Agenția administrează și baza națională de date pentru ecvidee și emite pașapoartele pentru cabalinele de rasă prin opt centre de printare existente la nivel național.

Toate aceste activități sunt realizate cu aproximativ 230 de angajați la nivel național, ceea ce confirmă caracterul tehnic și specializat al instituției.

Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, economia bugetară care ar putea rezulta din reorganizarea instituției ar fi nesemnificativă în raport cu riscurile și pierderile pe care sectorul zootehnic le-ar putea înregistra. În toate statele cu zootehnie dezvoltată există autorități zootehnice funcționale și puternice, care coordonează, susțin și controlează întreg sistemul de producție animală.

În același timp, AAC susține necesitatea modernizării și eficientizării activității Agenției Naționale pentru Zootehnie, în concordanță cu concluziile studiului de impact privind ameliorarea raselor de animale realizat la nivel guvernamental cu sprijinul Băncii Mondiale. Printre direcțiile de reformă propuse se numără simplificarea structurii organizatorice, organizarea instituției pe servicii tehnice regionale, digitalizarea și interconectarea bazelor naționale de date din zootehnie cu sistemele ANSVSA și APIA, consolidarea capacităților științifice ale instituției și dezvoltarea laboratorului de genetică animală, precum și modernizarea băncii naționale de germoplasmă animală.

De asemenea, Alianța consideră necesară elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a zootehniei, corelată cu planificarea strategică și bugetară, astfel încât sectorul zootehnic românesc să își poată valorifica potențialul și să rămână competitiv.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală a găzduit, marți – 24 februarie 2026, o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar.

„Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, a transmis Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.

Reprezentanții mediului asociativ și profesional au susținut ferm necesitatea menținerii Oficiilor de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), subliniind rolul esențial al acestor structuri în elaborarea studiilor necesare accesării fondurilor europene și în monitorizarea calității solului, obligație europeană asumată de România. S-a evidențiat faptul că aceste oficii dețin expertiza tehnică indispensabilă aplicării normelor europene privind monitorizarea solului.

De asemenea, reprezentanții Alianței Industriei Semințelor din România (AISR) au solicitat clarificări privind procedurile de acreditare după intrarea în vigoare a noii legislații, exprimând îngrijorări legate de durata reacreditării și de continuitatea serviciilor pentru care companiile membre achită taxe. A fost subliniat riscul apariției unui blocaj procedural, în contextul în care Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS) urmează să își piardă personalitatea juridică prin reorganizarea propusă.

„Comisia pentru Agricultură din Senat își reafirmă deschiderea totală față de dialog și consultare, considerând că o reformă de asemenea amploare trebuie realizată transparent, cu implicarea tuturor actorilor afectați, pentru a proteja interesele fermierilor și ale specialiștilor din domeniu și pentru a preveni eventuale blocaje administrative sau juridice.”

La discuții au participat instituții de referință și organizații reprezentative, precum: Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS); Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA); Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Federația Națională PRO AGRO; Alianța Industriei Semințelor din România (AISR); Federația Sindicatelor din Agricultură, Administrație, Alimentație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală AGRO-STAR 2022; Confederația Sindicală Națională MERIDIAN; Federația Agro Propact; Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND MADR); Sindicatul Fermierilor Patrioți (SFP); Sindicatul Liber Ameliorarea; Asociația Agricolă Țara Loviștei și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

CITEȘTE ȘI: Dezbaterile privind desființarea ANZ continuă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 24 februarie 2026, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a găzduit o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar. „Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, transmite Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.

Sindicatul Liber Ameliorarea a participat la ședința Comisiei din Senat, în care reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) au susținut argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR.

„Un subiect central al dezbaterii l-a constituit situația ANZ, membrii Comisiei analizând impactul reorganizării asupra controlului de stat în zootehnie, asupra programelor de ameliorare și asupra fluxului subvențiilor destinate crescătorilor de animale. Am adus la cunoștința tuturor celor prezenți preocupări serioase privind menținerea coerenței instituționale și a capacității administrative într-un domeniu strategic pentru securitatea alimentară a României”, precizează Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.

Principalele argumente pentru menținerea ANZ:

• Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;

• Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;

• ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;

• Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;

• În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;

• Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mâine, 24 februarie 2026, Sindicatul Liber Ameliorarea va participa la ședința Comisiei pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară din Senat, unde se află în dezbatere Legea nr. 11/2026 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92 din 30 decembrie 2025, act normativ care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) vor susține, în cadrul dezbaterilor, argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Argumente pentru menținerea ANZ

• Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;

• Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;

• ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;

• Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;

• În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;

• Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.

„În demersul de susținere a menținerii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, angajații beneficiază de sprijinul mediului academic, inclusiv al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, al facultăților de zootehnie din cadrul universităților de științe agricole, precum și al asociațiilor crescătorilor de animale”, subliniază Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.

Reamintim că, același ministru al Agriculturii, Florin Barbu, prin toamna lui 2023 a mai inițiat un proiect pentru reorganizarea structurilor din subordinea MADR. Și acel proiect, și cel prezent, par făcute pe genunchi, nicidecum gândite conform realității. Vă invităm să citiți un editorial publicat la acea vreme: „Șefu`, aveți o scamă!”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Extinderea PPA reprezintă un risc pentru stabilitatea economică și socială, România confruntându-se cu această problemă de peste opt ani. Pesta porcină africană (PPA) a provocat o criză profundă, care a dus la sacrificarea a peste 1,8 milioane de porci, închiderea a sute de ferme și pierderi economice totale estimate la peste zece miliarde de euro (contravaloarea animalelor sacrificate, despăgubiri, costuri administrative, investiții pierdute și efectele economice asupra fermierilor).

„Informația referitoare la sistarea efectuării inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale pentru anul 2025, conform proiectului de HG publicat pe site-ul ANSVSA de punere în aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, care a fost preluată și de mass-media, îngrijorează membrii APCPR care se așteptau la măsuri menite să limiteze răspândirea virusului Pestei Porcine Africane (PPA) și efectelor acestuia, nicidecum la sistarea/ imposibilitatea derulării acestora”, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În ultima perioadă, reprezentanții APCPR au avut o serie de întâlniri cu autoritățile statului nostru privind măsurile necesare a fi luate pentru combaterea PPA, cu scopul limitării răspândirii virusului și efectelor acestuia. Una dintre măsurile identificate a fost „Evidența clară și actualizată a animalelor, în gospodării și în ferme, conform legislației în vigoare”, măsură care putea fi pusă în practică tocmai prin aceste inspecții în cadrul exploatațiilor.

Inspecțiile trebuie făcute cu o frecvență crescută în tot cursul anului, până când toate exploatațiile de suine, indiferent de mărimea și forma de organizare, să ajungă la condiții obligatorii de biosecuritate.

În mod curent, cele două luni premergătoare sărbătorilor de iarnă reprezintă o perioadă dificilă din punct de vedere a sănătății animale pentru sectorul de creșterea porcinelor autohton. Mișcarea animalelor vii, vânzarea acestora și a produselor din carne de porc este intensificată față de restul anului, toate aceste operațiuni efectuându-se fără o trasabilitate clară sau documente sanitare-veterinare în cele mai multe cazuri. Altfel spus, aceste operațiuni se desfășoară fără a ști „de unde pleacă”, „ce și cum pleacă” și „unde se duce”, fiind favorizată apariția de noi focare de PPA, noi perioade de restricții pentru fermele autorizate sanitar-veterinar și generând pierderi pe toate planurile, atât pentru fermieri, cât și pentru bugetul de stat.

Sistarea inspecțiilor ANSVSA s-a decis, se pare, din cauza fondurilor insuficiente. „În acest context, facem apel la toate instituțiile statului responsabile să ia toate măsurile care se impun, să asigure resurse financiare ca aceste măsuri să poate fi implementate, diminuând astfel cât mai mult posibil răspândirea și efectele PPA”, solicită APCPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad organizează o întâlnire de lucru, cu caracter tehnic, pentru instruirea personalului angajat la registru, la care participă și alte asociații, precum și specialiști și reprezentanți de frunte ai diverselor autorități ale statului, inclusiv ai guvernului. Cu această ocazie se discută aprins pe baza problemelor la zi pe care le au crescătorii de ovine. 

Problemele discutate au fost multe, că nici organizatorul nu le mai știa numărul, „N-aș putea să vă enumăr acum câte probleme s-au ridicat și câte subiecte, dar am avut între noi autoritatea competentă care niciodată n-a lipsit de la întâlnirile noastre. Am avut, apoi, reprezentanți din domeniul veterinar: servicii, universități, care ne-au dat răspunsuri din domeniul lor de competență. Clar că ei nu sunt factori de decizie, dar speranța că informațiile și durerile noastre ajung prin dumnealor către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și, mai departe, la guvern e mare. Sperăm, sperăm – zic de două ori – să se și rezolve din ele”, a spus Nicolae Cioranu, președintele asociației organizatoare.

Totuși câteva chestiuni au fost ridicate cu insistență. În primul rând, ameliorarea genetică, care este dorită de cei mai mulți, dar care se încurcă în birocrație și în lipsa finanțării; apoi pesta micilor rumegătoare, care, după cei mai mulți nu este bine gestionată; în cele din urmă asocierea și colaborarea cu autoritățile.

Ameliorarea genetică, un obiectiv necesar 

Ameliorarea genetică este, pentru cei mai mulți, cea mai bună cale pentru dezvoltarea sectorului ovin în România. Dar drumul este dificil pentru că eforturile asociațiilor și inițiativele fermierilor nu primesc suficient suport din partea autorităților, mai ales financiar. Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, venit la întâlnire ca reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari din România, atrage atenția că ameliorarea tradițională, realizată prin bonitare sau controlul oficial al producției, trebuie completată de genotipare pentru a garanta progresul real și pentru a elimina riscurile sanitare precum scrapie. „Rămâne încă o problemă acută, cea a ameliorării, a registrelor, a genotipării și din ceea ce am observat există o părere pozitivă a multora dintre cei care au participat astăzi, șef de asociații, că această ameliorare care se face de către fermieri, prin bonitare sau prin COP, să fie dublată de o genotipare, astfel încât să existe o certitudine privind originea reproducătorului, dar în același timp să putem elimina de la reproducție acei reproducători care sunt sensibili la screpie. Sigur, rămâne să se decidă finanțarea, dacă va fi una guvernamentală sau dacă se va face pe banii crescătorilor”, arată Adrian Oros.

Problema finanțării este așadar una din chestiunile care dor, pe lângă cea a echității. Marius Badea, medic veterinar și crescător, ridică această ultimă problemă. El cere reguli clare și diferențiate între fermele înscrise și cele din afara registrelor. „Cei care sunt în registrele genealogice au nevoie de o susținere mai accentuată din partea statului. De asemenea, ar trebui să fie făcute reguli diferențiate din punctul de vedere al reproducției și pentru cei care nu sunt în registru”, subliniază Marius Badea.

Un pas pe care autoritățile au reușit să îl facă este reducerea birocrației prin crearea unei aplicații utile în procesul de autorizare a reproducătorilor, după cum a explicat Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie: „Am dezvoltat o aplicație pentru procedura de autorizare a reproducătorilor masculi, fiindcă, dânșii urmează o perioadă de bonitare a tineretului femel și mascul din România și după perioada de bonitare urmează selecția și, bineînțeles, autorizarea reproducătorilor masculi. Precizez că acești reproducători trebuie autorizați pentru toate fermele din România, din sau din afara unui registru genealogic, și în sensul ăsta, pentru a scăpa de sintagma dosar cu șină, cu ajutorul Guvernului României, prin Agenția de Digitalizare a României, a dezvoltat începând cu primele zile a lui decembrie 2024 o aplicație prin care fermierii din România, toți fermierii, își pot crea un cont și își pot autoriza reproducătorii fără a se mai deplasa către oficiile județene de zootehnie, obținând astfel acea autorizare. Vreau să precizez că responsabilitatea originii reproducătorului pentru care se solicită autorizarea la reproducție este a registrului, a Asociației de Registru recunoscută, prin eliberarea acelui certificat zootehnic”. Aplicația este disponibilă accesând următorul link: https://monta.madr.ro/login.

Evident că toate aceste eforturi trebuie să fie însoțite și de răbdare pentru că rezultatele nu apar peste noapte, progresul genetic este un proces lent, care se face cu pași mici, de la o generație la alta, iar menținerea registrelor și autorizarea reproducătorilor trebuie tratate cu seriozitate, cel puțin asta susține directorul ANZ: „Îi sfătuiesc să nu cadă în capcana de a spune că prin programul respectiv noi nu avem rezultate, fiindcă rezultatele se văd și pot să spun că nu degeaba suntem cei mai mari exploatatori din Europa pe ovine. Dacă mă refer și la alte specii, suntem cei mai mari crescători de rasa Angus, deci de bovine de carne, din Europa și lucrul ăsta să știți că nu s-a făcut într-un an, doi, s-a făcut prin aplicarea unor programe de ameliorare, prin venirea la export a unor exemplare certificate din punct de vedere al calității odată și al calității genetice pe altă parte. Progresul genetic, să știți că nu se obține decât cu pași mici pentru fiecare generație în parte, respectând întocmai un program de ameliorare”.

Legat de rezultate vizibile este și aprecierea pe care o face Nicolae Cioranu, care remarcă efortul fermierilor care au prezentat exemplare foarte apreciate de asistență: „Când vorbim de berbecuți la 12 luni, cu greutatea de 103-107, că ați văzut cu ochii dumneavoastră, clar, vorbim de o muncă făcută serios, de o muncă făcută cu tragere de inimă, cu toate pozitive după ea”. Este o dovadă că ameliorarea funcționează atunci când este aplicată riguros.

Blocați de un focar

O altă problemă foarte intens discutată este pesta micilor rumegătoare, o boală virală care afectează grav efectivele de ovine și caprine și care devine pentru crescători nu doar o amenințare biologică, ci și una economică și administrativă. Fermierii au acuzat lipsa unei strategii coerente, comunicarea deficitară și impactul nedrept al restricțiilor aplicate uniform în toată țara. Evident că nu bagatelizează nimeni dimensiunea problemei, fermierii sunt conștienți de gravitatea ei, dar și-ar dori ca aceasta să fie tratată punctual, să nu sufere toată lumea.

Dumitru Ardelean exprimă această frustrare: „Gestionarea pestei micilor rumegătoare este, după mine, un eșec. Această viroză, pentru că este o viroză, nu poate să cuprindă întreaga țară, sau restricțiile nu pot cuprinde întreaga țară, atât cât am un focar la Tulcea, spre exemplu, sau unde vreți dumneavoastră, într-un județ, din cele 42, ar fi bine ca aceste focare să fie izolate, iar ceilalți din țară să poată să-și desfășoare activitatea economică, să-și vândă miei normal”. Problema e că efectele comerciale se simt deja, după cum susține același fermier din Sălaj, Dumitru Ardelean: „De această situație profită și cumpărătorii. Profită de situația în care se spune că avem pestă, nu contează unde, într-un județ, și scad prețul, astfel încât vă pot spune că anul trecut prețul la miel a scăzut cu 35% în toată țara. Nu i-a afectat numai pe cei din zona focarelor, i-a afectat pe toți fermierii din România”.

Medicul veterinar Marius Badea cere profesionalism și adaptare la specificul național: „Pesta micilor rumegătoare, n-au inventat-o căscătorii din România, ea a venit, ca și orice boală, este o viroză. Trebuie să o privim cu foarte mare atenție, cu foarte mult profesionalism și trebuie găsită oportunitatea supravegherii la condițiile specifice României. Sunt sigur că Autoritatea Națională de Sanitar-Veterinară are asta în vedere, este apanajul, să spunem, în primul rând al statului pentru a proteja teritoriul României de această boală, iar noi, medicii veterinari și fermierii, nu facem decât să ne aliniem toți și să depunem eforturi comune, pentru că această boală să afecteze România de cât mai puține ori”.

Sentimentul general de nesiguranță și confuzie este arătat de Dumitru Ardelean, care nu înțelege ce fel de vaccinuri pot sau trebuie să facă. „Una dintre probleme pe care pot să v-o spun este cea legată de vaccinare, în care nimeni nu știe prea multe lucruri. Știm doar că cei din Uniunea Europeană nu vor să ducă animale vaccinate. Nu știm exact ce înseamnă vaccinuri. Aș face un apel la ANSVSA să vină să ne explice exact. Până la urmă, ne trezim în fața faptului împlinit, că nu mai putem vinde mieii, scade prețul și activitatea devine una păguboasă”, spune Dumitru Ardelean.

Adrian Oros, în calitate de reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari, a subliniat urgența unei soluții științific fundamentate: „Rămâne de stabilit care ar fi strategia de eradicare a bolii. Dacă se va trece la vaccinare, ce tip de vaccinare, ce strategie, cum se va face astfel încât să nu fie afectată toată suprafața țării privind exportul. Dar, sigur, aceste decizii vor trebui să fie luate împreună, pentru că trebuie să fie de acord și crescătorii care sunt principalii beneficiari, dar și autoritățile veterinare și acest lucru trebuie foarte bine fundamentat științific și bugetat, în primul rând”.

Strategia trebuie gândită nu doar ca măsură de carantină veterinară, ci și ca un mecanism de supraviețuire economică a mii de gospodării. Cât timp boala persistă, iar răspunsul autorităților întârzie, fermierii sunt cei care plătesc prețul: prin restricții, pierderi de piață și scăderea veniturilor.

O relație necesară, asociații – autorități

Din dialogul cu fermierii s-au mai desprins două aspecte importante. În primul rând faptul că este deosebit de important ca fermierii să caute să se asocieze, pentru că numai așa pot avea un cuvânt de spus în relația cu autoritățile competente, în al doilea rând că își doresc o mai mare receptivitatea a acestora din urmă. 

Marius Badea, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari Sibiu, evidențiază foarte bine rolul și importanța asocierii fără de care fermierii nu pot avea recunoaștere și acces la piețele libere, care sunt adesea dificile și competitive: „Numai în spiritul asociației, fermierii vor putea reuși să aibă un nume, să aibă un palmares și să participe pe piețele libere, care nu întotdeauna sunt miloase cu noi. În cadrul asociațiilor se pot prezenta lucrurile tehnic”. Și concluzionează: „Vizavi de faptul că, având piețe libere și intracomunitare, există și concurență. Concurența, toate amănuntele legate de ferme, tehnicitate, supravegherea sanitar-veterinară se vor răsfrânge în produsul finit care participă pe piață”, subliniind prin asta că într-un mediu unde concurența este puternică, calitatea finală a produsului depinde de nivelul de organizare.

De altfel, Nicolae Cioranu precizează că aceste întâlniri sunt în primul rând de natură tehnică și abia mai apoi cu caracter de dezbatere, pentru că instruirea tehnică este nucleul activității asociației: „Este o întâlnire de lucru, tehnică, o întâlnire bazată pe instruirea personalului angajat la registru, pe segmentul bonitarea tineretului născut în 2024. De fiecare dată, Consiliul Tehnic, în fiecare an, nu putem să plecăm la o ediție, la o nouă etapă de bonitare, până nu se refac cunoștințele și tehnica bonitării tineretului”.

Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, subliniază că asociațiile sunt esențiale pentru implementarea programelor europene de ameliorare. „Odată cu implementarea în politica Uniunii Europene a regulamentului 10.12 – regulamentul-cadru al ameliorării – a început externalizarea unor servicii de la autoritățile statului către asociații. Fără obligativitate, doar la solicitarea asociațiilor respective. Eu cred că aceste asociații sunt foarte importante, având în vedere că numărul total de angajați ai autorităților statului este, să spunem așa, limitat în raport cu numărul total de animale și cu volumul de muncă necesar pentru menținerea unui registru genealogic, efectuarea controlului oficial al producției, bonitările, selecțiile și înscrierea tuturor acestor date într-un program. Practic, asociațiile devin o prelungire a autorității statului în sectorul zootehnic. De aceea consider că este esențială susținerea lor financiară de către Guvernul României prin acea Ordonanță 61”, punctează Florinel Bîrcă.

Cu toate acestea, fermierilor nu li se pare că relația cu autoritățile este una bună, fiind nemulțumiți din acest punct de vedere. Dumitru Ardelean solicită reorientarea politicilor către nevoile reale ale fermierului: „Sunt mâhnit un picuț, pentru că cei care fac politicile agricole ar trebui să îl pună în centrul acestor politici pe fermier, nu pe altcineva. Deci toate serviciile astea, DSV, ministere, asociații, ar trebui să vină să îl deservească pe fermier. El ar trebui să fie în centrul politicilor. Am observat că nu se întâmplă chiar așa”.

Radu Antohe, lector universitar, expert în politici agricole și dezvoltare rurală, își dorește un dialog permanent între autorități și fermieri, considerând că o astfel de întâlnire este o dovadă a acestui dialog, domnia-sa aflându-se la acel moment ca repezentant al guvernului la întâlnirea crescătorilor de oi. „Astfel de întâlniri sunt de remarcat și de reținut prin importanța lor. Ele se organizează la nivelul teritoriului și, bineînțeles, din aceste discuții aflăm unele puncte de vedere pe care autoritățile – cele abilitate în fiecare domeniu – le aduc în fața fermierilor, cu soluții concrete, așa cum am făcut și astăzi. Există un dialog permanent și am venit cu lucruri concrete pentru a satisface nevoile fermierilor. Salutăm, așa cum spun de fiecare dată, și oferim toată deschiderea și tot sprijinul nostru pentru crescătorii de ovine din România, astfel încât, într-un cadru legal și organizat, aceștia să poată obține cele mai bune rezultate în producție”, a precizat Radu Antohe.

Întâlnirea de lucru organizată de Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” a arătat că problemele fermierilor rămân foarte complexe și nu prea își găsesc rezolvare. Discuțiile sunt prolifice și constructive, dar rămân la nivel de discuție, care vor fi reluate iar și iar. Deși există progrese – precum digitalizarea procedurilor de autorizare și disponibilitatea unor programe de sprijin –, fermierii cer mai mult decât atât: echitate, finanțare adecvată și, mai ales, un parteneriat real cu autoritățile. 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2025

Abonamente, AICI!

Miercuri, 16 aprilie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025.

Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1.500.000 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 50.000 euro pe durata perioadei de trei ani.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;
b) să deţină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în BND;
c) să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum patru produși/an/scroafă, la o greutate de  minimum 8 kg/cap;
e) să identifice și să înregistreze produșii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
f) să facă testul ADN la fiecare scroafă din rasele Bazna și Mangalița;
g) să mențină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire prevăzută la art.8 alin.(13), până la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv;
h) să nu depășească în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor trei ani.

Documentele care însoțesc cererea de înscriere în program sunt următoarele:
a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în BND, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul Național de  Identificare și Înregistrare a Animalelor, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;
c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;
d) adeverintă eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, vizată de Oficiul Județean de Zootehnie, prin care se confirmă înscrierea scroafelor/scrofițelor în  registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;
e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe deținute și înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală, deținute, în copie;
f) dovadă cont activ de disponibilități în bancă/trezorerie.

Dovada realizării testului ADN pentru fiecare scroafă din rasa Bazna sau Mangalița înscrisă în Program, se depune până la data de 31 iulie 2025, inclusiv.

Cererile de înscriere se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la data 31 iulie 2025, inclusiv.

Documentele care însoțesc cererea de plată vizează:
a) facturile emise conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura, cu modificările și completările ulterioare / rapoartele fiscale de închidere zilnică din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului și numărul de animale comercializate;
b) avizul de însoțire din care rezultă numărul de produși comercializați, greutatea pe cap  de animal  comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;
c) documentul de mișcare animale vii, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor;
d) certificatul sanitar - veterinar  pentru produșii comercializați;
e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentele justificative se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până cel târziu la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv.

„Prin acest program ne propunem să ajutăm crescătorii de porci din rasele autohtone Bazna și Mangalița, contribuind astfel la conservarea și dezvoltarea acestor rase valoroase”, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sistemul informatic IACS al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care gestionează cererile de plată, este adaptat în conformitate cu modificările legislative pentru anul în curs. „Importul cererilor din aplicația AGI Online în IACS și realizarea verificărilor specifice se realizează cu scopul de a putea realiza operațiunile de control administrativ cu funcționalitățile specifice implementate în aplicația IACS, în vederea pregătirii cererii de plată pentru fluxurile ulterioare de verificare și control”, transmite APIA. Analiza și actualizarea LPIS în baza anexelor 17b depuse de fermieri în procesul de depunere a cererilor de plată se face în vederea corelării datelor din LPIS cu realitatea din teren, pentru zonele în care fermierii semnalează modificări față de informația disponibilă pe imaginile ortofoto.

După finalizarea termenului de depunere a cererilor de plată, respectiv în perioada iunie - septembrie, toate cererile de plată depuse (precum și toate modificările la cererile de plată operate și verificate în sistemul IACS), sunt supuse mai multor tipuri de controale.

După data-limită de depunere a cererii de plată, 30 mai 2025, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile de plată, înaintea efectuării controalelor prin monitorizare, a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor controalelor.

Fermierii care au neconformități (suprapuneri, supradeclarări etc) sunt notificați pentru a aduce clarificări, având obligația de a răspunde solicitării APIA. Înainte de finalizarea controalelor administrative, pentru evitarea sancțiunilor este necesară clarificarea din partea fermierilor a tuturor neconformităților.

Un dosar nu se poate calcula și autoriza la plată, decât după finalizarea tuturor clarificărilor și a controalelor.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont pentru respectarea eligibilității pajiștilor permanente aflate în proprietate:

• Persoanele fizice care dețin animale, dar nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

• Persoanele fizice care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

• Persoanele juridice de drept privat care dețin animale și au obligația să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă prin pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha și/sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit annual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune și/sau facturi;

• Persoanele juridice de drept privat care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit anual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune, facturi;

• Formele asociative de proprietate în cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor și activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru schemele de sprijin compensatoriu de mediu și climă:

• În cazul solicitării sprijinului aferent sM.11.1, precum și intervențiilor DR-04, DR-05, fermierul trebuie să prezinte copia documentului justificativ (Certificat) și anexa la certificat conform Anexei nr.19 din Ordinul MADR nr. 312/2021, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2025 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 / DR-04 / DR-05 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;

• În cazul pachetelor 7 și 10 din cadrul măsurii 10 și pachetelor 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul submăsurii 11.1, pentru evitarea aplicarii sancțiunilor pentru neconformitate, fermierul trebuie să prezinte dovada/documentul justificativ privind deținere a competențelor necesare implementării angajamentelor (ex. Atestat, Diplomă, Certificat etc.) este valabil(ă) la nivel de măsură și trebuie prezentat(ă) la APIA până la 10 octombrie 2025 inclusiv, în funcție de suprafața angajată.

Condiții de care fermierul trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru sectorul zootehnic:

• Perioada de reținere pentru vacile de lapte, bivolițele de lapte, taurinele de carne se finalizează la data de 30 septembrie 2025;

• Perioada de reținere pentru ovinele și caprinele pentru care se solicită ANT și/sau SCZ se finalizează la data de 7 septembrie 2025;

• Controlul clasic pe teren se poate face și inopinat, nu este obligatoriu să fie notificat;

• Controlul clasic pe teren poate fi notificat telefonic sau prin poștă cu maxim 48 de ore înainte de efectuarea controlului;

• Refuzul controlului sau împiedicarea realizării controlului clasic pe teren se sancționeză prin excluderea de la plată a cererii;

• În plus față de controalele și supracontroalele făcute de către APIA, ANZ și ANSVSA, se mai pot face controale de către organismele abilitate cum ar fi Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, supracontrol APIA/ANSVSA etc;

• Orice caz de circumstanță naturală se notifică la APIA în termen 10 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Orice caz de forță majoră sau circumstanță excepțională se notifică la APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Animalele care înlocuiesc animalele cu CN trebuie să îndeplinească condițiile de acordare similar animalului înlocuit;

• Completarea datelor din cerere poate fi făcută prin formularul de modificare M2, care se poate depune până la data de 30 mai 2025, inclusiv;

• Cererea poate fi retrasă oricând până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, cu excepția situațiilor în care solicitantul a fost informat cu privire la neconformitățile din cererea sa de plată sau a fost înștiințat cu privire la intenția APIA/ANZ de a face un control clasic pe teren și dacă, în urma controlului, au fost identificate neconformități;

• Orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății, trebuie comunicată în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

• Trebuie respectat termenul de răspuns la notificările privind neconcordanțe/neclarități la nivelul intervențiilor din cererea de plată.

Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se face:

Semestrial, pentru PD-08 – Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat (se depun documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.2 din Ghidul solicitantului):

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 decontul se depune în perioada 1 iulie 2025 – 31 iulie 2025;

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 decontul se depune în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026.

Anual, deconturile se depun în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, pentru:

• PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.1 din Ghidul solicitantului;

• PD-27 – Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor pentru pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap 5.4.2.3.3 din Ghidul solicitantului.

Documentele specifice care însoțesc solicitarea PD-25 viermi de mătase se depun până la data de 2 decembrie 2025.

Extragerea eșantionului de control clasic pe teren

Stabilirea eșantionului de control clasic pe teren reprezintă o activitate care are loc după depunerea cererilor de plată și o primă verificare administrativă a cererilor din campania curentă pentru a determina îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Pentru a stabili populația de fermieri pentru fiecare intervenție/măsură în parte din care va fi extras eșantionul de control, cererile sau solicitanții considerați inadmisibili sau neeligibili pentru plată la momentul depunerii cererilor sau după realizarea controalelor administrative nu sunt incluși în populația de control pentru acea intervenție/măsură.

Pentru intervențiile/măsurile de sprijin derulate prin IACS, vor fi efectuate controale clasice pe teren pentru a verifica respectarea de către beneficiari a unor cerințe de bază ce nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor (anumite criterii de eligibilitate, angajamente) și a altor obligații care sunt relevante pentru a stabili eligibilitatea sprijinului solicitat.

Controlul clasic

Perioadele de control clasic pe teren sunt:

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2025;

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 2 februarie – 14 aprilie 2026;

• Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025;

• Control clasic pe teren privind verificarea suprafețelor solicitate la plată pentru parcelele utilizate în sistem dual și pentru parcelele încadrate în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol): 16 iunie – 15 octombrie 2025.

Realizarea Controlului clasic presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Transmiterea eșantionului de control clasic pe teren către Centrele județene APIA, în vederea demarării acțiunii de control pe teren;

• Realizarea controalelor la nivel județean și monitorizarea zilnică a controalelor clasice pe teren;

• Introducerea datelor aferente rezultatelor controlului clasic pe teren;

• Importul parcelelor măsurate în anul de campanie 2025, pentru actualizare LPIS.

Controlul prin monitorizare

Perioadele de control prin monitorizare sunt:

• Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 01 iulie – 3 octombrie 2025;

• Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Realizarea controlului prin monitorizare presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Verificarea și rezolvarea inconsistențelor bazelor de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin ale fermierilor, baza de date alfanumerică IACS și baza de date vectorială IPA;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor alfanumerice și vectoriale în vederea realizării primei interpretări aferente controlului prin monitorizare;

• Rezolvarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale;

• Importul rezultatelor primei interpretări aferente controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente primei interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării celei de-a doua interpretări;

• Importul rezultatelor celei de a doua interpretări în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente celei de-a doua interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării interpretării finale;

• Importul rezultatelor finale ale controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS.

Controlul la fața locului realizat de Agenția Națională de Zootehnie pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și pentru ajutoare naționale tranzitorii – schema cuplată de producție în sectorul ovine/caprine:

• Fermierul răspunde la notificarea de control, pune la dispoziția inspectorilor efectivele de animale, este prezent la control, verifică rezultatele controlului înscrise în raportul raportul de control și semnează dacă este de acord.

Controlul la fața locului efectuat de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor:

• Pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se verifică respectarea SMR 9 și SMR 11. Fermierul verifică rezultatele controlului realizat, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

• Pentru cererile, eșantionate la controlul la fața locului pentru eco-scheme în sectorul zootehnic, se verifică respectarea îndeplinirii condițiilor de acordare. Fermierul prezintă documentele în original, participă la control, verifică rezultatele controlului făcut, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând de marți – 2 decembrie și până pe 16 decembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2025. Cererile trebuie avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ).

Valorile maxime ale ajutorului de stat:

• Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

• Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 1 octombrie 2024, a avut loc prima reuniune a Consiliului Laptelui. Acest grup consultativ pentru sectorul zootehnic, specia bovine, este format din specialiști din cadrul MADR, precum și din crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste o mie de capete.

Prima reuniune a Consiliului Laptelui, organizată sub coordonarea ministrului Florin Barbu, s-a desfășurat la sediul fermei de bovine deținută de Mihai Afiliu în județul Buzău, localitatea Amaru.

Scopul întâlnirii reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu crescătorii a fost identificarea problemelor cu care se confruntă sectorul bovinelor de lapte, în vederea stabilirii și formulării propunerilor de măsuri necesare rezolvării problemelor.

În cadrul dialogului, fiecare participant a arătat cu ce se confruntă în propria fermă, problemele fiind legate de prețul laptelui la poarta fermei, dificultățile în asigurarea furajelor pentru hrana animalelor în contextul secetei cu care s-au confruntat anul acesta, accesarea de credite pentru dezvoltarea afacerilor, modalitățile de realizare a controlului de către medicii veterinari în județele din țară, precum și accesul la sistemele de irigații.

„Din perspectiva producției de lapte în România, accentul trebuie pus pe reducerea dependenței de importuri, să putem asigura consumul intern și chiar să exportăm. Fermierii trebuie să țintească spre performanță în fermele lor, avem premisele pentru a o atinge”, a declarat Florin Barbu. Acesta a prezentat formele de sprijin pe care MADR le derulează pentru crescătorii de bovine, sumele prevăzute pentru acordarea de despăgubiri pentru seceta din acest an, precum și demersurile făcute pe lângă Comisia Europeană referitoare la modificarea Regulamentului pentru achiziția de material de reproducție din fonduri europene.

Ulterior întâlnirii, participanții la reuniunea Consiliului Laptelui au vizitat ferma Afiliu, afacere care integrează producția vegetală în susținerea bovinelor de lapte (vreo 5.000 de animale), un exemplu de bună practică cu o vechime de peste 25 de ani în România.

De menționat că, fiecare reuniune a acestui grup consultativ se va ține într-o fermă de taurine.

Consiliul Laptelui a fost înființat în baza ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 343/2024, iar componența membrilor acestuia este asigurată de specialiști din cadrul MADR, precum și de crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste 1.000 capete. La ședința din ferma Afiliu, alături de ministru s-au aflat Dana Rebega - director general al AM PNDR, Florinel Bîrcă - director general al Agenției Naționale de Zootehnie, precum și directorii Direcției de Zootehnie din cadrul MADR, Mia Toma și Mihai Neagu.

CITEȘTE ȘI: Fără strategie, viitorul vacii de lapte e sub semnul întrebării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!