Nu multă lume s-a gândit că banalul măceș, un arbust care face parte din flora spontană a României și care crește uneori chiar pe marginea drumului, poate fi o afacere. Și totuși, datorită calităților nutritive și curative pe care le au fructele, o plantație de măceș devine o investiție interesantă. Ioan Horga, de la Seleuș – județul Arad, ne explică cum stau lucrurile.

Unul dintre cei mai performanți pepinieriști din vestul țării este Ioan Horga, omul care a promovat multe afaceri de nișă, cum ar fi plantațiile de alun, acum din ce în ce mai numeroase în România.

„În primul rând, măceșul are o vitamina C cu o înaltă puritate, după care are substanțe antioxidante. Avem o grămadă de întrebuințări, cel puțin 60 de produse pe care le știm noi din domeniul farmaceutic, cosmetic, industria alimentară, alimentația pentru căței, pentru pisici, pentru caii de curse etc. Plus uleiul, plus că, după ce ai stors uleiul, rămân cojile de la semințe, care sunt un biocombustibil de mare clasă. Credem că vom avea posibilitatea de a intra într-o piață care nu este acoperită. Adică, dacă Europa importă 90% din fructele de măceș pe care le procesează, înseamnă că mai avem și noi un cuvânt de spus”, explică Ioan Horga.

Cu toții am savurat un ceai de măceșe, dar niciodată n-am avut curiozitatea să ne uităm pe cutie și să aflăm unde a fost el produs. „Măceșul este o specie foarte rustică, din păcate, aproape dispărută din Europa din cauza Politicii Agricole Comune, care a impus curățarea tuturor pășunilor și a câmpurilor pe care creștea acest arbust. În schimb, Chile, o țară îndepărtată din America de Sud, a devenit lider mondial în ceea ce privește producția de măceșe și principal furnizor pentru piața europeană. Practic, 85% din produsele pe bază de măceșe vândute în Europa au materia primă furnizată de Chile”, arată Ioan Horga.

Se pot face bani frumoși

Cererea din piață este mare. Asta poate și pentru că producția de măceșe din România este nesemnificativă. Centrele de achiziție a fructelor de pădure au dispărut aproape odată cu dispariția măceșului din flora spontană. Măceșe mai găsești toamna, sub formă de gemuri, doar în piețe, în mare parte culese de pe marginea drumului, acolo unde măceșul încă supraviețuiește. Dar piața nu înseamnă doar gem de măceșe.

„Piața numa’ că nu ne «bate», să înțelegem câtă nevoie are de acest produs, zice Ioan Horga. Cei cu livezi știu cât de greu se intră pe o piață extrem de concurențială. În primul rând, se vând fructele în septembrie-octombrie, fără să ai probleme. Un kilogram de măceșe se vinde cu șase-șapte lei după ce l-ai recoltat. Dacă intrăm într-un magazin de produse naturale, o să găsim ulei de măceș, pulpă de măceș, suc de măceș, marmeladă, ceaiuri, extracte de măceș, repet, câteva zeci de produse pe bază de măceșe. Ei bine, aproape toate aceste produse au la bază măceșe de import, deci intrăm pe o piață care nu este acoperită. În plus, subvenția este foarte bună pentru această cultură, undeva în jur de 700 de euro pe hectarul în ecologic, și ce poate fi mai ecologic decât măceșul? În goana noastră după profit facem de multe ori culturi intensive și superintensive, fără să ne gândim puțin și la cele pentru sănătate. Se pot face bani și așa și parcă au o altă valoare atunci când știi că munca ta înseamnă «bine» pentru alte persoane.”

Câteva mii de euro pe hectar

Clima din vestul țării este propice pentru cultura măceșului, care, de altfel, nu este un arbust pretențios și fructifică foarte bine și terenurile mai sărace.

„Terenurile bune s-au cam dus. Ori s-au vândut, din păcate, ori s-au arendat și ne-au rămas dealurile cu pantă, cu un pic de argilă. Atunci, măceșul se comportă perfect acolo. Asta este o cultură mecanizabilă, care aduce un venit de 5.000 - 6.000 de euro pe hectar. Este un arbust prolific, care începe să producă deja din anul doi după plantare, dar producții rezonabile se obțin din anul patru, undeva în jur de trei-patru tone la hectar. Să luăm în calcul și durata de viață a plantației, care poate depăși 40 de ani. Sigur, după 20 de ani de viață, se recomandă o regenerare prin tăiere. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat și suportă solurile acide sau cele cu exces de umiditate. Datorită rădăcinii foarte bine ancorate în sol, planta rezistă foarte bine și la secetă. Dacă vă uitați la felul în care arată planta, vă veți da seama că nu are consumuri mari. Măceșul are frunze micuțe cu evapotranspirație redusă, iar fructele asimilează foarte bine razele soarelui, pe care le transformă în zaharuri și alte substanțe benefice”, punctează Ioan Horga.

Investiție și efort minime, în timp - un venit constant

Măceșul este o cultură care n-are nevoie de pesticide, adică amprenta de carbon va fi redusă. Prin urmare, se încadrează perfect în zona de agricultură ecologică, fiind o afacere potrivită pentru o familie de la țară care nu are mari posibilități de a investi. „Schimbările climatice, depopularea satelor fac parte din realitatea lumii de astăzi, deși mi-aș dori să fie altfel. Noi încercăm să venim cu o soluție facilă, care să rezoneze cu conceptul de economie circulară. Este vorba despre om și pământul lui, cei doi parteneri de milenii, care au nevoie de un al treilea, piața. Noi oferim o altfel de soluție pentru piață. Încercați să faceți ceva ce nu consumă multă energie, multă motorină și multe substanțe chimice. Încercați să dați viață terenurilor moștenite de la părinți și bunici și rămâneți fideli satului”, îndeamnă Ioan Horga.

Există deja disponibile în piață mai multe varietăți de măceș, inclusiv soiuri omologate la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni (Argeș), foarte bine adaptate la condițiile pedoclimatice din România. Investiția nu este una foarte mare și poate fi acoperită din fonduri europene.

În ceea ce privește pregătirea terenului, Ioan Horga spune că este nevoie de lucrări de scarificare. „Terenul trebuie desfundat, după care avem nevoie de aproximativ 3.300 de plante la hectar, care astăzi costă în jur de șase lei bucata. Se poate cultiva în sistem irigat, ceea ce înseamnă alte costuri de trei-patru mii de euro la hectar, sau se poate cultiva neirigat. Depinde și de tipul solului pe care se înființează cultura. Una peste alta, un hectar de măceș neirigat, cu pregătirea terenului, ajunge undeva la 4.000 - 5.000 de euro. Nu este un cost foarte mare, putând fi amortizat în primii doi ani. Să nu uităm că avem și un program bine finanțat. România are 800 de milioane de euro finanțare 100% nerambursabil, adică orice fermier din țara asta care are un hectar, două sau zece poate să cultive această plantă.” 

În pofida faptului că agricultura convențională sau agricultura mare, așa cum este ea cunoscută, se confruntă cu probleme grave de la an la an, fie că este vorba despre schimbările climatice, fie că vorbim despre prețurile din piață, pare a fi totuși un tren cu toate locurile ocupate. Rămân însă disponibile aceste mici afaceri de nișă din agricultură, care, cu investiție și efort minime, pot asigura în timp un venit constant. Atenție, însă, că și aceste oportunități de afaceri în ultima vreme sunt din ce în ce mai puține.

Suntem în luna februarie și este încă frig. Când temperaturile vor crește este bine ca pomicultorii să se gândească la efectuarea tratamentului pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor pomilor și arbuștilor fructiferi.

În perioada de repaus vegetativ (durează de la căderea frunzelor toamna și până la dezmugurit) ar trebui efectuate câteva lucrări importante de igienă culturală în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi (pe lângă cele agrotehnice și de combatere).

Ar fi bine să se elimine din livadă ramurile atacate de patogeni și dăunători, cele uscate, înnegrite. Se recomandă, de asemenea, răzuirea ritidomului, adunarea cuiburilor de omizi (Euproctis chrysorrhoea sau fluturele cu abdomenul auriu ori „snopșorul”, care este prezent în unele zone din țară și care iernează sub formă de larve de vârsta a doua sau a treia în cuiburi localizate de obicei la vârful ramurilor), eliminarea fructelor mumifiate care rămân pe pomi (fructe atacate de specii de Monilinia sau de Erwinia amylovora la măr), eliminarea frunzelor sau îngroparea lor (sunt sursă importantă de inocul mai ales în livezile puternic atacate de patogeni care atacă și frunzele - Venturia iaequalis la măr de exemplu, Taphrina deformans la piersic etc).

Dacă aceste lucrări au fost efectuate, o mare parte din sursa de inocul reprezentată de patogeni și dăunători a fost îndepărtată.

Ouă de Aphis pomi pe ramuri de măr. Constat în acest an o densitate mare de ouă de Aphis comparativ cu alți ani. Foto la lupa binocular pe ramuri de măr din lvada SCDA Lovrin

Larve hibernante de Eriosoma lanigerum, păduchele lânos

Larvă hibernantă de Quadraspidiotus perniciosus. Scutul protector a fost îndepărtat

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor are ca țintă distrugerea stadiilor hibernante ale acestora. Fiecare pomicultor ar trebui să facă un control vizual în livadă. Cu ajutorul unei lupe de mână ar trebui să verificați ramurile pomilor. Controlul ar trebui făcut pe diagonala livezii sau în zig - zag sau chiar la întâmplare (sunt mai multe metode). Ar fi bine să cereți ajutorul unui specialist sau să trimiteți către laborator probe de ramuri pentru a fi analizate și a se stabili densitatea dăunătorilor la cm². Înainte se făceau astfel de analize. Noi la SCDA Lovrin analizăm, la cerere, probe de ramuri din livezi.

Dăunătorii vizați de tratamentul cu ulei horticol și/sau insecticid sunt: larve hibernante de Quadraspidiotus perniciosus (păduchele din San Jose), ouă de Aphis pomi, ouă de acarieni (Panonychs ulmi, Bryobia rubrioculus), larve și coconi ai unor lepidoptere (Laspeyresia pomonella, Laspeyresia funebrana, Grapholita molesta, Anarsia lineatella, Hyphantria cunea etc), larve acarieni eriophyzi, ouă de Malacosoma neustria (inelar) și de Lymantria dispar (omida păroasă a stejarului), virginogene aptere şi larve de Eriosoma lanigerum pe ramuri şi lăstari etc.

Ouă de Panonychus ulmi

Dacă pentru coconii și larvele care iernează sub scoarță și prin crăpături, tratamentul de iarnă nu are rezultatele scontate, pentru păduchele din San Jose (mai ales) este considerat tratament de bază. De ce? Pentru că, dacă tratamentul se execută corect și la momentul optim, populațiile din timpul sezonului de vegetație vor fi foarte scăzute, iar cheltuielile cu tratamentele la fel.

Atenție! Tratamentul de iarnă se face în ferestrele din februarie sau către sfârșitul lunii

Am observat că mulți pomicultori fac acest tratament primăvara. Tratamentul de iarnă este de iarnă, nu de primăvară. Primăvara se fac alte tratamente. La momentul potrivit voi aduce în atenție și aceste aspecte.

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor, executat corect, vă poate scuti de multe cheltuieli în perioada de vegetație.

Acest acarian nu este dăunător. Este un acarian prădător. Bănuiesc că este Anystis baccarum care consumă afide și este foarte des raportat ca fiind prezent în livezile de măr. Nu îl omorâți! Mulți pomicultori îl confundă cu acarienii dăunători

Substanțele utilizate pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor sunt pe bază de uleiuri, pe piață existând mai multe tipuri de formulări (uleiuri horticole, uleiuri minerale, uleiuri vegetale etc) - Cranshaw, 2013. Pentru rezultate bune, pomii trebuie îmbăiați. Este foarte important ca uleiul să acopere adulții, ouăle, larvele. Moartea lor are loc prin asfixiere în general dar și prin ingestie, mai ales când uleiul este combinat cu un insecticid [Halcomb et Hale, 2012].

În prezent, în fitofarmacii puteți găsi pachete formate din acetamiprid și Toil. În livezile ecologice tratamentul de iarnă trebuie efectuat doar cu ulei horticol. Respectați dozele recomandate de producători și măsurile de protecție a mediului înconjurător. Nu uitați că temperaturile trebuie să fie mai mari de 5 grade Celsius. De asemenea, urmăriți prognoza vremii și asigurați-vă că nu urmează zile cu îngheț. Este important.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit online 65 de solicitări de finanțare în valoare de circa 47,6 milioane de euro (47.616.514 euro) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro. Prin urmare, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltat pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate”, a declarat George Chiriță, director general AFIR.

Precizăm că, din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/proiect pentru mașini de recoltat (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile. Data limită de depunere a proiectelor este 12 decembrie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează în campus, prin Facultatea de Horticultură, prima ediție a evenimentului „Zilele Horticulturii Clujene”, în zilele de 27 și 28 mai 2022.

Pe parcursul celor două zile, specialiştii în horticultură din universitatea clujeană și cei invitați de USAMV Cluj-Napoca susțin workshop-uri atractive, ateliere, expoziţii şi demonstrații.

Vizitatorii au posibilitatea să afle despre cele mai adecvate soluţii pentru amenajarea grădinilor sau a teraselor, dar se pot bucura și de expoziția cu vânzare. Producătorii pun la dispoziție flori, legume, plante ornamentele și aromatice, pomi şi arbuşti fructiferi, răsaduri, sisteme de irigaţii, unelte, utilaje sau accesorii pentru horticultură.

„Avem și demonstrații cu mașini destinate întreținerii spațiilor verzi și multe alte surprize pentru pasionații de horticultură, iar fiecare seară se va încheia cu degustări de vinuri de la Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior, a universității noastre, și de la Pivnița Savu. Ne bucurăm să anunțăm și un tur ghidat al campusului și al facultății noastre, în cadrul Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei (ICHAT)”, a precizat organizatorul evenimentului, prof. dr. Mirela Cordea, din cadrul Facultății de Horticultură a USAMV Cluj-Napoca.

Societatea de Horticultură și Silvicultură din Transilvania este partener al evenimentului „Zilele Horticulturii Clujene”,  al cărui program este între orele 11.00 – 19.00 pentru ziua de 27 mai, respectiv 10.00 – 19.00 pentru 28 mai 2022.

Asociația „Plantăm fapte bune în România”, alături de studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB), marchează Ziua Internațională a Pădurilor – 21 martie - cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească. Această acțiune este susținută de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole, contribuind astfel la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură. În cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de un hectar pe un teren cu un sol depreciat.

„Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de „Plantăm fapte bune în România”, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție”, a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, specializarea Silvicultură).

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra^® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile.

La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

„Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire a fost precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu a susținut-o pentru studenții participanți.

*****

Din 2011, Asociația „Plantăm fapte bune în România” a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMVB are șapte facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În plin sezon de plantări, pomicultorii trebuie să respecte recomandările specialiștilor în ce privește achiziția, păstrarea, plantarea și pregătirea pomilor pentru sezonul rece. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut și la ce să fiți atenți.

Este indicat ca, imediat după primirea coletului, pomii să fie bine hidratați, respectiv se pot imersa rădăcinile într-un vas cu apă pentru circa 24 -72 ore, dar nu mai mult de 72 ore, pentru a se evita asfixierea acestora, sau se vor introduce rădăcinile pomilor într-o groapă comună și se vor acoperi cu pământ ori nisip, iar ulterior se vor uda din abundență, pentru o bună hidratare. Astfel, pomii se pot păstra de la câteva zile până la câteva săptămâni, sau chiar până în primăvară, dacă din motive obiective nu reușiți să-i plantați în această toamnă.

La plantare se vor scoate succesiv pomii, de la stratificare, pe măsură ce aceștia vor fi plantați, iar înainte de plantare pomii vor trece prin procesul de pregătire de plantare, respectiv:

• Fasonarea rădăcinilor, prin care se urmărește eliminarea rădăcinilor rănite, fracturate, precum și scurtarea vârfurilor acestora, pentru a stimula ramificarea acestora.

• Mocirlirea rădăcinilor, respectiv se va pregăti un amestec de consistența smântânii, format din bălegar de vacă proaspăt sau mraniță sau pământ de pădure sau efectiv un pământ reavăn, bine mărunțit, care se va amesteca cu apă, astfel încât să obținem un amestec de consistența smântânii. După ce rădăcinile au fost fasonate se va trece la mocirlirea acestora, efectiv rădăcinile vor fi trecute prin acest amestec de consistența smântânii, în care se poate adăuga și un stimulator de înrădăcinate (de exemplu, Razormin - 0,5%, Radistim - 0,5%).

• Plantarea propriu-zisă. După ce am pregătit gropile de plantare în prealabil sau chiar cu câteva săptămâni înainte, gropi generoase cu adâncimea de circa 50 cm și diametrul de 50 cm, se va trece la plantarea pomilor. Este foarte important ca la plantare punctul de altoire să nu fie îngropat, respectiv să rămână deasupra nivelului solului, de aproximativ două degete (2 - 3 cm), iar ulterior se va adăuga pământ progresiv și se va tasa energic, astfel încât să nu rămână spații de aer între rădăcini și sol.

• Tasare energică. Atenție, solul se tasează foarte bine în jurul pomilor, ca și cum ar fi bătut cu maiul, astfel încât să fim siguri că nu au rămas spații de aer între rădăcini și sol.

• Udarea pomilor. După plantare se vor uda cu cantități generoase de apă, în funcție de deficitul de apă din sol. Se pot folosi cantități de la 10 litri/pom și până la 50 litri/pom. Pe lângă hidratare, apa are rolul și de așezare a solului pe lângă rădăcini, respectiv eliminarea spațiilor de aer dintre rădăcini și sol. După ce pomii sunt udați și apa a pătruns în sol se mai poate repeta procesul de tasare a solului, o lucrare esențială, pentru o bună prindere a pomilor.

• Tutorarea pomilor este o lucrare importantă. După plantarea pomilor este necesară tutorarea acestora, respectiv se va monta un tutore fiecărui pom, de care aceștia vor fi palisați, pentru a preveni aplecarea acestora la expunerea curenților de aer în sezonul rece.

• Mușuroirea pomilor proaspăt plantați. După ce pomii au fost plantați se va trece la mușuroirea acestora, respectiv ridicarea unui mușuroi, peste punctul de altoire, înalt de circa 30 cm, care se va păstra peste sezonul rece, până în primăvară (luna martie), când se va îndepărta și se va efectua o alveolă/farfurie în care se vor uda pomii pe tot parcursul anului.

• Protejarea pomilor contra rozătoarelor. În situația în care parcela în care sunt plantați pomii nu este prevăzută cu împrejmuire sau dacă dețineți animale (câini etc) care pot să roadă tulpina pomilor, este indicat să protejăm tulpina acestora cu plasă antirozătoare, care se poate achiziționa din comerț și se amplasează pe tulpina pomilor (de la sol și până la prima șarpantă), sau efectiv se folosește folie de plastic prin care se protejează tulpinile. În cazul folosirii foliei, aceasta se îndepărtează primăvara, iar în cazul plasei, aceasta se menține pe pom indiferent de sezon.

• Opțional se poate realiza încă din toamnă o scurtare mai lungă a pomilor (mai ales în zonele predispuse la cantități mari de zăpadă, acumulări de polei, curenți de aer puternici). Această lucrare se execută pentru a evita frângerea pomilor sub acțiunea mecanică a factorilor climatici. Lucrarea presupune scurtarea axului la circa 1,20 metri și a lăstarilor anticipați la circa 30-40 cm, urmând ca intervențiile finale privind tăierile de formare a coroanelor să se realizeze primăvara, după data de 1 martie, când nu mai există risc de temperaturi excesiv de scăzute care pot produce înghețul la nivelul creșterilor anuale.

• Foarte important este să achiziționați material săditor direct de la pepiniere autorizate, care să vă ofere material săditor certificat, autentic, sănătos, etichetat individual, iar pomii să fie cu rădăcină nudă, cât mai întreagă și bine hidratați. Majoritatea dintre pomicultori sunt atenți la partea superioară a pomilor (tulpină și eventuale ramuri), neglijând rădăcinile pomilor, care sunt foarte importante pentru prinderea și dezvoltarea armonioasă a pomilor.

Foto: www.pepinierele-roman.ro