Nu toate târgurile reușesc să se impună și să se mențină de-a lungul timpului, însă un exemplu reușit este conceptul „Produs de Cluj”, care a reușit să strângă sub acest brand producători și meșteșugari din Ardeal, în primul rând, dar și din alte colțuri ale țării. „Produs de Cluj” este finanțat cu fonduri publice de o instituție publică, Consiliul Județean Cluj, și ne arată cum banul public poate fi cheltuit cu folos, un model de urmat și pentru alte administrații județene. (despre „Produs de Cluj” și câțiva producători am mai scris și aici: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/item/4388-produs-de-cluj-pentru-bunastarea-spatiului-rural.html)

Ramona Moldovan, director Asociația Produs de Cluj: „Alături de noi sunt micii gospodari sau meșteșugari, care au mici afaceri de familie și care, dacă nu ar avea sprijinul nostru, n-ar mai putea să ducă tradiția mai departe. E dificil pentru ei să se deplaseze singuri în marile orașe unde să-și vândă produsele. Ei bine, aici intervenim noi și organizăm târgurile Produs de Cluj în întreaga țară.”

Încă avem gospodari care știu să facă o brânză bună de casă sau un produs tradițional din carne, dar, din păcate, drumul acestora până la cumpărător este tot mai anevoios, presărat cu mormane de hârtii și armate de inspectori care, în final, atestă o calitate evidentă. Micul producător își găsește tot mai greu drumul spre o piață dominată autoritar de interesele marilor lanțuri de magazine. Târgurile rămân printre puținele oportunități de întâlnire între cele două părți, producător și cumpărător. Din nefericire, nu toate târgurile reușesc să se impună și să se mențină de-a lungul timpului, pentru că și ele trebuie să țină pasul cu vremurile pe care le trăim, atât din punctul de vedere al ofertei comerciale, cât și al celei artistice. Un exemplu reușit în acest sens este conceptul „Produs de Cluj”, care a reușit să strângă sub acest brand producători și meșteșugari din Ardeal, în primul rând, dar și din alte colțuri ale țării.

Ramona Moldovan, directorul Asociației Produs de Cluj, vorbește despre obiectivele pe care și le propune târgul ardelean. „Produs de Cluj este un concept al Consiliului Județean Cluj, este un proiect deosebit pentru că susține și promovează produsul tradițional, susține valoarea, cultura și tradiția. Alături de noi sunt micii gospodari sau meșteșugari care au mici afaceri de familie și care, dacă nu ar avea sprijinul nostru, n-ar mai putea să ducă tradiția mai departe. E dificil pentru ei să se promoveze singuri sau să se deplaseze singuri în marile orașe unde să-și vândă produsele. Ei bine, aici intervenim noi și organizăm târgurile Produs de Cluj în întreaga țară, pentru că este important să susținem produsul tradițional românesc, să consumăm produse sănătoase realizate de producători români. Vorbim despre un produs de calitate, despre un cârnaț, spre exemplu, care are carne în el, nu urme de carne și prafuri, o brânză care conține lapte sau o prăjitură făcută ca la mama acasă. Pun accent pe aceste detalii pentru că trebuie să ne trezim odată și să consumăm produsele făcute de noi, în România.”

Piață de desfacere asigurată

Formatul „Produs de Cluj” este unul itinerant, care a fost inițiat în urmă cu aproape zece ani, după un model importat din Polonia și care a rezistat și s-a dezvoltat pe piață datorită formei moderne de prezentare, care îmbină armonios divertismentul cu tradiția gastronomică sau cea meșteșugărească. „Târgul nostru se întinde pe trei zile, la final de săptămână, și mergem cu el prin țară acolo unde este dorit. Ca orice început, a fost greu. Am pornit la drum cu 30 de producători și acum suntem 150. Spre exemplu, recent, la Timișoara am venit cu 70 de producători și, dacă mai era loc, veneau și alții. Producătorii văd că au susținere și evenimentele  pe care le organizăm sunt reușite, iar succesul nostru înseamnă și succesul lor comercial.  Avem producători care vin alături de noi încă de la început, dar nu facem discriminări. Toată lumea are la dispoziție standuri unitare, branduite, pe care le punem la dispoziția lor. În ceea ce privește oferta, este una cât se poate de diversă. Cele mai multe sunt produse tradiționale, dacă vorbim despre produsele alimentare. Sunt gemuri și rețete făcute după cele ale bunicilor, fierte în cazan cu foc de lemne, sunt conserve de legume tradiționale, avem cu noi „Cămara cu afumături” care oferă doar produse tradiționale din carne, avem brânzeturi deosebite cu mirodenii de la Turda, dar avem și meșteri lemnari, costume populare sau ceramică de la Corund”, rezumă Ramona Moldovan.

Dumitru Stan vine de la Băbeni, din județul Vâlcea, cu obiecte din lemn pentru bucătărie. A învățat să lucreze cu lemnul de mic, la fel cum au făcut-o tatăl și bunicul său. „La început, trebuie să te joci, așa cum fac toți copiii, pentru că dacă-ți impune cineva, n-o să-ți mai placă. Din joacă, o să reușești să simți lemnul și să lucrezi pe fibra lui. Eu am început cu lucrări mai ușoare, cu cioplitul, și cred că primul obiect făcut de mâinile mele a fost o lingură, apoi am început să fac coveți din lemn, cauce, platouri pentru servit sau veselare, acele rafturi de lemn pe care se așeza înainte vesela de bucătărie. Mie, unuia, „Produs de Cluj” îmi oferă piață de desfacere și asta este foarte important pentru un meșter popular ca să poată duce o tradiție mai departe”, ne-a spus meșterul vâlcean.

Cărășanul Dănuț Beg produce în familie conserve tradiționale pe bază de ciuperci, pe care le culege din propria ciupercărie. Pe lângă acestea, mai produce dulcețuri și siropuri după rețete tradiționale, iar târgurile reprezintă cel mai important debușeu de piață. „De trei ani, mergem cu Produs de Cluj aproape peste tot în țară prin cele mai importante orașe ale României. Din punctul meu de vedere, sunt cei mai buni organizatori de târguri din țara noastră, pentru că organizează evenimente de top, iar noi avem succes cu produsele noastre. Am început să producem mai mult, avem clienți în întreaga țară și, cel mai important, am reușit să încheiem contracte și cu magazine din țară”, arată producătorul din județul Caraș-Severin.

Brânza de burduf cu mirodenii de la Turda (Cluj) a devenit cunoscută în țară datorită târgului Produs de Cluj. Este o mică afacere de familie începută cu ani în urmă de bunic și dusă acum mai departe de nepot. Un nepot cu studii în Anglia, care a ales să dezvolte propria afacere în detrimentul unui job la o multinațională. „Nu cantitatea, ci calitatea este cea care vinde, spune Corina Pasc, mama tânărului care s-a întors acasă să ducă mai departe tradițiile și afacerile familiei. Avem brânză de burduf specială, cu calități terapeutice. Și busuiocul, și ceapa, și ardeiul, puse-n brânză, lasă acolo uleiurile volatile, ceea ce aduce un beneficiu pentru organism. Brânzeturile aste nu se găsesc în nicio piață din țară și cu atât mai puțin în magazine. Sunt brânzeturi în ediție limitată. Nu producem cantități industriale, pentru că ar însemna să pierdem la calitate. Produs de Cluj este sufletul meu și al familiei mele. Această asociație ne-a promovat, ne-a dus în țară, ne-a făcut cunoscuți. Suntem ca o familie”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.

Femeia, „stâlpul casei”

În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.

În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.

„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.

Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.

O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.

Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.

Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.

Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.

Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.

La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020

Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.

Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.

Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 11⁰⁰. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 10⁰⁰ – 18⁰⁰.

Foto: Produs de Cluj