Femeile sunt tot mai vizibile în agribusiness, în ruralul românesc. Duc mai departe tradiții, cresc afaceri, susțin familii și hrănesc comunități întregi. Femeile din agricultură au curaj, au răbdare, au puterea de a merge mai departe chiar și atunci când este greu.

ANFA - Asociația Națională a Femeilor din Agricultură a pornit de la un nucleu de femei care au crezut și au îndrăznit. Ceva ce părea un vis în urmă cu trei ani astăzi este un motiv de mândrie.

Da, femeile din agricultură pot avea o voce. Primesc zilnic reacții legate de prezența mea în online, majoritatea la nivel apreciativ. Dar sunt și oameni surprinși că femeile fermier încep să fie vizibile.

În agricultură, munca femeilor a fost mereu prezentă. Fie în câmp, în fermele de familie sau în spatele deciziilor grele și ale zilelor lungi. Dar mult mai rar pe scenele evenimentelor agricole, la microfon sau în dezbateri. Și totuși, ele sunt acolo. Din ce în ce mai mult, mai des.

Prezența femeilor nu este doar un gest simbolic. Este o necesitate. Femeile aduc o perspectivă diferită, echilibrată, orientată spre sustenabilitate, comunitate și viitor. Ele vorbesc despre continuitate, despre grijă față de sol, față de familie și față de generațiile care vin. Când femeile lipsesc din aceste spații, lipsește o parte esențială din adevărul agriculturii.

România este construită din oameni cu valori, cu principii și care depun eforturi reale. Care muncesc și clădesc zi de zi. O astfel de definiție li se aplică și femeilor din agricultură. Și ele sunt România.

Astăzi, populația țării noastre este puternic antagonizată de o elită politică care poartă alte interese decât unitatea acestei țări.

Cât de uniți mai sunt românii?

Sunt ani de când vorbesc despre puterea lui „împreună”, despre importanța asocierii și despre unirea noastră măcar la nivel profesional. Rămâne unul dintre crezurile mele cele mai de preț. Dar mă tem că nu suntem mulți de partea asta a baricadei. Patriotismul meu se manifestă în primul rând prin meseria pe care o practic, care are grijă de România rurală.

Dacă ne dorim o țară unită, trebuie să facem eforturi în acest sens. Fiecare dintre noi este dator cu empatie și iubire față de semeni, pentru ca acest țel să nu rămână un vis îndepărtat.

Fermierii trebuie să se gândească serios la asociere. Fie că vorbim de cooperative, asociaţii locale sau regionale, nu mai putem reuşi singuri. Doar împreună putem supravieţui. Indiferent de sex, cooperarea între fermieri este cheia pentru a depăși orice provocare.

Noi, femeile din agricultură, vrem să ne facem vocea auzită. Nu pentru a concura, ci pentru a completa. Nu pentru a demonstra, ci pentru a construi. Femeile din agricultură au povești reale, soluții practice și curajul de a spune lucrurilor pe nume. Agricultura are nevoie de aceste voci pentru a merge mai departe cu sens, echilibru și umanitate.

Asociația Națională a Femeilor din Agricultură – ANFA este o platformă în care milităm pentru exact acest drept și echilibru. Toate suntem, înainte de toate, mame, soții și femei-fermier. Și încercăm să dăm culoare agriculturii din țara noastră, chiar și când se strâng norii.

Editorial de: IULIA BLAGU - fermier, președinte ANFA

În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.

Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!