Miercuri - 20 noiembrie 2024, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale o cerere oficială pentru introducerea ocupației de „Oenolog” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).

Inițiativa ADAR marchează un pas decisiv în alinierea practicilor profesionale din industria vitivinicolă autohtonă la normele europene, unde este deja recunoscută această meserie, de oenolog.

Conform fișei descriptive depuse de ADAR, oenologul este specialistul care se ocupă cu procesul de producție a vinului, de la recolta strugurilor până la îmbuteliere, asigurându-se de calitatea și caracteristicile produsului final. Responsabilitățile sale includ supervizarea procesului de fermentare, alegerea celor mai bune tehnici de vinificație și păstrarea documentației tehnice. De asemenea, oenologul trebuie să aibă cunoștințe solide despre chimia vinului, microbiologie și tehnologiile moderne de producție.

„Ocupația se regăsește în Clasificarea europeană a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor – ESCO, înregistrată sub codul 2145.1.7. Mulțumim firmei de avocatură Boboc & Asociatii Consulting și avocatului Doru Toma pentru expertiza în redactarea și depunerea acestei cereri, facilitând un dialog eficient cu autoritățile”, transmite Mihai Baniță, președinte ADAR.

CITEȘTE ȘI: ADAR a sărbătorit trei decenii de existență

La Tulcea, ADAR a explorat vinurile locale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 15 martie 2024, la Casino Sinaia a avut loc prima ediție a Galei ADAR, un eveniment care celebrează excelența în industria vitivinicolă românească. Gala a adus în prim plan recunoașterea și premierea personalităților din domeniului vitivinicol, subliniind contribuția semnificativă a acestora la evoluția și promovarea vinurilor românești pe plan național și internațional. Evenimentul marchează aniversarea a 30 de ani de la fondarea Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Gala ADAR a adus în centrul atenției cei 30 de ani de activitate ai asociației, cât și personalități din domeniul viticol. „Este o onoare să sărbătorim împreună această aniversare importantă și să reflectăm asupra contribuțiilor pe care ADAR le-a adus sectorului vitivinicol din România. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR s-a implicat activ în evoluția vinului românesc și a devenit o voce respectată în industrie, influențând deciziile și practicile care afectează calitatea vinurilor”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Foto: Vlad Dumitrescu

Pe lângă membrii ADAR, la gală au fost prezenți producători de vin și alți profesioniști din industrie: oenologi, viticultori, somelieri, distribuitori și comercianți de vinuri. În recunoașterea contribuției lor excepționale la dezvoltarea și promovarea vinului românesc, șapte membri fondatori au fost onorați cu diplome de excelență pentru devotamentul, competența și profesionalismul lor remarcabile.

„Mi-am dedicat întreaga activitate Măriei Sale Vinul. Pot declara cu mâna pe inimă că este o mare bucurie și mă onorează diploma pe care am primit-o în această seară. Când ai ajuns la o anumită vârstă, când ai adunat de-a lungul anilor o anumită experiență în ceea ce privește vinul, recunoașterea meritelor aduce un ceva în plus sufletului. Și aș mai spune un lucru, vinul își alege pe cel care îl bea. Meritul ADAR este că eforturile făcute în cei 30 de ani au fost dedicate creșterii nivelului de cultură al băutorului de vin”, a spus Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR.

Foto: ADAR

Fondată în ianuarie 1994 de absolvenți ai Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie şi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Asociația Degustătorilor Autorizați din România a devenit în timp ce și-a propus să fie încă de la început, un instrument eficient în domeniul aprecierii calității vinurilor românești.

Foto: Vlad Dumitrescu

„Asociația Degustătorilor Autorizați din România este pentru mine a doua familie. Este un amestec incredibil de profesionalism, prietenie, camaraderie, calitate umană, respect și multe alte atribute ale unei organizații cu adevărat de excepție. Asociația a reușit în cei 30 de ani de când a pornit la drum să formeze sute de adevărați specialiști ai vinului. Aproape fără excepție toți cei intrați pe rând în asociație au găsit la întâlnirile noastre ceea ce este relativ dificil de găsit în mediul economic, senzația de prietenie pe care o ai cu ceilalți membri”, a punctat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

Simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători

De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR a inițiat în arta degustării peste 500 de cursanți. Aceștia au avut posibilitatea de a se pregăti continuu, prin întâlnirile trimestriale organizate în diferite regiuni ale țării, fiecare dintre acestea cu o degustare tematică stabilită, dându-le posibilitatea de a întâlni vinuri din toată țara, dar și din străinătate, de a cunoaște tehnici diverse de vinificație, de a face schimb de experiență cu alți colegi în vederea creșterii calității vinului românesc.

Dintre membrii ADAR, 20% sunt jurați în concursurile internaționale și reprezintă România în toate colțurile lumii. Certificarea oferită de ADAR a devenit un simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători deopotrivă.

ADAR a fost în fruntea promovării culturii vinului în România, fiind partener la evenimente educaționale precum IWCB/VINARIUM, VinVest, la degustări publice și semnând un protocol cu Ministerul Turismului pentru conceptualizarea oenoturismului.

„Vreau să mă refer anume la influența pozitivă pe care această organizație minunată a avut-o în devenirea Recașului. Nu poți să iei o decizie managerială fără să ai informații, iar prezența noastră trimestrială la acele degustări de 60-70 de probe de vin ne-a ajutat întotdeauna să știm, obiectiv, unde ne situăm și să vedem care este tendința. Un alt rol important a fost acela că, la demararea privatizării, am avut de ales în ceea ce privește calea de urmat în oenologie, pe cea clasică, sau pe cea a lumii noi, iar prezența în această asociație ne-a ajutat și iată că, după 20 de ani, am reușit să alegem o cale care merge spre succes”, arătat Gheorghe Iova, acționar Cramele Recaș și membru ADAR.

Foto: Constantin Duma

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, s-a desfășurat, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines of Romania, platformă dedicată vinului. Din acest an, competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor și a doua pentru studenți. Marii câștigători sunt consultantul Paul Huieț și studenta de la USAMV București - Alexandra Bardoș.

Vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

„A fost o zi plină și frumoasă, cu tururi de cramă, concursul, workshopuri, degustări de vinuri și brânzeturi. Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, am lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Menționez că, participanții la concurs folosesc foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride. Însă, cel mai important este că aducem la lumină această dimensiune a vinului, cea care nu se vede, munca din teren, în frig, în ploaie, ninsoare sau căldură extrema. Această competiție este încă o dovadă că vinul românesc este pe drumul cel bun, cu experți care își demonstrează competențele în vie și studenți din toată țara dornici să devină specialiști în domeniu și care intră astfel în atenția viitorilor angajatori”, a arătat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

Concursul „Cel mai bun viticultor” este împărțit în două secțiuni: Experți – viticultori cu experiență, cei mai mulți angajați ai cramelor și Studenți – câte trei studenți din anii terminali, desemnați de facultățile de profil din țară. A doua ediție a competiției a constat în tăierea pregătitoare pentru rod a zece butuci pentru fiecare concurent. Viticultorii cu experiență au avut la dispoziție 20 de minute, iar studenții au avut 30 de minute. „Este un lucru simplu, de felul în care tai via depinde cum și cât va trăi plantația ta. Iar tăierea trebuie adaptată la intenție, dacă vrei să schimbi butucii dupa 5, 10, 15, 25 de ani sau mai mult”, a explicat unul dintre jurații internaționali care au jurizat lucrările viticultorilor cu vechime, Fabio Sorgiacomo, expert Giotto Consulting.

Sorin Marin, director general SCDVV Pietroasa, a punctat: „Un lucru care a devenit evident în acest concurs este că munca din teren este esențială pentru calitatea pregătirii în școală. Munca de viticultor nu este ușoară, dar este plină de satisfacții. Să faci parte din viața vinului, din cultura care îl înconjoară, să fii bun la ceea ce faci și să știi că ai un rol important în acest act de creație, este un sentiment rar. Vom avea mai multi oameni pasionați de meseria de viticultor, iar acest lucru se va simți în gustul vinurilor românești”.

Cei mai buni viticultori din România, câștigătorii

Paul Huieț – consultant și Alexandra Bardoș – student la USAMV București, sunt marii câștigători ai celei de-a doua ediții a concursului „Cel mai bun viticultor din România”.

Clasamentul competiției:

Secțiunea Experți:

• Locul 1 - Paul Huieț

• Locul 2 - Constantin Udrea

• Locul 3 - Ionel Tun

Secțiunea Studenți: 

• Locul 1 - Alexandra Bardoș (USAMV București)

• Locul 2 - Florin Pușcaș (USAMV Cluj-Napoca)

• Locul 3 – Marius Cristian Donea (USV Iași)

Au fost acordate și mențiuni: Ionuț Dumitru Bozianu (USV Iași), Cătălin Ciobanu (USAMV Cluj-Napoca), Augustin Victor Bădița (UCV Craiova), Bogdan Raul Morar (USAMV Cluj-Napoca), Alin Mirea (USV Timișoara), Andreea Iulia Florea (USAMV București).

În urma analizei rezultatelor tuturor studenților participanți, a fost realizat și un clasament al universităților de profil. Astfel, pe primul loc s-a clasat USAMV Cluj-Napoca, urmată de USV Iași, iar locul trei i-a revenit USAMV București.

Câștigătorii concursului au fost premiați de: Corteva Agriscience (experții au primit tratamente pentru patru hectare de vie, iar studenții au primit foarfeci, fierăstraie și seturi de degustare); Da Bacco (un aparat de legat electric și două multicultivatoare pentru experți, iar pentru studenți - trei zile de experiență în companie); Valdo Invest (un butoi de stejar pentru câștigătorul primului loc); SCDVP Pietroasa-Istrița (vinuri de colecție).

Juriul care a analizat lucrările viticultorilor veterani a fost compus din Fabio Sorgiacomo - expert Giotto Consulting; Vicenç Canals - profesor la Academia de Tăiere a Viței-de-Vie (Academia de Poda) din Spania; Marian Ion - președinte, doctor în științe, cu peste 30 de ani de experiență în viticultură.

Juriul care a evaluat studenții a fost prezidat de Alina Donici, director al Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru (Galați), alături de Alfred Ștefan (Corteva Agriscience) și Dan Ploscaru, câștigătorul concursului de anul trecut.

„Am fost plăcut surprinsă să văd că studenții care au participat la concurs au fost foarte bine pregătiți. Deși au avut mari emoții, fiind primul lor concurs de acest fel, au reușit să arate că dețin cunoștințe solide despre principiile tăierii de rodire la vița-de-vie. Ei sunt viitorii specialiști ce vor duce mai departe tradiția viticulturii în România. Sunt mândră de toți studenții care au participat la concurs și vreau să le transmit că toți au fost câștigătorii acestei ediții doar prin faptul că au concurat la Cel mai bun viticultor din România. Felicit profesorii de la catedrele de Viticultură din cadrul universităților care au pregătit studenții pentru concurs. Prin studenții lor, au demonstrat implicare, dăruire și asigurarea unui învățământ superior de calitate”, a declarat Alina Donici, președintele juriului pentru studenți.

Concurenți Experți

Concurenți Studenți

*****

Foto: Wines of Romania

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma unui proces complex de rebranding, hotelul New Montana din Sinaia a fost redenumit Alexandrion Royal pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion. Investiţiile estimate în lucrările de renovare şi modernizare se ridică la aproximativ 17 milioane de euro. Hotelul va include multiple facilităţi: patru restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean, baruri, zonă de lounge, SPA, baie turcească, saună, piscină, sală de sport şi salon de înfrumuseţare.

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase, vinuri, spumante şi singurul producător de whisky single malt din România, anunţă că va deschide, în 2023, hotelul său din Sinaia. Clasificat în categoria 4 stele, hotelul va avea un concept nou, modern, care va reflecta viziunea preşedintelui fondator al Grupului Alexandrion, dr. Nawaf Salameh şi istoricul grupului şi va oferi oaspeţilor o experienţă unică, memorabilă. Hotelul a trecut şi printr-un proces complex de rebranding, în urma căruia denumirea sa a fost schimbată din New Montana în Alexandrion Royal, pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion.

În 2020, în perioada pandemiei de COVID-19, grupul a demarat un proces amplu de renovare, constând în reconfigurarea spaţiilor de cazare, mobilarea întregului hotel cu mobilier nou, modern şi dotarea cu aparatură de ultimă generaţie, precum şi extinderea facilităţilor de conferinţe, divertisment şi îngrijire personală pentru turişti. Investiţia estimată până la finalizarea lucrărilor se va ridica la aproximativ 17 milioane de euro.

Concept modern, care armonizează povestea Grupului Alexandrion cu multiculturalitatea

„Pe noi, provocările aduse de pandemia de COVID-19 nu ne-au speriat, pentru că am ştiut să le transformăm în oportunităţi. Înainte de pandemie, hotelul era rezervat integral cu trei ani în avans, nu îl puteam închide pentru lucrări. Aşa că am profitat de această perioadă de pauză pentru industria ospitalităţii şi am schimbat conceptul. Am făcut o renovarea completă, acum putem spune că este un nou hotel şi oaspeţii noştri vor fi surprinşi plăcut de design şi de experienţele pe care le vor avea la Alexandrion Royal. Am adus aici multiculturalitatea, am îmbinat elemente de design, de mobilier şi materiale de cea mai bună calitate din mai multe ţări. Dar, cel mai important este faptul că Alexandrion Royal este un hotel care reprezintă grupul Alexandrion şi viziunea mea despre ceea ce înseamnă să oferi o experienţă premium, memorabilă, oaspeţilor, astfel încât aceştia să îşi dorească să se întoarcă iar şi iar. Cei care ne vor vizita vor afla foarte uşor povestea noastră, începând chiar de la recepţie”, spune dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group.

Fiecare zonă a hotelului a fost gândită şi va fi realizată astfel încât să armonizeze, într-o manieră simplă şi elegantă, elemente din povestea grupului şi a preşedintelui său fondator. Oaspeţii care vor dori să afle mai multe despre dr. Nawaf Salameh vor putea citi povestea sa de viaţă inspiraţională şi vor putea descoperi momente cheie din parcursul său profesional la parter şi la mezzanin, acolo unde vor fi expuse aceste informaţii.

Cele șase etaje vor avea denumiri care fac referire la entităţi din cadrul grupului sau la branduri de referinţă din portofoliile de băuturi spirtoase şi vinuri ale Grupului Alexandrion: Nawaf Salameh Family (parter), Alexandrion Foundation (etajul 1), Saber Elyzia Antarktys (etajul 2), Alexandrion Brandy (etajul 3), Carpathian Single Malt (etajul 4), Brâncoveanu (etajul 5), Rhein (etajul 6). Istoricul fiecarui brand este prezentat la etajul care îi poarta denumirea.

Hotelul Alexandrion Royal va beneficia de o reconfigurare a facilităţilor de cazare, în linie cu creşterea stadardelor de calitate şi confort şi va dispune de 167 de spaţii de cazare: camere şi apartamente.

„Am adus mobilă, covoare, parchet, faianţă şi multe alte materiale şi elemente de decor din toată lumea, din Brazilia, Grecia, Spania, Italia sau Ungaria, pentru că ne-am dorit să avem cea mai bună calitate şi un design interior modern, elegant, dar şi cald, să-i facem pe oameni să se simtă ca acasă, dar, în acelaşi timp să simtă că îşi fac cadou câteva zile de răsfăţ, într-un spaţiu rafinat”, a completat dr. Nawaf Salameh.

Restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean

În cele patru restaurante ale hotelului, oaspeţii vor putea savura o varietate de preparate culinare sofisticate din bucătăriile românească, italienească, mediteraneană şi japoneză, complimentate de băuturi spirtoase şi vinuri din portofoliul Alexandrion Group, printre care se vor număra primul whisky single malt din România, Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars, lichiorurile Saber Elyzia şi spumantul Rhein Extra. Atmosfera va fi întreţinută şi de momente de live entertainment. Cei care vor vizita hotelul Alexandrion Royal se vor putea relaxa şi bucura de clipe frumoase în compania prietenilor şi a familiei în barurile din interiorul şi exteriorul hotelului.

„E important să ai condiţii de cazare foarte bune într-un hotel, dar, la fel de important sau, aş spune şi mai important, pentru o experienţă extraordinară, este să ai opţiuni variate şi de bună calitate pentru relaxare şi entertainment. Atmosfera pe care o vom crea în restaurantele şi barurile noastre va fi autentică pentru că am adus elemente chiar din ţările respective. Spre exemplu, vom avea ingrediente şi veselă chiar din Japonia la restaurantul Benihana. Chefii au foarte multă experienţă şi sunt specializaţi în bucătariile specifie fiecărui restaurant, ştiu toate secretele culinare. O revelaţie pentru oaspeţi va fi şi restaurantul italienesc Del Chiaro, care va purta numele secretarului domnitorului Constantin Brâncoveanu, în linie cu conceptul hotelului. Sunt multe surprize pe care oaspeţii noştri le vor descoperi treptat, dupa ce hotelul va fi deschis”, a precizat dr. Nawaf Salameh.

Piscina şi zona de SPA a hotelului Alexandrion Royal vor fi, de asemenea, renovate cu ajutorul unor experţi în domeniu, din străinătate, iar Alexandrion Group va adăuga la facilităţile oferite de hotel o baie turcească, o saună şi un salon de înfrumuseţare. Hotelul dispune şi de sală de sport pentru cei care îşi doresc să se menţină în formă şi atunci când călătoresc, dar şi pentru localnici.

Spaţiul dedicat conferinţelor şi evenimentelor va fi reconfirgurat şi va include trei săli denumite după brandurile Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars şi Rhein Extra. Cea mai mare dintre ele va putea acomoda până la 300 de persoane şi va putea fi amenajată atât pentru conferinţe şi evenimente corporate, cât şi pentru evenimente private.

Degustări de vin şi tururi ghidate la crama din Dealu Mare şi la Pivniţele Rhein, pentru oaspeţii hotelului

„Eu mi-am dorit din start să le ofer oaspeţilor noştri mult mai mult decât un hotel obişnuit şi să fac o legătură între hotel şi afacerile grupului. De mulţi ani noi organizăm degustări de vin şi tururi ghidate la crama noastră din regiunea Dealu Mare unde producem vinuri premiate la cele mai mari competiţii internaţionale şi la Pivniţele Rhein & CIE 1892 de la Azuga, cu o tradiţie extraordinară, unde se produce cel mai vechi vin spumant din România. Ambele se află în aceeaşi regiune în care se află hotelul nostru, aşa că vom organiza astfel de tururi şi pentru oaspeţii hotelului”, a concluzionat dr. Nawaf Salameh.

Hotelul Alexandrion Royal are aproximativ 200 de angajaţi cu experienţă bogată în industria ospitalităţii, care provin din mai multe ţări, precum Egipt, Grecia, Indonezia şi România. Operaţiunile hotelului şi cele ale Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892 sunt coordonate de către directorul general Tarek Victor Guirgis, iar segmentul de Food & Beverages al grupului este coordonat de Ilie Rîşnoveanu.

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri din România, şi-a continuat strategia globală de lansare a primului whisky single malt produs în România, Carpathian Single Malt Whisky, cu un eveniment organizat în Nicosia (Cipru), pe 8 decembrie 2022. Evenimentul s-a desfăşurat în spectaculoasa sală Royal Hall şi a reunit diplomaţi, parteneri de afaceri Alexandrion Group, presă şi profesionişti din mai multe domenii, care au celebrat lansarea „Commandaria” şi au degustat băutura.

Pe lângă expresiile de Carpathian Single Malt, oaspeţii au savurat la cele două baruri amplasate în sala Royal Hall şi alte produse din portofoliul Alexandrion Group, printre care s-au numărat vinurile produse de Crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, precum şi cel mai vechi vin spumant din România, Rhein Extra, produs la Pivinţele Rhein & CIE Azuga 1892. Atmosfera a fost completată de un recital de muzică live, în armonie perfectă cu întregul concept al evenimentului.

În prezența reprezentanţilor din top managementul Alexandrion Group, „Commandaria”, una dintre cele mai recente expresii Carpathian Single Malt (www.carpathian-singlemalt.com), care face parte din colecţia dedicată finisării în butoaie de vin cipriot şi grecesc, a fost dezvăluită oaspeţilor, cărora le-au vorbit Excelenţa Sa Dan Mihalache - Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţial al României în Republica Cipru; Dragoş Plopeanu - Country Manager Cipru Alexandrion Group; Allan Anderson - Whisky Director Alexandrion Group şi Master Distiller Carpathian Single Malt; Colin C. Lovering – Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt.

Dragos Plopleanu, Dan Mihalache, Allan Anderson, Colin C. Lovering

Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator al Grupului Alexandrion, a declarat: „După lansarea comercială Carpathian Single Malt Whisky din Bucureşti, care a avut loc anul acesta pe 27 octombrie şi a fost un succes răsunător, am fost extrem de mândri să aducem expresia ‘Commandaria’ la Nicosia şi să o introducem pe piaţa din Cipru. Iubesc toate expresiile Carpathian Single Malt, dar aceasta îmi este dragă în mod deosebit, pentru că eu cred că am reuşi să armonizăm perfect resursele naturale ale României cu tradiţia pe care o are Ciprul şi să creăm o experienţă rafinată pentru iubitorii de whisky din întreaga lume. ‘Commandaria’ ne-a dat ocazia de a ranforsa legătura veche dintre popoarele lengendare din Munţii Carpaţi şi zona mediteraneană, care au menţinut relaţii comerciale şi culturale – materiale şi spirituale – de-a lungul mai multor secole”.

Allan Anderson, Whisky Director Alexandrion Group şi Master Distiller Carpathian Single Malt a spus: „Commandaria este o expresie specială, pentru că atunci când am creat-o am fost conștient de faptul că voi aduce împreună cel mai vechi vin din lume produs sub o denumire, cu unul dintre cele mai noi whisky-uri single malt. Conectarea acestor două momente istorice semnificative, prin intermediul unui produs de calitate care să-i facă mândri atât pe ciprioți, cât și pe români, a fost prioritatea mea cea mai mare”.

Expresia Commandaria a fost creată sub coordonarea Master Distiller-ului Allan Anderson, exclusiv pentru pieţele din Cipru şi Grecia şi face parte din gama Carpathian Single Malt Whisky (disponibilă pentru achiziţie aici: https://www.iconicdrinks.shop/brands/carpathian.html).

Despre „Commandaria”

Cu eticheta sa albastră distinctivă şi mirosul dulceag, echilibrat cu o aromă subtilă de lemn și nuci, „Commandaria” aminteşte cu adevărat de Munții Troodos din Cipru, acoperiți de păduri de brazi. Din această zonă geografică naturală au fost obținute butoaiele de stejar de 200 de litri, care au păstrat vechiul vin cipriot „Commandaria”. Acest lucru a influențat culoarea de cupru deschis a whisky-ului, adăugând note suplimentare de vanilie, stafide și smochine, oferind palatului un final dulce, rotund, persistent. Această expresie Carpathian Single Malt a fost maturată în butoaie de bourbon ex-Kentucky din stejar alb american, de 53 de galoane, timp de trei ani, înainte de a fi transferată în butoaiele de Commandaria.

Primul whisky single malt produs în România – Carpathian Single Malt – a fost primit cu entuziasm de publicul din SUA şi Marea Britanie, acolo unde au avut loc primele evenimente din cadrul turului global, în România, unde a fost lansat comercial, dar şi la târguri şi expoziţii internaţionale, la care produsul a fost prezent. Master Distiller-ul Carpathian Single Malt, Allan Anderson, este sigur că pe măsură ce Carpathian Single Malt îşi continuă procesul de maturare, „acest whisky excepţional va deveni, fără îndoială, unul dintre cele mai bune din lume”.

„Commandaria” este disponibilă pentru achiziţie, prin intermediul magazinului Cavaway din Larnaca, parte din Alexandrion Group şi va deveni disponibilă, treptat, şi în alte magazine care fac parte din reţeaua de distribuţie Cavaway.

“Commandaria” este una dintre cele nouă expresii din gama Carpathian Single Malt Whisky, care se extinde treptat. Gama include expresiile Fetească Neagră și Pinot Noir, care fac parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin românesc, Madeira, Oloroso, Pedro Ximenez și Tawny Port, incluse ȋn colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin spaniol și portughez, Burgundy din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin franţuzesc, Cognac din colecţia dedicată finisării în butoaie de Cognac și Commandaria, parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin cipriot și grecesc.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Carpathian Single Malt, produs de Alexandrion Group, a fost lansat pe piaţa din România pe 27 octombrie 2022, în cadrul unui eveniment de amploare organizat ȋn București. Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc.

Lansarea comercială a primului whisky single malt produs 100% ȋn România a reunit peste 600 de persoane, care au avut ocazia să deguste expresiile de Carpathian Single Malt ȋntr-un cadru spectaculos, cu multe elemente de decor și experienţe senzoriale create ȋn armonie cu identitatea brandului.

Dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Alexandrion Group, a spus: „Acum cinci ani ȋncepeam o călătorie pe un drum pe care nimeni nu avusese curajul să ȋl exploreze până atunci. Eu nu am avut temeri, pentru că știam ce resurse naturale extraordinare are România și știam că sunt ȋnconjurat de o echipă puternică, competentă, de oameni capabili să mă ajute să transform ȋn realitate visul meu de a pune România pe harta producătorilor de whisky single malt. De asemenea, experienţa și energia master distiller-ului Allan Anderson, care a coordonat procesul de producţie, au fost esenţiale pentru succesul acestui produs. Au fost si momente grele, ca ȋn orice proiect inovator, dar le-am depășit pe toate concentrându-ne pe obiectivul nostru, acela de a crea un produs care să fie ambasadorul României peste hotare, prin calitatea și atributele sale și care să aducă bucurie consumatorilor din ȋntreaga lume. Iar feedback-ul pe care l-am primit de la iubitori de whisky din multe ţări, ȋncepând din luna mai, când am dat startul turului internaţional, mi-a arătat faptul că acest produs este așteptat cu nerăbdare atât ȋn România, cât și pe foarte multe pieţe internaţionale. Mă bucur că de astăzi ȋl putem oferi consumatorilor și cumpărătorilor din România și le mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut pe acest drum.”

dr. Nawaf Salameh, președinte fondator Alexandrion Group

Gama Carpathian Single Malt a fost extinsă de la cele trei expresii – Fetească Neagră, Pinot Noir și Madeira - incluse ȋn ediţia exclusivă limitată de doar 930 de sticle și numără acum nouă expresii: Fetească Neagră și Pinot Noir, care fac parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin românesc, Madeira, Oloroso, Pedro Ximenez și Tawny Port, incluse ȋn colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin spaniol și portughez, Burgundy și Cognac, din colecţia dedicată finisarii ȋn butoaie de vin franţuzesc și Commandaria, parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin cipriot și grecesc. Expresia Commadaria va fi disponibil exclusiv ȋn Grecia și Cipru. Carpathian Single Malt va fi introdus treptat pe pieţele internaţionale.

Identitatea vizuală a Carpathian Single Malt a fost creată de agenţia franceză Appartement 103, parte din Marie Claire Group.

Produs integral din ingrediente românești

Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc. Este distilat, maturat şi ȋmbuteliat la Distileriile Alexandrion Saber 1789, localizate ȋn Bucov, judeţul Prahova, ȋn apropierea Munţilor Carpaţi. Primul whisky single malt produs ȋn România are ȋn componenţa sa apă din dealurile subcarpatice, renumită pentru calităţile sale, are o culoare naturală, provenită din maturarea exclusivă ȋn butoaie, este realizat fără filtrare la rece pentru a reţine culoarea și aromele naturale şi are o concentraţie alcoolică de 46%.

O altă premieră mondială, pe care Alexandrion Group o aduce ȋn această industrie, este faptul că acest whisky a fost maturat şi ȋn butoaie de vin românesc. Alexandrion Group devine, astfel, unul dintre puţinii producători din lume care folosesc butoaie de vin din cramele proprii pentru maturare.

Carpathian Single Malt și-a ȋnceput turul mondial pe 25 mai 2022, la câteva zile după Ziua Mondială a Whisky-ului, printr-un eveniment organizat la Washington, la reşedinta Excelenţei Sale, domnul Dan-Andrei Muraru, Ambasadorul României ȋn Statele Unite ale Americii, ȋn cadrul căruia a fost dezvaluită ediţia limitată exclusivă de doar 930 de sticle. În iulie, Carpathian Single Malt a fost dezvăluit publicului din Marea Britanie, printr-un eveniment organizat la Londra, la Royal Automobile Club. Turul mondial va continua în 2023 cu evenimente organizate ȋn mai multe ţări.

Colin C. Lovering, Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt

Master Distiller cu origini scoţiene şi irlandeze şi 30 de ani de experienţă

Master Distiller-ul Carpathian Single Malt este Allan Anderson, cu origini scoţiene şi irlandeze, care are 30 de ani de experienţă atât ȋn producţia de Scotch whisky (Loch Lomond, Whyte & Mackay, Aberargie), cât şi ȋn producţia de whiskey irlandez (The Great Northern Distillery). De asemenea, Allan Anderson a proiectat distileria Castelului Slane din Irlanda. „Acest whisky reflectă perfect terroir-ul distileriei noastre. Impactul puternic al aromei orzului nostru malțificat, apa subcarpatică pură, combinată cu aroma unică, emanată de butoaiele de vin românesc și vinuri provenite din alte ţări, imprimă rafinament whisky-ului Carpathian, care, fără îndoială, va deveni unul dintre cele mai bune din lume, pe măsură ce se maturează. În plus, maturarea ȋntr-o zonă geografică cu climă mai caldă, spre deosebire de cea a Scoției (+5⁰C, în medie), ar putea fi o explicaţie pentru caracterul unic, mai blând al acestui whisky superb”, a precizat Allan Anderson.

Corina Lovering, Allan Anderson, Nawaf Salameh

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ce definește vinul românesc? Pământul. Clima. Bazinul hidrografic. Mix-ul de soiuri. Particularitățile viticole și vinicole naționale/regionale/zonale. Într-un cuvânt, terroir-ul. Ce poate fi diferit la toate acestea față de aceleași elemente din Franța, de pildă?! Totul. Avem și noi vii pe paralela 45, dar greșim când facem comparații cu podgoriile bordoleze străbătute de același reper cartografic. Natura solului face să nu semene podgoriile noastre între ele, darămite cu cele de la peste 2.000 de kilometri distanță. Apoi, Bordeaux este la malul apelor (bord d’eaux), Dealu Mare abia este străbătut de un firicel de apă. Ne stă împotrivă natura?! Nu, nici vorbă.

Se pare că soiurile românești și internaționale plantate la noi se bucură de topografia de aici cu înclinarea şi orientarea pantelor, în corelaţie cu orele de soare, cu nivelul precipitațiilor și cu direcția curenților de aer calzi, reci, umezi, uscați din care se nasc combinații matematice câştigătoare care duc combinaţiile aromelor din pahar, ca într-un caleidoscop al gusturilor, spre infinit. Asta e bogăția noastră. Chiar și „amestecul” vinurilor din soiuri locale cu cele din soiuri aduse din toată lumea e un „ceva” ireproductibil în alte părți. Vinul românesc este pe o scară orizontală – a diversității – la un loc cu toate vinurile bune din lume. Nu e mai jos, să ne-nțelegem. Am avut de lucrat timp de două decenii la sincronizarea tehnologică cu „clasicii” mondiali. În acest segment al „devenirii” vinului, da, se poate face o ierarhie, un top.

Din fericire, astăzi, prin investițiile gigantice făcute, România vitivinicolă se află în vârf. Absorbția fondurilor europene a fost, încă de la debutul programelor de reconversie și retehnologizare, de 100%. Cu alte cuvinte, ne putem diferenția de alte puteri vitivinicole prin varietatea terroir-urilor, a caracterului local pe care-l manifestă soiurile internaționale (modelat și cu ajutorul omului) și prin identitatea multiseculară (de ce nu şi multimilenară?) a unor soiuri românești. Să notăm şi pe cele care nu sunt prefiloxerice. România adaugă patrimoniului mondial soiuri valoroase, din care unele sunt rezultatul unor selecționări (cu o istorie mai lungă decât dovezile scrise) din vitis silvestris – așa cum este Feteasca Neagră, dar vitis vinifera o găsim şi în culturile vechi de acum 7.000 de ani. Și, pentru că am pomenit de „oenostarul” românesc, haideți să recapitulăm catalogul fraților și surorilor cu cetățenie românească – moștenită sau dobândită (ca urmare a unei rezidențe vechi), cu vârste mai mari și mai mici: Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Băbeasca Neagră (Rară), Zghihară, Șarbă, Cadarcă, Negru de Drăgăşani, Novac, Crâmpoşie. Au răspuns „prezent” doar cele cu care se lucrează în... prezent. Mai există în colecții ampelografice sau pe suprafețe mici în cultură și alte soiuri românești care așteaptă să fie scoase-n lume. Vinurile obţinute din aceste soiuri, din fiecare în parte, cupajate între ele sau cu orice vin din soiuri internaționale, devin semnături unice pe care trebuie să mizăm așa cum mizăm pe numele pe care-l purtăm de la părinți.

Tehnologia. Ce înseamnă tehnologia în vinificație? De fapt, trebuie să înțelegem și tehnica viticolă. Mai întâi, vii plantate după riguroase măsurători ai factorilor climatici, ale caracteristicilor solului, vii îngrijite în spiritul respectului față de natură. Ideea de a nu fi agresivi şi abţinerea de la folosirea substanțelor chimice se vede cel mai bine în crame. Tehnologia – căci de la ea plecasem – asigură un circuit lipsit de riscurile contaminărilor și oxidărilor. Controlul temperaturii, coroborat cu cele de mai sus, exclude aproape în totalitate până și clasicul SO₂. Orice adăugare de aditivi în vin este strict interzisă. Nu există arome, îndulcitori. Orice concurent din spațiul UE poate controla asta, iar prin Legea Viei și Vinului, poate obține condamnări penale (mai are vreun aliment o astfel de lege?). Însă orice vinar își construiește un brand, un nume, asset-uri pe care nu și le dorește distruse prin mișcări hazardate și absolut nenecesare. Într-o enumerare rapidă (nicidecum exhaustivă), trecem în zestrea cramelor românești: cules în lădițe mici de plastic, transportul strugurilor la rece (unde este cazul), zdrobitoare moderne, trasee gravitaționale, prese de mare „finețe” (gentile), pompe peristaltice, capacități de fermentare, maturare și stocare cu control de temperatură. Urmează, pentru anumite vinuri, baricarea. Trecerea prin butoiașele-bijuterie ale vinificației de clasă. Baricul. Acesta este un ajutor relativ nou la noi. Butoiașul de 225 sau 228 de litri, confecționat doar din anumite specii de stejar, cu o anumită densitate, folosește la „finisarea” vinurilor, în special a celor roșii. Utilizarea lui este limitată în timp și are o viață destul de scurtă (până la trei ani). Acest obiect scump și pretențios nu este un înlocuitor al vechilor vase de păstrare. Misiunea lui este de a rotunji (prin microoxigenare) vinul, de a-i transfera arome de vanilie, condimente și nota specifică de fum (identificată prin descriptori ca pâine prăjită, coajă de pâine etc.). Fără a diminua identitatea vinului românesc, baricul are darul de a-i conferi o tresă nobilă, universal recunoscută. Vinurile românești au reușit să comprime timpii de afirmare prin distincțiile obținute la concursurile internaționale. Întocmai ca VINARIUM, ele sunt concepute, monitorizate și desfășurate în spiritul și litera regulamentelor unor autorități globale (Organizația Internațională a Viei și Vinului), asigurând vizibilitatea și convertibilitatea comercială pe întreg mapamondul. Sigur, ar fi nevoie și de implicarea statului pentru a consolida un brand vitivinicol național. Ar fi imperioasă acțiunea autorităților pentru promovarea oenoturismului, o adevărată comoară a întregii națiuni, neexploatată, încă.

Oenoturism?! Da, avem iarăși un concept nou. Confundat, destul de des, cu agroturismul, acest soi (!) special de edutainment poate face mult bine economiei românești, stabilității demografice, brandului de țară. Dacă până mai ieri cu greu găseai o sală de degustare destinată publicului, astăzi, extensiile oenoturistice descriu un arc de cerc al ofertei de la căbănuțe în vie până la resorturi exclusiviste – care au în lista mijloacelor fixe SPA-uri, piscine, terenuri de tenis ș.a.m.d. Mai toate vizează turismul „de familie”. Pentru a forma un curent nou de opinie – atât în țară, cât și în străinătate – în favoarea practicării turismului – în general – în România, nu putem miza pe formarea unor noi munți, a unei noi Delte sau a unui alt litoral. Pentru a le repune în atenția potențialilor turiști, pentru a le crește gradul de atractivitate, putem miza însă pe oenoturismul românesc. N-o spunem noi, ci modelele de succes din Toscana, Provence, California sau Valea Rinului.

Aşadar, vorbim despre un motor economic, dar şi de o valoare acorporală care interconectează istoria, cultura, coeziunea socială, proiecţiile unui viitor sănătos pentru ţară şi, să nu fugim de cuvintele care exprimă o realitate clară, despre şansa de a reda românilor... bucuria de a trăi. Aici. Acasă.

Suficient, nu?!

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Pandemia generată de COVID-19 pune în dificultate producătorii mici și mijlocii de vin din România. O întreagă industrie, în care s-au investit sute de milioane de euro, mulți bani provenind din programul de reconversie în viticultură, riscă să rămână pe butuci.

Crama Aramic exploatează 46 de hectare de viță-de-vie tânără, plantată prin programul de reconversie pe dealurile Silagiului, în vestul țării, la Buziaș, județul Timiș. Pandemia anulează practic și evenimentele finalului de an, astfel că perspectiva este una de-a dreptul sumbră pentru producătorii de vin.

Falimentul industriei HoReCa a făcut ca vânzările de vin să scadă la jumătate în acest an, ne-a spus Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic. „Avem peste 50% pierderi în acest an. Până acum, am reușit să ne organizăm în așa fel încât să depășim acest moment dificil. Am apelat și la un credit invest, pe care l-am primit  și sperăm să închidem acest an deasupra liniei de plutire. Chiar dacă vinul nevândut se poate păstra și vinde eventual mai târziu, tot ai nevoie de bani lichizi ca să funcționezi”, precizează Adam Crăciunescu.

Pandemia îi determină pe podgoreni să-și regândească politica de piață, o misiune dificilă însă, în condițiile în care piața internă a devenit una extrem de concurențială și pretențioasă. Blocarea exporturilor de vin spre China a făcut misiunea cu atât mai dificilă. Sunt vizate magazinele specializate în vânzarea de vinuri, lanțurile de supermarketuri, dar și magazinele de cartier care funcționează sub brand propriu.

Magazinele specializate și online-ul țin cramele pe linia de plutire

Aramic a deschis deja al doilea magazin în Timișoara, în care vinde cele opt sortimente de vin pe care le produce. „Avem multe colaborări cu magazinele specializate în vânzări de vinuri din România. În Timișoara colaborăm cu șase magazine, dar vindem în sistemul ăsta și în București, Brașov sau Cluj. Este o strategie, pentru că dacă în momentul de față clienții noștri nu pot bea o sticlă de vin la restaurant, atunci o pot găsi în magazinele noastre și o pot bea acasă. Din acest punct de vedere, vânzările în acest sistem au crescut simțitor față de anul trecut”, punctează proprietarul Cramei Aramic.

Pe un trend crescător se situează vânzările online, tactică de piață adoptată și de o altă cramă din podgoria Silagiului, Dealul Dorului. „Să lansăm un magazin online era cea mai logică mișcare în condițiile actuale. Ne adresăm celor care nu percep cina fără un pahar de vin. Le garantăm produse de cea mai bună calitate. Suntem producători locali și punem mare accent pe calitatea vinului. Limităm producția de struguri, încă din iarnă, de la tăierea viței-de-vie, iar mai târziu prin tăiere în verde, astfel încât să obținem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioară a vinului. Doar cramele care într-adevăr vor să obțină calitate fac această limitare și ne bucurăm că noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a specificat Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului, din Timiș.

Și în cazul Cramei Dealul Dorului, urmele lăsate de pandemie în volumul de vânzări sunt extrem de adânci, după cum spune Doru Husarciuc: „Perioada verii și începutul de toamnă, de obicei, aduceau o activitate de nedescris în cramă. Eram solicitați la numeroase festivaluri, livram către China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem șocați de această liniște. Este dificil să reziști în asemenea condiții, mai ales că activitatea restaurantelor a fost restrânsă și mai mult decât era. Cea mai importantă pierdere este a pieței asiatice, despre care nu știm dacă vor mai fi reluate legăturile comerciale”.

Singura consolare pe care o au proprietarii de vie de la Silagiu este calitatea deosebită pe care o va avea vinul produs în anul 2020. Nu va fi o producție în cantități mari, dar va fi de foarte bună calitate, crede Adam Crăciunescu: „Calitatea strugurilor din acest an a fost foarte bună, dar producțiile vor fi foarte mici, întrucât în perioada înfloririi viei au fost ploile acelea reci, în luna mai, ceea ce a făcut ca polenizarea să nu se realizeze în totalitate, rezultând un număr de boabe mai mic pe ciorchine. Nici dezvoltarea ulterioară a boabelor nu a fost pe măsura așteptărilor și nu au fost la fel de suculente ca în alți ani, ceea ce a făcut ca greutatea specifică a ciorchinilor să fie anul acesta mai mică cu 20%. În schimb, eu zic că în acest an vom avea o calitate de excepție și vom avea vinuri foarte bune pe piață în 2021, din producția lui 2020”.

Cele două crame timișene produc în medie câte 120.000 de sticle de vin pe an, o producție de vinuri care, din păcate, va rămâne pe stoc în așteptarea unor vremuri mai bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Crama Aramic

Planificată inițial pentru luna mai, faza națională a Concursului „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions România, a avut loc pe 28 octombrie 2020, la Sinaia, cu respectarea tuturor normelor de siguranță și distanțare pentru reprezentanții juriului și pentru participanți. Au fost aleși marii câștigători, care vor primi recunoaștere și promovare pentru vinurile obținute, precum și premii în valoare de 84.900 de lei din partea companiei BASF. Fiecare câștigător va primi câte un premiu la alegere, constând într-un echipament de stropit sau produse BASF pentru protecția viței-de-vie. Alte premii oferite de partenerii organizatorului (Agri Ionica, Comagrimpex B&B, Agra Asigurări și Loredo) constau în echipamente și servicii necesare vini-viticulturii, de la baricuri la dopuri și filtre specializate. La această a cincea ediție s-a acordat și un premiu special pentru cea mai frumoasă etichetă de vin.

În opinia lui Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România, în topul preferințelor românilor, vinul autohton înregistrează o creștere semnificativă. „Viticultorii de pretutindeni s-au confruntat în această perioadă cu nenumărate dificultăți. Sincopele apărute uneori în aprovizionarea cu input-uri sau închiderea sectorului HoReCa, ce a afectat în mod dramatic vânzările de vin, sunt doar câteva dintre acestea. Vinul românesc a crescut în topul preferințelor românilor, iar prin acest concurs, care face o selecție extrem de riguroasă și de profesionistă, BASF dorește să susțină în fiecare an producătorii locali și să încurajeze consumul de vin românesc. Ne bucurăm să vedem, de la an la an, vinuri tot mai bune și mai complexe, demonstrând investițiile continue care s-au făcut în acest sector în ultimii ani și profesionalismul producătorilor de vin”, a precizat Mario Tomsic.

Dintre cele 340 de probe de vin înscrise de 130 de crame în cadrul etapelor regionale, au fost selectate cele mai bune 27 care să participe în marea finală, apoi au fost desemnați cei trei mari campioni naționali, câte unul pentru fiecare categorie de vin: alb, roșu și roze, ne-a povestit Robert Băicoianu, Sales Manager Culturi horticole BASF Agricultural Solutions România.

Juriul Concursului național „Povești cu vinuri românești” a fost format din degustători experți din cadrul Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR): președinte Georgel Costache, iar membri au fost Lorena Deaconu, Petre Badea, Gabriel Lăcureanu, Dorin Popa și Ion Vlădoi.

Vinurile câștigătoare

Cel mai bun vin alb: Chardonnay 2019 - sec, de la Crama Viișoara (jud. Constanța)

„Vinul are o aromă florală inconfundabilă, o aromă care amintește de fânul proaspăt cosit, iar din punct de vedere gustativ, am simțit cașeul acela de unt proaspăt. Este un Chardonnay veritabil”, a comentat Georgel Costache, președintele juriului.

Alexandru Procovanu, reprezentantul Cramei Viișoara, a apreciat ieșirea din cotidian după o campanie lungă și grea cum a fost în acest an. „La Viișoara am reușit să facem un Chardonnay special, prin care am încercat să aducem o complexitate, ca aromă și gust, acestui rege al vinurilor albe”, a spus reprezentantul cramei dobrogene.

Cel mai bun vin roșu: Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017 - sec, de la Crama Dan Corbuț (jud. Bihor)

„Este un vin de o culoare roșie rubinie intensă, un vin foarte corpolent. Eu l-am asemănat cu o vegetație plină de sevă, sălbatică, dar care în timp a evoluat foarte bine, a devenit foarte elegant, având arome de nucșoară, rodii, afine, coacăze negre. Este un vin catifelat, un vin amplu, complex”, descrie Georgel Costache vinul roșu câștigător.

Cel mai bun vin roze: Fetească Neagră 2019 - sec, Crama Alira

Președintele juriului, Georgel Costache a descris astfel vinul roze câștigător: „Un vin de o culoare roze deschis, de ceapă uscată. Are atât arome florale, delicate și fine, cât și arome de fructe, care duc spre prună uscată, dar și către mirodenii. Sunt, de fapt, niște arome care se găsesc la strugurii din Fetească Neagră. Din punct de vedere gustativ, vinul e acid, vioi, proaspăt, datorită acidității ridicate și a taninurilor foarte fine”.

Cea mai frumoasă etichetă de vin, premiul special

În cadrul marii finale s-a desemnat și vinul cu cea mai frumoasă etichetă, Pandora Stories, Sauvignon Blanc 2019, Crama Cotești.

Peste 3.000 de iubitori de vin și design au votat pe Facebook în concursul organizat online, iar aproape 1.000 au ales această etichetă ca fiind preferată. Câștigătorul a fost premiat de partenerii galei, iar trei dintre cei care au votat au primit câte un tirbușon electric.

Articolul pe larg, în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html