Întrebarea nu este dacă vinul românesc poate reveni, ci dacă cei care îl produc, îl promovează și îl iubesc sunt pregătiți să facă împreună ceea ce nu au reușit să facă separat.

Unghiul meu, strict subiectiv, surprinde la actorii industriei aerul de superioritate, de detașare față de ideile care ar fi putut atrage atenția asupra vinului românesc, care ar fi putut lega comunități în jurul acestui produs. Notez aici lipsa totală de interes față de poziționarea României ca singura țară care găzduiește un concurs internațional gratuit. Amorțeala față de imperativul de a susține inventica domeniului (și aici readuc aminte de sunetul vinului și brain mapping ~ neurofeedback în degustare). Neînțelegerea și, pe cale de consecință, neimplicarea în proiectul Muzeul Național al Vinului, neparticiparea la proiectele de upcycling Enovart, refuzul parcursului de reabilitare vizuală a cramelor (propusă încă de acum 20 de ani!) și exemplele pot continua prin teme ca festival de film cu temă „oeno”, caravaning în enoturism, editare de carte, emisiuni radio și TV cu actualizări în online, turnirul regiunilor viticole ș.a.m.d.

Rezumând, sectorul ar trebui să reevalueze ce are cu adevărat de făcut, mai ales că are la îndemână resurse ideatice.

Minuni nu există. Strategii fundamentate, da.

O piață în stare de șoc

Piața vinului din România traversează în prezent una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Nu este vorba despre o simplă fluctuație de piață sau despre un efect colateral temporar al unor condiții economice nefavorabile, ci despre o criză structurală cu rădăcini adânci în decizii greșite acumulate de-a lungul anilor, într-o lipsă cronică de anticipare și viziune strategică la nivelul întregii industrii.

Vinul românesc de calitate ar fi trebuit să fie înțeles, apreciat, apropiat și... băut. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă. Sau se întâmplă la niște cote extrem de scăzute.

Semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca situația să devină critică. Voci din industrie au avertizat în repetate rânduri că direcția urmată nu este sustenabilă, că ecosistemul vinului românesc nu este încurajat să se dezvolte organic și că salvările individuale nu pot substitui o strategie colectivă coerentă. Aceste avertismente au fost, în mare parte, ignorate. Astăzi, piața plătește prețul acestei neglijențe colective.

Este esențial să înțelegem că vârful „lanțului trofic” al vinului nu poate fi monopolizat exclusiv de producători. Un ecosistem sănătos presupune o rețea complexă de actori: presă de specialitate, organizații nonguvernamentale, distribuitori, somelieri, critici, promotori, un concurs finanțat de dimensiuni europene, consumatori educați și instituții de promovare. Absența sau subdezvoltarea acestor verigi a slăbit întregul lanț.

Susținerea Institutului Vinului ar fi compensat absența Agenției Naționale de Promovare a Vinului. Am fi avut un Muzeu – o instituție vie, la granița dintre știință și edutainement. Din fericire, în binele tuturor, cu sacrificii și voluntariat, a funcționat și crescut Concursul Internațional. Dar „una hirundo non facit ver”.

Anatomia crizei: cauze și mecanisme

Lipsa unui ecosistem de susținere

Una dintre cauzele fundamentale ale actualei crize este absența unui ecosistem dezvoltat în jurul industriei vinicole românești. Spre deosebire de mari țări producătoare – Franța, Italia, Spania –, unde vinul este susținut de o infrastructură legislativă și culturală vastă – reviste de specialitate, programe TV dedicate, școli de degustare, festivaluri cu tradiție îndelungată –, în România aceste structuri fie nu s-au format, fie au fost ignorate chiar de către cei pe care ar fi trebuit să îi servească, dispărând prematur.

Presa de specialitate s-a „diluat”, concursurile de vinuri sunt accesate de-a valma (după sclipici!), iar emisiunile TV dedicate nu au reușit să câștige tracțiune instituțională suficientă. Paradoxal, această alterare a venit adesea chiar din partea producătorilor, iar autoritățile au preferat să controleze mesajul, în loc să îl amplifice. Rezultatul a fost o bulă informațională în care consumatorul a rămas neinformat și, implicit, neimplicat emoțional, iar connaisseur-ul s-a distanțat de superficialitatea curentă.

Prăbușirea canalului HoReCa

Sectorul HoReCa reprezintă nu doar un canal de vânzare, ci și principala scenă de prezentare și descoperire a vinului. Un consumator care descoperă un vin bun la restaurant este, cu o probabilitate ridicată, un viitor cumpărător fidel. Prăbușirea consumului în acest sector este, prin urmare, mai mult decât o problemă de cifre de afaceri – este o criză de recrutare a noilor consumatori.

Explicațiile simplificate (rostogolite de neaveniți) care atribuie această prăbușire exclusiv prețurilor ridicate din HoReCa sunt insuficiente și înșelătoare. Realitatea este multifactorială: lipsa de educare a personalului din servicii, absența unor liste de vinuri bine structurate și explicate, lipsa totală a căilor de comunicare AR, VR, competiția băuturilor alternative (cocktailuri craft, bere artizanală), dar și eșecul producătorilor de a corecta conduita acestui canal – toate acestea au contribuit la deteriorarea situației. „Incentivele” financiare de tip taxe de dop sau taxe de listare au reprezentat un plasture expirat aplicat pe o rană care necesita o intervenție chirurgicală.

Tinerii și viitorul consumului de vin

Poate cea mai îngrijorătoare tendință pe termen lung este îndepărtarea tinerilor de cultura vinului. Generațiile tinere nu au fost cultivate ca potențiali consumatori și ambasadori ai vinului românesc. Responsabilitatea pentru acest eșec revine în primul rând departamentelor de marketing ale marilor producători, care nu au reușit să construiască o narațiune relevantă și autentică pentru publicul tânăr.

Consumul de vin nu este doar un act de „băut o băutură” – este un mod de socializare cât se poate de modern, o formă de expresie culturală, dar și o legătură cu identitatea locală și cu tradiția. Tinerii din România nu au fost invitați în acest scenariu. Li s-a prezentat vinul ca un produs al bătrânilor sau ca o băutură de lux inaccesibilă sau cu prea multe reguli, nu ca o experiență de bucurie și atractivă. Greșelile de comunicare s-au acumulat până când distanța dintre tineri și vin a devenit o prăpastie greu de traversat. Constatăm că nu știm nici cine sunt acești tineri, nici ce vor să consume. De ce sunt antialcool „generic”?

Campaniile de marketing bazate pe vedete și influenceri au ratat adesea tocmai această conectare autentică. Colaborările au generat vizibilitate superficială, dar nu au construit simpatia reală, nici notorietatea de durată a brandurilor, și cu atât mai puțin creșteri semnificative ale vânzărilor. O strategie de marketing eficientă pentru vin trebuie să fie construită în jurul experienței, convenției narative și educației – nu al imaginii. Educație înseamnă și nuanțarea relației alcool–vin. 

Responsabilitatea colectivă, un bun comun

Un aspect important, adesea neglijat în dezbaterile despre criza vinului românesc, este cel al responsabilității colective. Vinul românesc, denumirile de origine controlată, arealele viticole, moștenirea culturală a podgoriilor – toate acestea sunt bunuri comune ale națiunii, nu proprietatea exclusivă a producătorilor. Prin urmare, dreptul de a opina și de a contribui la soluționarea crizei revine tuturor celor care au o legătură cu această industrie, indiferent dacă dețin sau nu o cramă. Până și proximitatea geografică față de o Denumire de Origine (de rezidență sau antreprenoriat fără legătură „oeno”) justifică luarea de poziție.

Istoria recentă demonstrează că unele dintre cele mai bune idei au venit din afara cercului producătorilor: primele magazine specializate, primele platforme de vânzare online, inițiativele de promovare culturală. Din nefericire, în loc să fie sprijinite și integrate, aceste inițiative au fost adesea privite cu suspiciune sau chiar sabotate indirect de producători, care au căutat să le dubleze în condiții de concurență neinspirată (până mai ieri, „prețuri de producător” la poarta cramei sau, ceva mai nou, în online-ul minuscul al fiecărui producător în parte).

Marketingul vinului, unde s-a greșit

Serviciile de marketing din industria vinului românesc suferă de o problemă sistemică: în proporție covârșitoare, strategiile adoptate sunt ineficiente, costisitoare și inadaptate realităților pieței. Această afirmație nu este o critică fără fundament, ci o concluzie susținută de rezultatele concrete: scăderea consumului, lipsa de notorietate a brandurilor locale și eșecul de a conecta emoțional cu publicul tânăr. Un „ingredient” folosit des: oameni de marketing provin din afara domeniului și sunt „neaclimatizați” (neșcoliți specific). De aici, și lauda participărilor la pseudocompetiții ca Frankfurt, Lyon ș.a.m.d. (reversul ar fi: în cunoștință = bătaie de joc față de public.

Marketingul eficient al vinului nu mai înseamnă a angaja o frumusețe pentru a poza cu un pahar în mână. Înseamnă a construi o poveste autentică despre terroir, despre oamenii din spatele vinului, inclusiv despre legătura dintre loc și gust. Înseamnă educație continuă a consumatorilor, prezență consistentă în canalele de comunicare relevante și o strategie de conținut bine gândită pe termen lung. Nimic din toate acestea nu se poate cumpăra cu taxe de dop sau campanii de imagine efemere. Primul exemplu fericit care îmi vine în minte este o emisiune/podcast de tip „travel” sau „discovery”. Nici parti-pris-urile cu haterii de serviciu n-au avut rezultat. Poate că – plătind – ai scăpat de o injurie, dar „verbul” colectiv a fost inhibat.

Unele firme mari poate au resurse suficiente pentru a-și permite ocoluri costisitoare și pentru a rezista perioadelor dificile. Altele, tot mari, dar și cramele mici și mijlocii nu au acest lux. Pentru acestea, fiecare an de marketing ineficient poate însemna înghețarea întregului circuit comercial, incapacitatea de a plăti furnizorii, pierderea listărilor în magazine și restaurante (ceea ce înseamnă dispariția din ochii consumatorilor). Criza nu are același chip pentru toți jucătorii din industrie.

Un ecosistem necoagulat

De-a lungul deceniilor, au existat numeroase inițiative valoroase care ar fi putut forma nucleul unui ecosistem vibrant al vinului românesc: publicații de specialitate, coloane în reviste naționale generaliste, glossy sau axate pe diferite domenii de interes, rubrici în presa economică, emisiuni TV, cărți de vinuri, concursuri. Toate acestea au funcționat, unele cu rezultate remarcabile. Totuși, industria nu s-a coagulat niciodată în jurul lor. Au fost percepute ca proiecte ale „altcuiva”, nu ca instrumente colective de construire a pieței. Nici măcar nu s-a folosit forța industriei pentru a determina acțiuni din partea administrației sau a entităților proiectate să facă ceva pentru vinul românesc.

Această fragmentare a generat un paradox dureros: cu cât fiecare actor și-a urmărit mai exclusiv interesul individual pe termen scurt, cu atât a afectat mai mult interesul colectiv pe termen lung. Salvările individuale au erodat valoarea percepută a vinului românesc în ansamblu. Astăzi avem scadența.

Calea înainte: soluții și condiții pentru redresare

Soluțiile există, dar trebuie spus cu toată onestitatea: costul implementării lor astăzi este semnificativ mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi acționat la timp. Fiecare an de inacțiune a adăugat noi straturi de dificultate și a redus marja de manevră a industriei. Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune – mizele sunt prea mari, atât economic, cât și cultural. Adică, mize existențiale!

Reconstruirea ecosistemului informațional și de acțiune

Prima prioritate trebuie să fie reconstruirea unui ecosistem informațional solid în jurul vinului românesc. Aceasta presupune susținerea activă a presei de specialitate, nu inhibarea ei. Presupune investiție în conținut editorial de calitate – articole, podcasturi, canale video –, care să educe și să entuziasmeze consumatorii. Presupune deschiderea producătorilor față de critica constructivă și față de evaluările independente. Impune o adoptare totală și rapidă a ideilor novatoare. (Repun pe tapet modelul A7 – Autostrada Podgoriilor.)

Totodată, este necesară o relație mai matură cu autoritățile și cu administrația publică. Lobbyul pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și fiscal nu trebuie să fie lăsat exclusiv în sarcina producătorilor – care se expun prin această poziție. ONG-urile, asociațiile profesionale, jurnaliștii specializați pot fi delegați să preia o parte din această responsabilitate de reprezentare. Evident, industria este obligată să formeze un buget pentru aceste demersuri și/sau să oblige statul să permită implementarea unor idei valoroase (vezi indicatoarele turistice amplasate pe domeniul public) – lucruri care nu costă, dar care au efect.

Reconectarea cu tinerii

Reconectarea cu publicul tânăr necesită o schimbare fundamentală de abordare. Vinul trebuie prezentat ca parte dintr-un stil de viață modern, nu ca o relicvă, un simbol al trecutului sau ca un mod de viață nesănătos. Evenimentele de degustare trebuie să devină experiențe sociale atractive, accesibile și distractive. Platformele digitale – Instagram, TikTok, YouTube – trebuie exploatate cu conținut autentic și educativ, nu cu reclame tradiționale adaptate superficial.

Colaborările cu creatori de conținut autentici, pasionați de gastronomie, călătorii și cultură pot fi mult mai eficiente decât campaniile cu vedete. Autenticitatea și cunoașterea reală a produsului sunt criteriile care trebuie să ghideze alegerile de parteneriat, nu notorietatea superficială. Caravaningul ar putea sta la baza celor enunțate mai sus. (Notați, vă rog!)

Revitalizarea HoReCa drept scenă a vinului

Sectorul HoReCa trebuie reconsiderat ca o scenă de prezentare și educare, nu doar ca un canal de vânzare. Producătorii pot „forța” ca, în timp, personalul din restaurante și hoteluri să aibă pregătire specifică ca barem de clasificare pentru restaurant. Astfel, chiar în condițiile de fluctuație a lucrătorilor, investiția în profesionalizarea lor ar avea sens, dar să și ofere materiale educative atractive, să organizeze degustări cu somelieri și personal de servicii. O chelneriță care poate recomanda cu entuziasm și cunoaștere un vin local face la fel de mult pentru brandul respectiv ca o campanie publicitară. AI-ul îi poate fi un sprijin „natural”.

Concluzii: momentul adevărului

Piața vinului românesc se află la o răscruce. Criza actuală este dureroasă, dar poate reprezenta și un catalizator pentru schimbarea profundă de care industria are nevoie de mult. Condiția esențială este ca actorii relevanți să renunțe la abordările individualiste și să accepte că problemele comune necesită soluții comune.

Este momentul să se pună întrebările corecte și să se enunțe problemele cu onestitate, fără a căuta vinovați externi sau a minimiza responsabilitatea internă. Este momentul unui audit sincer al strategiilor de marketing, al relațiilor cu presa de specialitate, al modului în care industria se raportează la consumatorii tineri, la canalul HoReCa și la foarte probabile noi obiceiuri de consum.

Vinul românesc are un potențial remarcabil: soiuri autohtone și internaționale, terroir-uri valoroase, o tradiție milenară. Toate acestea reprezintă un capital natural și cultural pe care nicio criză nu îl poate șterge. Ceea ce lipsește nu este potențialul, lipsesc voința colectivă și capacitatea organizatorică de a-l valorifica. Dacă industria va reuși să construiască această voință comună, redresarea este nu doar posibilă, ci 100% viabilă.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Consumatorii din țara noastră sunt tot timpul în căutarea gusturilor surprinzătoare, motiv pentru care piața vinurilor și a divinurilor premium devine tot mai competitivă. Totodată, consumatorul român își dorește produse autentice, cu origine clară și constanță în calitate. În acest context, Produse Moldovenești, cu aproape 20 de ani de experiență, joacă un rol important în aducerea și promovarea băuturilor de excepție din Republica Moldova, atât în retail, cât și în HoReCa.

Produse Moldovenești reprezintă un veritabil ambasador al vinurilor din Republica Moldova pe piața românească, contribuind decisiv la creșterea vizibilității și recunoașterii acestora.

Vinurile moldovenești, tot mai căutate

„Vinul bun pleacă din vie” este o expresie care face referire la calitatea vinului care este influențată de calitatea strugurilor, care la rândul lor depind de sănătatea și îngrijirea viței-de-vie. „Profilul aromatic distinct, tehnologiile moderne de vinificare, dar și recunoașterea internațională atrag tot mai mult atenția asupra vinurilor moldovenești. Deschiderea consumatorilor români către terroir-ul moldovenesc se reflectă în cererea crescută pentru vinuri autentice, vinuri cu poveste și stil propriu”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.

Pentru consumatorii din România, produse-moldovenesti.ro este locul ideal unde pot descoperi vinuri și divinuri autentice, ediții limitate și oferte speciale. Pe site, pot fi descoperite în permanență produse noi, promoții și campanii dedicate iubitorilor de băuturi premium. În același timp, consumatorul licorilor bahice de peste Prut găsește pe pagina de internet a companiei Produse Moldovenești recomandări și sugestii menite să transforme fiecare moment într-o experiență memorabilă.

Un instrument pentru parteneriate de încredere, platforma B2B

Compania Produse Moldovenești pune la dispoziția partenerilor o platformă B2B modernă, creată pentru a înlesni accesul la portofoliul complet de vinuri și divinuri - https://comenzi.produse-moldovenesti.ro. Prin intermediul acesteia, colaboratorii beneficiază de prețuri en-gros competitive, informații actualizate despre stocuri și livrare rapidă, adaptată nevoilor din diverse sectoare – HoReCa, retail, distribuție sau magazine specializate.

„Platforma oferă un mod eficient și transparent de gestionare a comenzilor, permițând acces în orice moment la produse cu gust autentic și calitate garantată. Această soluție digitală susține dezvoltarea unor parteneriate stabile, bazate pe încredere și profesionalism, contribuind la consolidarea colaborărilor pe termen lung”, subliniază Alin Dinu.

Produsele moldovenești, nelipsite de la târguri de specialitate, festivaluri și degustări

Produse Moldovenești își promovează portofoliul și interacționează direct cu profesioniștii și iubitorii de vinuri și divinuri prin implicarea activă în evenimente dedicate industriei:

• târguri de specialitate dedicate vinului, retailului și FMCG;

• festivaluri ale vinului în întreaga țară, unde compania promovează cramele din Moldova și portofoliul său premium;

• training-uri și degustări tematice, precum și evenimente private în restaurante, hoteluri sau locații specializate;

• evenimente corporate, unde sunt oferite degustări personalizate pentru companii și parteneri.

Aceste activități permit companiei să construiască relații directe cu consumatorii, distribuitorii și profesioniștii din domeniu, contribuind la educarea pieței și la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești.

Glamour Reserva, o gamă cu etichetă termosensibilă

Produse Moldovenești este o companie care nu doar își propune, dar și aduce mereu produse diferite și inovatoare pe piața românească. „Portofoliul include, printre altele, Glamour Reserva, o selecție de vinuri rafinate, care reflectă inovație stilistică și diversitate în arome”, spune Alin Dinu.

Pe lângă varietatea cromatică, gama Glamour Reserva se remarcă prin designul inovator, cu etichetă termosensibilă care își schimbă culoarea în funcție de temperatura vinului, oferind un element vizual surprinzător la servire.

„Această combinație între stil modern (vinificație contemporană), diversitate de culori și experiență vizuală, transformă Glamour Reserva într-un vin memorabil. Gama se evidențiază prin originalitate și design, captând atenția consumatorilor și profesioniștilor din HoReCa”, punctează Alin Dinu.

Gama Glamour Reserva cuprinde trei variante distincte, fiecare cu o personalitate clară și un stil modern:

• Glamour Reserva Alb: un vin demisec, cu aromă proaspătă și rafinată. Gustul său fin și armonios îl recomandă pentru serile de vară sau aperitive elegante.

• Glamour Reserva Rose: un vin demidulce, obținut din Merlot și Pinot Noir, delicat, cu aromă fină și sofisticată, note florale și fructate, potrivit pentru momente romantice sau petreceri lejere.

• Glamour Reserva Roșu: demisec, catifelat, cu arome fructate de coacăze, prune și cireșe, cu gust amplu și elegant, ideal pentru cine și evenimente speciale.

„Orientarea către produse moderne, inovatoare și surprinzătoare, precum și căutarea permanentă a unor produse noi, confirmă nu doar capacitatea companiei de a anticipa tendințele pieței, ci și pasiunea pentru excelență și rafinament, consolidând prestigiul vinurilor moldovenești în România”, conchide Alin Dinu, directorul național de vânzări al companiei Produse Moldovenești.

Foto: Produse Moldovenești

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alexandrion Group, producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri și singurul producător de whisky single malt din România, parte a Nawaf Salameh Family Office, a semnat două parteneriate strategice noi cu Hanuman Spirits - distribuitor oficial în Estonia și Lituania - și Stan Central Sourcing - partener exclusiv pentru Letonia. Prin aceste acorduri, Grupul face primul pas direct pe piețele din regiunea baltică și valorifică noi oportunități pentru distribuția brandurilor sale la nivel internațional.

Cele două companii de distribuție vor gestiona în mod exclusiv importul și distribuția câtorva branduri de băuturi spirtoase din portofoliul Alexandrion Group, respectiv:

• Carpathian Single Malt Whisky (Cognac Cask Finish, Fetească Neagră Cask Finish & Peated Cask Finish) - primul whisky single malt produs în România, multipremiat la competiții internaționale;

• Alexandrion 5, 7 și 9 stele - unul dintre cele mai longevive branduri din portofoliul Grupului;

• AR Single Malt Whisky (Bourbon Cask, Oloroso Cask & Vinsanto Cask Finish) -un whisky single malt care unifică tradiția și inovația în producția de whisky;

• Red Bowler Blended Scotch Whisky -un whisky scoțian, cu un profil echilibrat, maturat în butoaie din lemn de stejar timp de 3 ani;

• Kingsbury London Dry Gin & Kingsbury Strawberry Pink Gin - două ginuri cu gust delicat și echilibrat, perfecte pentru gin-tonic și cocktailuri clasice;

• Cavo D’Oro - o băutură cu un buchet aromatic intens.

„Țările baltice sunt pregătite pentru un nou standard în lumea băuturilor premium, iar Alexandrion Group vine să răspundă acestor așteptări. Am planificat atent extinderea rețelei noastre de distribuție în această zonă pornind de la cererea tot mai mare a consumatorilor care caută băuturi care îmbină tradiţia şi inovaţia într-un mod inedit. Împreună cu cei doi parteneri vom aduce în fața consumatorilor nu doar produse de calitate superioară, ci vom crea experiențe autentice și memorabile”, a declarat Antonio Salameh, Chairman Alexandrion Group.

Tomas Merlik, Commercial & Marketing Director Europe Alexandrion Group a adăugat: „Intrăm în piețele baltice cu parteneri care înțeleg perfect atât specificul local, cât și exigențele segmentului premium. Hanuman Spirits și Stan Central Sourcing au expertiza și infrastructura necesare pentru a transforma brandurile noastre în repere ale calității în Estonia, Lituania și Letonia”.

Acordurile fac parte din strategia mai amplă de extindere a Grupului Alexandrion, care vizează colaborări selective și de lungă durată în piețe europene cheie, acolo unde aprecierea pentru tradiție și calitate reflectă valorilor Grupului.

„Nu doar importăm produse de top, ci contribuim la crearea lor. Ne propunem să construim o prezență solidă atât în zona de distribuție premium, cât și în dezvoltarea de branduri, oferind valoare și gusturi de neegalat consumatorilor”, arată Meigo Jääger, Sales & Marketing Manager Hanuman Spirits.

La rândul său, Martins Kronbergs, CEO Stan Central Sourcing, subliniază: „Apreciem enorm oportunitatea de a consolida colaborarea cu Alexandrion Group. La Stan Central Sourcing credem că progresul real apare atunci când partenerii împărtășesc aceleași valori, viziune și aspiraţii față de excelență. Așteptăm cu nerăbdare rezultatele pe care acest parteneriat le va aduce”.

Prin această extindere, Alexandrion Group continuă să își consolideze prezența internațională, asigurându-se totodată că brandurile sale sunt introduse pe noi piețe cu grijă, consecvență și respect față de identitatea lor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de toamnă a Festivalului Internațional al Vinului din România RO-Wine se desfășoară în perioada 13 – 15 octombrie 2023, în București, la Fratelli Studios. Evenimentul este orientat exclusiv către piețele vinului premium și de lux.

RO Wine - International Wine Festival of Romania include crame din România, Europa și alte regiuni viticole ale lumii, o selecție gourmet impresionantă, masterclass-uri susținute de oaspeți de autoritate și evenimente speciale.

Producătorii de vin beneficiază de oportunități comerciale atractive, la nivel local, dar și internațional. Operatorii și consumatorii HoReCa sunt bineveniți să se bucure de cele mai înalte standarde pe care le poate oferi industria.

„Pentru mine, RO Wine - International Wine Festival of Romania înseamnă foarte mult, înseamnă bucurie, oameni dragi și mereu vinuri extraordinare. Una dintre cele mai mari satisfacții este să pot oferi contextul ideal în care vinurile bune să poată fi descoperite de un public care să le aprecieze la adevărata lor valoare. Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. În fiecare an, festivalul oferă o interacțiune directă cu operatorii premium HoReCa și cu oameni pasionați de vin din întreaga lume”, a declarat Marinela Ardelean, organizator RO Wine.

Salonul „Gustul Italiei”

La festivalul RO Wine, ICE - Agenţia Italiană pentru Comerţ Exterior și ITA Bucarest, precum și companii italiene sunt prezente în cadrul Salonului „Gustul Italiei” cu o selecție de produse de excepție.

Vineri, 13 octombrie, are loc deschiderea oficială a Salonului „Gustul Italiei”, iar ambasadorul Italiei la București, Alfredo Durante Mangoni, va fi prezent la eveniment și va face declarații despre relația de comerț dintre Italia și România, va oferi date despre importurile de produse italiene și despre consumul acestora în rândul românilor. Totodată, sunt prezenți peste 40 de producători de top din Italia (crame, producători de făinoase, dulciuri, brânzeturi etc).

Potrivit datelor Ambasadei Italiei la București, România este a 17-a piață de desfacere a produselor agroalimentare italiene. În 2022, țara noastră a importat produse agricole și agroalimentare din Italia de peste 770 de milioane de euro. Românii au consumat în 2022 peste 19.000 de tone de paste făinoase și peste 96.000 de hectolitri de vin din Italia. Din totalul vinurilor italiene importate în 2022, circa 50% a fost reprezentat de vinurile spumante.

Masterclass-uri la RO Wine

Vineri, 13 octombrie 2023

17:00 – 18:00 Masterclass  „Vinuri din Argentina: RUTINI – prima familie în vinuri fine”. Vinurile cramei RUTINI sunt importate în România de Global Wine & Fine Spirits. Speakeri: Dragos Ghinea și Florin Bejan.

19:00 – 19:30  Lansare carte „ȚARA ȘI VINUL” de Marinela Ardelean - Tritonic Books | Speakeri: Marinela Ardelean, Valeriu Stoica și Bogdan Hrib.

Sâmbătă, 14 octombrie 2023

13:00 – 14:00 Masterclass „Discover the Frescobaldi Crus”. FRESCOBALDI este importat în România de PARMAFOOD.

Speaker: Maria Chiara.

14:00 – 15:00 Masterclass „California's Top Tier: A 100-Point Wine Exploration”. Kendall – Jackson, importator PARMAFOOD.

Speaker: Michele Fazari.

15:00 – 16:00 Masterclass „Pinot Noir & Muzică Live” – Jidvei

Speaker: Constantin Drăgan

17:00 – 18:00 Masterclass Peuch Haut - Gust și tradiție din Languedoc, importator: VINEXPERT.

Speaker: Jean-Bernard Tison.

Duminică, 15 octombrie 2023

14:00 – 15:00 Masterclass „Borgogno și marele terroir din Barolo”. BORGOGNO FONTANAFREDDA importat de PARMAFOOD.

Speaker: Andrea Graneris.

16:00 – 17:00 Masterclass „Vinuri spumante premium din Spania: Cava și abordarea mediteraneană”. HOLA BARCELONA, importator GLOBAL WINES & FINE SPIRITS.

Speaker: Tom Dukker, Managing Partner HOLA BARCELONA.

Mai multe detalii despre RO Wine - International Wine Festival of Romania găsiți pe site-ul evenimentului (https://romaniawinefestival.com/), iar pentru bilete accesați link-ul: https://www.bilete.ro/ro-wine/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2023 are loc Bucharest Food Expo, cea mai mare expoziție destinată sectorului de alimente și băuturi din România. Evenimentul, aflat la a doua ediție, se desfășoară la Hala Laminor din București. Vizitatorii au ocazia să se bucure de experiențe culinare deosebite și să descopere cele mai bune produse alimentare locale și internaționale.

Evenimentul își propune să contribuie la dezvoltarea sectorului agroalimentar din România pe toată filiera de producție, astfel încât consumatorii de alimente din țară și din străinătate să se bucure de produse românești de calitate.

Potrivit organizatorilor, ediția 2023 a Bucharest Food Expo aduce împreună cele mai bune produse locale și internaționale, demonstrații culinare live și evenimente speciale pentru iubitorii de gastronomie din toată țara. În cele patru zile de expoziție, participanții vor avea parte de o serie de momente deosebite.

Cei care trec pragul târgului au ocazia să-și procure produse atestate tradițional dintr-o gamă variată de peste 30 de preparate din categoria: carne, lapte, procesare legume-fructe, băuturi. Nu vor lipsi  produsele apicole, fructele deshidratate, ce dețin certificare de produs montan, dar și uleiurile presate la rece din floarea-soarelui, aromatizate cu mirodenii, cozonaci și prăjituri realizate după rețete transmise din generație în generație.

O importantă manifestare de la Bucharest Food Expo 2023 este conferința „România, de la furcă la furculiță!”, care se va axa pe dezbaterea și explorarea tendințelor și provocărilor din industria alimentară și va oferi o perspectivă valoroasă asupra viitorului industriei alimentare din țara noastră și a modului în care aceasta poate contribui la dezvoltarea economică și sustenabilitatea țării. Astfel, participanții vor avea ocazia să cunoască mai multe aspecte despre evoluția sectorului și să dezbată elemente privind inovații și noutăți.

Pe toată perioada evenimentului vor avea loc tot soiul de activități și dezbateri, precum: Conferința „HoReCa Top Trends & Innovation”, o oportunitate pentru profesioniștii din industria ospitalității de a descoperi cele mai recente tendințe și inovații care pot transforma experiența gastronomică pentru clienți; Campionatul Internațional de Pizza, în cadrul căruia cei mai talentați pizzari din România și din străinătate se vor întrece pentru a crea cele mai delicioase pizza; competiția Top Chef Măcelar: prima competiție din România care își propune să selecteze cei mai buni maeștri măcelari, aducând față în față echipe de profesioniști care reprezintă cu mândrie breasla măcelarilor.

În cadrul Bucharest Food Expo 2023 este organizată o „Piață de Mici”, o zonă dedicată acestui preparat autentic românesc. Astfel, vizitatorii vor avea ocazia să deguste mici pregătiți după rețete din toată țara și alte bunătăți, precum: cârnați de mangalița, pastramă de oaie și cârnați din carne de Angus, toate gătite cu pasiune, păstrând gustul românesc autentic.

„Salut organizarea acestui eveniment și îmi doresc ca astfel de manifestări să fie extinse la nivelul întregii țări pentru a le putea oferi producătorilor români posibilitatea de a-și valorifica roadele muncii, iar consumatorii să-și poată procura produse de calitate. MADR susține prin programe de sprijin toate sectoarele din agricultură, pentru a ne asigura că avem alimente de calitate, obținute în România. Îi îndemn pe toți să cumpere și să consume produse românești, doar astfel putem contribui la dezvoltarea agriculturii și capitalizarea fermierilor români”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituție prezentă cu stand la Bucharest Food Expo 2023. 

De altfel, și publicația noastră Revista Fermierului sprijină evenimentul și este prezentă cu stand la cea de-a doua ediție a evenimentului Bucharest Food Expo, de la Hala Laminor.

Programul Bucharest Food Expo 2023 include și sesiuni de business matchmaking, oferind participanților oportunitatea de a stabili conexiuni de afaceri între specialiști, expozanți și invitați din țară și străinătate, dar și prezentări de inovații și noutăți, cum ar fi prezentarea de echipamente și utilaje pentru dezvoltarea sectorului alimentar.

Pentru mai multe detalii, puteți accesa site-ul oficial al evenimentului Bucharest Food Expo: https://bucharestfoodexpo.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru prima dată, salonul „Vicii și Delicii” ajunge la Timișoara, anul acesta orașul din vestul țării fiind Capitală Europeană a Culturii. Evenimentul dedicat micilor plăceri ale vieții, vinuri, băuturi spirtoase, produse gourmet, are loc în perioada 24 – 26 martie 2023, la Centrul Regional de Afaceri. Salonul de vinuri și gastronomie „Vicii și Delicii” și-a deschis porțile pentru prima dată în toamna anului 2018, la Arad.

Sute de etichete de vinuri și alte licori fine așteaptă să fie degustate la „Vicii și Delicii” Timișoara 2023. „Pe lângă vinuri, cei care vor călca pragul salonului vor găsi și o selecție atentă de băuturi fine remarcabile, dar și delicii culinare, totul într-un decor luxuriant. Fie că ești pasionat de vin sau doar ce i-ai descoperit farmecul aparte, salonul Vicii și Delicii va fi în weekend-ul 24 – 26 martie locul ideal pentru a-ți rafina gusturile, pentru a socializa și pentru a învața din tainele viticulturii”, spun organizatorii.

Vinurile vor fi acompaniate de mezeluri și brânzeturi de cea mai bună calitate, precum și de produse de cofetărie și patiserie. Spectacolele de live cooking vor fi însoțite de workshop-uri dedicate pasionaților de vinuri. „De o parte din deliciile care alcătuiesc Vicii și Delicii 2023 | Timișoara se va ocupa chef Radu Zărnescu, maestru culinar cu o experiență bogată în industria gastronomiei românești. Pe toată perioada evenimentului, el ne va găti și încânta în cadrul unui live cooking show”, punctează organizatorii salonului.

Cei care trec pragul evenimentului au ocazia să facă parte din acțiunea „Timișoara degustă”, prin care vor fi alese cele mai bune vinuri din cadrul salonului. Fiecare vizitator va avea ocazia, pe baza biletului de acces, să voteze și să-și aleagă vinurile preferate.

„Vicii și Delicii” 2023 | Timișoara

Program

Vineri, 24 martie: 17.00 - 22.00

Sâmbătă, 25 martie: 14.00 - 22.00

Duminică, 26 martie: 14.00 - 20.00

Organizatori: Methexis, Bibliotheka

Parteneri: Selgros, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, Aur'a, Auto Schunn

Prețul biletului de acces este 50 de lei, putând fi achiziționat online de pe site-urile eventim.ro, iabilet.ro, entertix.ro sau de la intrarea în cadrul evenimentului, și permite participarea la toate degustările pregătite de cramele prezente.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri spumante din România şi singurul producător de whisky single malt din ţară, a inaugurat cea de-a doua distilerie. Amplasată chiar lângă prima distilerie a grupului, în incinta Distileriilor Alexandrion Saber 1789, situate în regiunea Dealu Mare, în comuna Bucov, judeţul Prahova, această distilerie performantă are în componenţă recipiente din cupru pentru distilare dublă şi va fi utilizată, în principal, pentru distilarea whisky-ului single malt. Astfel, capacitatea de producţie va creşte semnificativ pentru Carpathian Single Malt, primul whisky single malt produs integral în România de Alexandrion Group, lansat comercial în 2022.

„Alexandrion Group se extinde foarte repede şi acest proces generează nevoia de a creşte capacitatea de producţie pentru mărcile de referinţă din portofoliul nostru, care sunt solicitate în cantităţi din ce în ce mai mari. Avem nevoie de distilerii care să ne permită să acoperim cererea, dar, în acelaşi timp, să menţinem calitatea superioară a produselor noastre. Am trăit un moment istoric. Am sărbătorit succesul unui proiect foarte complex, care a durat 5 ani. A fost nevoie de 2 ani pentru a trasa cerințele noastre tehnice, producătorului, unul dintre cei mai mari și mai experimentați furnizori de tehnologie din lume, fondat în 1912, i-au fost necesari încă 2 ani pentru a produce această distilerie și am avut nevoie de încă un an pentru a o face operațională. La evenimentul de inaugurare am onorat eforturile și expertiza tuturor proiectanților și inginerilor implicați în acest proiect, a lui Allan Anderson, Whisky Director și Master Distiller Carpathian Single Malt și am urat succes echipei care va gestiona activitatea acestei distilerii. Succesul unei băuturi alcoolice depinde de trei factori esențiali: ingrediente de cea mai bună calitate, experiența și cunoștințele echipei care o produce și tehnologia performantă. Noi le avem pe toate la Distileriile Alexandrion Saber 1789. Vor urma și alte distilerii, deja avem proiectul pentru următoarea, pe care o voi anunţa la momentul potrivit. În SUA și în Grecia avem deja două distilerii în construcție. Atunci când ești producător, este foarte important să poți deschide unități de producție în ţările în care vinzi produsele tale și să produci pentru piețele respective”, a spus dr. Nawaf Salameh, președintele fondator al Grupului Alexandrion.

Rhein Extra, cel mai vechi vin spumant din România şi furnizor oficial al Casei Regale a României încă din 1904, produs de peste 100 de ani, făra întrerupere la Pivniţele Rhein & CIE 1892 Azuga, a avut un rol important în cadrul evenimentului de inaugurare. Momentul în care noua distilerie a fost pusă în funcţiune a fost celebrat de către cei prezenţi ciocnind un pahar de Rhein Extra. Prezenţa vinului spumant a marcat, de asemenea, liantul puternic dintre tradiţia, calitatea şi expertiza care caracterizează vinurile produse la crama Grupului Alexandrion şi băuturile spirtoase produse de Distileriile Alexandrion Saber 1789.

Datorită tehnologiei de ultimă generație și proceselor inovatoare care permit producția de băuturi alcoolice de cea mai înaltă calitate, Distileriile Alexandrion Saber 1789 reprezintă astăzi una dintre cele mai moderne facilități de producție din Sud-Estul Europei și unul dintre cele mai mari centre de îmbuteliere din regiune. Printre mărcile de referinţă din portofoliul Alexandrion Group produse aici, se numără Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars, Alexandrion, Saber Elyzia şi Kreskova Vodka.

Ediția cu numărul 13 a unuia dintre cele mai mari concursuri de băuturi distilate din Europa, Quintessence 2023, a fost cu noroc pentru Distileria Măgura Zamfirei, ale cărei produse au fost medaliate cu aur, argint și bronz. Sâmbătă, 4 februarie, Master Distiller-ul Alexandru Haită, fermier și proprietar al distileriei din județul Teleorman, a fost prezent la gala de premiere a concursului, în orașul Debrecen – Ungaria, pentru a primi trofeele.

„Ne bucurăm că munca noastră este recunoscută și recompensată cu medalii. Cu siguranță, în următoarea perioadă, o să aducem mai multe premii acasă. Între timp, noi lucrăm la mai multe produse insuflate de Spiritul Zamfirei și, desigur, la mai multe povești uimitoare”, ne-a spus Alexandru Haită.

La Quintessence 2023, Dry Gin No. 4 a fost premiat cu Aur. Este un gin obținut prin distilarea în alcool din cereale a boabelor de ienupar, plantelor aromatice și citricelor, la care s-au adăugat o serie de ierburi aromatice din pădurile din preajma distileriei. Alexandru Haită se mândrește că este primul gin artizanal distilat 100% românesc.

Haiduc Rum White a câștigat Argint. „Primul rom alb produs în Romania 100% în Distileria Măgura Zamfirei. Ca unic ingredient am folosit cea mai bună melasă din trestie de zahăr originară din America de Sud. Această materie primă nu o găsesc, din păcate, la noi în țară. Romul este produs conform tradițiilor din America de Sud, trecând prin procedeul de fermentare și apoi distilare „o dată și jumătate” în alambic de mici dimensiuni. Această metodă atipică de distilare scoate îin evidență notele bogate și pronunțate de melasă, miere și note dulci de vanilie. Haiduc Rum White este prietenos și nu conține zahăr, arome sau culori adăugate, fiind un rom corpolent, foarte fructat, cu pronunțate note de vanilie, uimitor prin buchetul său predominant de zahăr brun și subtile note de cafea”, precizează Alexandru Haită.

Medalia de Bronz a ajuns la Moonlight, cel de-al doilea gin produs la Distileria Măgura Zamfirei. Despre culoarea spectaculoasă, albastru ultramarin, proprietarul distileriei menționează că este obținută prin infuzarea cu flori de Clitoria Ternatea, fără absolut nici un pic de colorant artificial. „Moonlight Gin ne încântă vizual și cu un mic „spectacol de magie”, deoarece atunci când este mixat într-un gin tonic, el trece de la culoarea albastru ultramarin la un spectaculos violet deschis. Este un gin remarcabil prin prezenta lui, distilat sub clar de lună plină din 15 plante atent selecționate. Regăsim note de coacăze negre, vanilie, scorțișoară, piper roz, ghimbir, iris florentin și grăunțele paradisului.”

Distileria Măgura Zamfirei se află în comuna Călinești, județul Teleorman, acolo unde Alexandru Haită face agricultură de peste 15 ani, având astăzi o fermă vegetală de circa 1.100 de hectare, suprafață pe care an de an cultivă grâu, orz, secară, porumb. Tânărul fermier este și președintele Cooperativei Agricole Tinoasa – Teleorman, care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro.

„Am adus ferma în punctul în care tehnologia de ultimă generație, automatizarea și digitalizarea sunt prezente. Pentru noi a fost un pas firesc să trecem de la farming la distilate, fiind înconjurați de toate ingredientele și toată expertiza necesară pentru a face produse premium, 100% naturale. Așa am ajuns să fondăm Distileria Măgura Zamfirei în comuna teleormăneană Călinești. Ferma noastră are câmpurile întinse până la baza și în jurul Măgurei legendare, o colină artificială, o așezare omenească abandonată timp de mai multe secole. „Movila” noastră a căpătat în timp denumirea de Măgura Zamfirei, deoarece documente recente din arhiva Călinești arată că lângă acea colină existase o cârciumă unde călătorii făceau popas, deținută de o anume Zamfira. Alambicul în care Zamfira prepara băutura s-a pierdut, însă locul pe care s-a aflat conacul și-a păstrat magia. După sute de ani, iată, eu și soția mea, Alexandra, continuăm povestea Zamfirei cu ajutorul noii noastre distilerii. Am dezvoltat o serie de povești pornind de la puținele informații legate de Zamfira, de cârciuma ei și de Măgura, astfel încât Măgura Zamfirei să devină un simbol pentru județul Teleorman și, de ce nu, un punct de atracție turistică”, povestește Alexandru Haită, fermierul care, pasionat și dornic să învețe și să-și dezvolte afacerile, a urmat un curs de Craft Distiller în Olanda, după care a făcut modulul de Master Distiller, specializându-se în ginuri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În urma unui proces complex de rebranding, hotelul New Montana din Sinaia a fost redenumit Alexandrion Royal pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion. Investiţiile estimate în lucrările de renovare şi modernizare se ridică la aproximativ 17 milioane de euro. Hotelul va include multiple facilităţi: patru restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean, baruri, zonă de lounge, SPA, baie turcească, saună, piscină, sală de sport şi salon de înfrumuseţare.

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase, vinuri, spumante şi singurul producător de whisky single malt din România, anunţă că va deschide, în 2023, hotelul său din Sinaia. Clasificat în categoria 4 stele, hotelul va avea un concept nou, modern, care va reflecta viziunea preşedintelui fondator al Grupului Alexandrion, dr. Nawaf Salameh şi istoricul grupului şi va oferi oaspeţilor o experienţă unică, memorabilă. Hotelul a trecut şi printr-un proces complex de rebranding, în urma căruia denumirea sa a fost schimbată din New Montana în Alexandrion Royal, pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion.

În 2020, în perioada pandemiei de COVID-19, grupul a demarat un proces amplu de renovare, constând în reconfigurarea spaţiilor de cazare, mobilarea întregului hotel cu mobilier nou, modern şi dotarea cu aparatură de ultimă generaţie, precum şi extinderea facilităţilor de conferinţe, divertisment şi îngrijire personală pentru turişti. Investiţia estimată până la finalizarea lucrărilor se va ridica la aproximativ 17 milioane de euro.

Concept modern, care armonizează povestea Grupului Alexandrion cu multiculturalitatea

„Pe noi, provocările aduse de pandemia de COVID-19 nu ne-au speriat, pentru că am ştiut să le transformăm în oportunităţi. Înainte de pandemie, hotelul era rezervat integral cu trei ani în avans, nu îl puteam închide pentru lucrări. Aşa că am profitat de această perioadă de pauză pentru industria ospitalităţii şi am schimbat conceptul. Am făcut o renovarea completă, acum putem spune că este un nou hotel şi oaspeţii noştri vor fi surprinşi plăcut de design şi de experienţele pe care le vor avea la Alexandrion Royal. Am adus aici multiculturalitatea, am îmbinat elemente de design, de mobilier şi materiale de cea mai bună calitate din mai multe ţări. Dar, cel mai important este faptul că Alexandrion Royal este un hotel care reprezintă grupul Alexandrion şi viziunea mea despre ceea ce înseamnă să oferi o experienţă premium, memorabilă, oaspeţilor, astfel încât aceştia să îşi dorească să se întoarcă iar şi iar. Cei care ne vor vizita vor afla foarte uşor povestea noastră, începând chiar de la recepţie”, spune dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group.

Fiecare zonă a hotelului a fost gândită şi va fi realizată astfel încât să armonizeze, într-o manieră simplă şi elegantă, elemente din povestea grupului şi a preşedintelui său fondator. Oaspeţii care vor dori să afle mai multe despre dr. Nawaf Salameh vor putea citi povestea sa de viaţă inspiraţională şi vor putea descoperi momente cheie din parcursul său profesional la parter şi la mezzanin, acolo unde vor fi expuse aceste informaţii.

Cele șase etaje vor avea denumiri care fac referire la entităţi din cadrul grupului sau la branduri de referinţă din portofoliile de băuturi spirtoase şi vinuri ale Grupului Alexandrion: Nawaf Salameh Family (parter), Alexandrion Foundation (etajul 1), Saber Elyzia Antarktys (etajul 2), Alexandrion Brandy (etajul 3), Carpathian Single Malt (etajul 4), Brâncoveanu (etajul 5), Rhein (etajul 6). Istoricul fiecarui brand este prezentat la etajul care îi poarta denumirea.

Hotelul Alexandrion Royal va beneficia de o reconfigurare a facilităţilor de cazare, în linie cu creşterea stadardelor de calitate şi confort şi va dispune de 167 de spaţii de cazare: camere şi apartamente.

„Am adus mobilă, covoare, parchet, faianţă şi multe alte materiale şi elemente de decor din toată lumea, din Brazilia, Grecia, Spania, Italia sau Ungaria, pentru că ne-am dorit să avem cea mai bună calitate şi un design interior modern, elegant, dar şi cald, să-i facem pe oameni să se simtă ca acasă, dar, în acelaşi timp să simtă că îşi fac cadou câteva zile de răsfăţ, într-un spaţiu rafinat”, a completat dr. Nawaf Salameh.

Restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean

În cele patru restaurante ale hotelului, oaspeţii vor putea savura o varietate de preparate culinare sofisticate din bucătăriile românească, italienească, mediteraneană şi japoneză, complimentate de băuturi spirtoase şi vinuri din portofoliul Alexandrion Group, printre care se vor număra primul whisky single malt din România, Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars, lichiorurile Saber Elyzia şi spumantul Rhein Extra. Atmosfera va fi întreţinută şi de momente de live entertainment. Cei care vor vizita hotelul Alexandrion Royal se vor putea relaxa şi bucura de clipe frumoase în compania prietenilor şi a familiei în barurile din interiorul şi exteriorul hotelului.

„E important să ai condiţii de cazare foarte bune într-un hotel, dar, la fel de important sau, aş spune şi mai important, pentru o experienţă extraordinară, este să ai opţiuni variate şi de bună calitate pentru relaxare şi entertainment. Atmosfera pe care o vom crea în restaurantele şi barurile noastre va fi autentică pentru că am adus elemente chiar din ţările respective. Spre exemplu, vom avea ingrediente şi veselă chiar din Japonia la restaurantul Benihana. Chefii au foarte multă experienţă şi sunt specializaţi în bucătariile specifie fiecărui restaurant, ştiu toate secretele culinare. O revelaţie pentru oaspeţi va fi şi restaurantul italienesc Del Chiaro, care va purta numele secretarului domnitorului Constantin Brâncoveanu, în linie cu conceptul hotelului. Sunt multe surprize pe care oaspeţii noştri le vor descoperi treptat, dupa ce hotelul va fi deschis”, a precizat dr. Nawaf Salameh.

Piscina şi zona de SPA a hotelului Alexandrion Royal vor fi, de asemenea, renovate cu ajutorul unor experţi în domeniu, din străinătate, iar Alexandrion Group va adăuga la facilităţile oferite de hotel o baie turcească, o saună şi un salon de înfrumuseţare. Hotelul dispune şi de sală de sport pentru cei care îşi doresc să se menţină în formă şi atunci când călătoresc, dar şi pentru localnici.

Spaţiul dedicat conferinţelor şi evenimentelor va fi reconfirgurat şi va include trei săli denumite după brandurile Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars şi Rhein Extra. Cea mai mare dintre ele va putea acomoda până la 300 de persoane şi va putea fi amenajată atât pentru conferinţe şi evenimente corporate, cât şi pentru evenimente private.

Degustări de vin şi tururi ghidate la crama din Dealu Mare şi la Pivniţele Rhein, pentru oaspeţii hotelului

„Eu mi-am dorit din start să le ofer oaspeţilor noştri mult mai mult decât un hotel obişnuit şi să fac o legătură între hotel şi afacerile grupului. De mulţi ani noi organizăm degustări de vin şi tururi ghidate la crama noastră din regiunea Dealu Mare unde producem vinuri premiate la cele mai mari competiţii internaţionale şi la Pivniţele Rhein & CIE 1892 de la Azuga, cu o tradiţie extraordinară, unde se produce cel mai vechi vin spumant din România. Ambele se află în aceeaşi regiune în care se află hotelul nostru, aşa că vom organiza astfel de tururi şi pentru oaspeţii hotelului”, a concluzionat dr. Nawaf Salameh.

Hotelul Alexandrion Royal are aproximativ 200 de angajaţi cu experienţă bogată în industria ospitalităţii, care provin din mai multe ţări, precum Egipt, Grecia, Indonezia şi România. Operaţiunile hotelului şi cele ale Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892 sunt coordonate de către directorul general Tarek Victor Guirgis, iar segmentul de Food & Beverages al grupului este coordonat de Ilie Rîşnoveanu.