Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.

Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.

Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin

Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.

Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.

Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate

Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări

Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.

Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.

„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.

Aplicarea urgentă a regionalizării

Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.

Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.

Poziție fermă și argumentată la Bruxelles

Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.

„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”

Deblocarea exporturilor, prioritară

În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”

Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”

ANSVSA să prezinte public situația reală

Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”

Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă

Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.

„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.

Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.

Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

• Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

• Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

• Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

• Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Având în vedere că România se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA), Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Şișesti” (ASAS), prin Secţia de Medicină Veterinară, a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanţi ai ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA judeţene, precum și ai organizaţiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor, ca urmare a situaţiei epidemiologice unice privind creșterea suinelor din țara noastră.

Situaţia României este unică în Uniunea Europeană. În timp ce toate celelalte state membre UE raportează doar cazuri de infecţie la porcii mistreți, în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Faţă de această situaţie, ASAS, prin Secţia de Medicină Veterinară, a considerat necesară consultarea tuturor celor implicați în domeniul creșterii suinelor, pentru a identifica acţiuni imperative în situaţia epidemiologică de facto.

Astfel, în urma discuţiilor, concluziile transmise de ASAS sunt următoarele:

• Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului;

• Finanţarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și naţională;

• Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situaţii epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană;

• În cadrul programului de cercetare ADER (2023-2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toţi furnizorii de cercetare veterinară din ţară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin;

• Trebuie precizat însă, că instituţiile publice cu atribuţii în medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - deţin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/testărilor numai la nivel de laborator;

• În România nu există facilităţi (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerinţelor ştiințifice și legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecţii de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA. Realizarea unei astfel de facilităţi reprezintă o urgenţă majoră;

• România este printre puţinele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar;

• Faţă de această realitate epidemiologică și instituțională, se consideră că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgenţă a CSAT.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, având un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

• Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.

• Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.

Guvernul a adoptat ieri, 7 mai 2020, Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia.

Valoarea totală a ajutorului de la bugetul statului pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei.

Crescătorii vor primi 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorilor agricoli PFA, II și IF; precum și producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), la această dată sunt înscrise în  Registrul Genealogic un număr de 1.030 de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

Odată cu intrarea în vigoare a noii hotărâri a guvernului se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Bani pentru investiții, modernizare și dezvoltare

Pe 5 mai 2020, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a fost dezbătut și votat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și Mangalița pentru activitatea de reproducție. „Această lege are un buget de zece milioane de euro, se va desfășura în perioada 2020-2022, iar banii vor fi acordați pentru înființarea de noi adăposturi, modernizarea și dezvoltarea fermelor existente prin achiziționarea dotărilor și echipamentelor necesare respectării măsurilor de biosecuritate, împrejmuiri, infrastructură etc. Cel mai probabil legea va intra în vigoare în anul 2021”, ne-a informat dr. medic veterinar Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna.

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Ministerul Agriculturii (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), a decis amânarea lansării sesiunilor de depunere proiecte pentru următoarele Măsuri/Submăsuri:

• Măsura 2 - „Servicii de consiliere privind măsuri zoosanitare de prevenire și combatere a Pestei Porcine Africane (PPA), măsurile minime de biosecuritate și normele sanitare veterinare în creșterea suinelor.”

• Submăsura 4.2 - „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, componenta unități de sacrificare de mică capacitate.”

• Submăsura 4.3 - „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructura de irigații.”

• Submăsura 1 - „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, ale evenimentelor adverse și ale evenimentelor catastrofale.”

• Submăsura 5.2 - „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”

• Submăsura 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

• Submăsura 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”

• Submăsura 17. 1 - „Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor”

APCPR (Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România), AMVS (Asociația Medicilor Veterinari din Sectorul Suin), ANFNC (Asociația Națională a Fabricanților de Nutrețuri Combinate) și AFISS (Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin) recomandă tuturor crescătorilor de suine să aibă programele de biosecuritate actualizate și înregistrate la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), astfel încât să demonstreze respectarea prevederilor din program, se precizează într-un comunicat de presă comun remis la redacție nu demult.

În plus, mai spun reprezentanții asociațiilor, până la stabilizarea evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA), se impune aplicarea tuturor soluțiilor care să evite contactul suinelor din ferme cu oameni, animale, insecte sau alte elemente ce ar putea fi purtătoare de virus.

„Este nevoie să existe un dialog continuu cu medicul veterinar teritorial, iar exploatațiile să beneficieze de asistență veterinară, conform prevederilor legale”, se mai menționează în documentul de presă.

Concret, crescătorii de porci au responsabilitatea de a identifica, în cel mai scurt timp, animalele bolnave. Împreună cu medicii veterinari și autoritățile de resort, aceștia vor lua toate măsurile care se impun pentru a preveni răspândirea bolii, conform manualului operațional pentru intervenția în focarele de pestă porcină africană, disponibil pe site-ul ANSVSA.

În cazul fermelor comerciale, principalele măsuri care se impun în vederea prevenției sunt respectarea cu strictețe a programului de biosecuritate propriu, conform legislației specifice, cât și stabilirea măsurilor de biosecuritate, astfel încât să prevină contactul animalelor din fermă cu mediul gospodăresc sau silvatic, direct sau indirect, respectiv efectuarea strictă a acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.

„În gospodăriile populației se vor aplica reguli minime de biosecuritate care nu implică costuri suplimentare”, se precizează totodată în comunicat. Mai exact, porcii domestici se vor ține la îngrășat în adăposturi împrejmuite astfel încât să prevină intrarea păsărilor în contact cu animalele (acoperirea cu plasă împotriva păsărilor este o soluție ieftină și eficientă), iar porcii nu se vor hrăni cu resturi alimentare de origine animală sau cu furaje aduse din zone în care există porci mistreți (iarbă, trifoi, etc.). Mai mult, intrarea în zona de creștere a porcilor se va face în haine și încălțăminte special prevăzute în acest sens, folosite doar în interiorul curții și se va limita accesul altor persoane sau vehicule în zona de creștere a porcilor, mai ales dacă este cunoscut că acestea vin în contact cu porci din alte crescătorii.

Pe de altă parte, principalele măsuri care se impun în vederea limitării răspândirii bolii sunt: examinarea zilnică a efectivelor de animale, informarea imediată a medicul veterinar cu privire la orice suspiciune de boală, respectiv nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt în contact cu acestea.

„În cazul în care nu vor fi luate măsuri imediate pentru a limita răspândirea bolii, efectele economice pot fi semnificative și vor afecta sectorul creșterii porcului din România pe termen lung”, se mai precizează în comunicat. Din acest motiv, mai afirmă reprezentanții asociațiilor de profil, este nevoie de implementare a unor acțiuni comune de prevenire, alături de autoritățile statului.

„Doar printr-o acțiune comună, constantă și o vigilență crescută a crescătorilor de animale, a medicilor veterinari și a autorităților din domeniu, se poate preveni extinderea epidemiei de pestă porcină africană în România”, a declarat Dr. Adrian Balaban, Președintele AMVS.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală infecțioasă virală, extrem de contagioasă, care afectează porcul domestic din sectorul gospodăresc sau industrial și porcul mistreț. Deoarece nu există niciun tratament sau vaccin care să prevină apariția, singura metodă eficientă de prevenție este menținerea unui nivel înalt de biosecuritate în fermele comerciale și în gospodăriile populației. Identificarea timpurie, controlul și stingerea posibilelor focare de boală sunt esențiale în limitarea transmiterii virusului.

Pesta porcină africană (PPA) nu poate afecta starea de sănătate a omului, chiar și în cazul contactului direct cu animalele bolnave. În schimb, omul poate fi un important vector pentru răspândirea bolii de la o gospodărie la alta sau chiar în fermele comerciale, dacă nu respectă regulile de biosecuritate.

Modalitatea de răspândire a PPA

Principalele surse de îmbolnăvire a porcilor sunt contactul direct sau indirect (prin intermediul materialelor sau a furajelor contaminate) cu porcii bolnavi (fie că aceștia sunt mistreți sau domestici); hrănirea porcilor cu resturi alimentare ce conțin carne provenită de la porci bolnavi; hainele, materialele, vehiculele, etc. contaminate care vin în contact cu animale sănătoase; păsările și insectele, după ce au fost în contact cu animalele bolnave.

Cum se manifestă PPA?

De regulă, animalele afectate vor prezenta următoarele simptome: piele înroșită (urechi, cap, burtă, picioare), deplasare dificilă, apatie, refuzul mâncării, febră peste 40 grade Celsius, excreții cu sânge și, în final, decesul animalului bolnav. Stabilirea diagnosticului trebuie făcută prin teste de laborator.

Despăgubiri pentru gospodăriile și fermierii afectați de PPA

În cazul în care fermierii vor conlucra cu medicii veterinari și cu autoritățile de resort pentru prevenirea și limitarea focarelor de infecție cu PPA, aceștia pot fi despăgubiți pentru pierderile suferite conform HG 1214/2009, cu modificările ulterioare.

Se acordă despăgubiri și în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile a animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implică eutanasierea acestora. Excepție este în cazul recuperării sumelor prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Pesta porcină africană a fost introdusă în Europa în anul 2007 prin deșeurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care ulterior au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici, boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului și în Federația Rusă, iar din 2014 era deja înregistrată în țările baltice, Polonia și Ucraina. În 2017, s-au confirmat primele cazuri ale apariției bolii în Republica Moldova și Cehia, iar din 2018 și în România.