Reprezentanții producătorului german Fendt au luat legătura cu clienți de pe patru continente și i-au rugat să-și spună povestea personală pe care o au utilizând combina Fendt IDEAL. Răspunsurile primite au vorbit de la sine, Fendt IDEAL depășind orice așteptări, fermierii de pretutindeni confirmând performanțele sale remarcabile. În campaniile de recoltat din acest an, cei de la Fendt i-au și vizitat pe câțiva dintre fermieri și au realizat mai multe filmulețe „IDEAL Story”, postate pe YouTube, în care sunt reunite declarații ale unor fermieri din mai multe țări.

Ce prețuiesc cel mai mult clienții la aceste combine? Pe lângă consumul redus de combustibil, specific Fendt, IDEAL este o combină la care boabele sunt tratate cu gentilețe, sunt bine separate de pleavă, iar apoi sunt depuse într-un buncăr de mare capacitate (17.100 litri la modelul 9). IDEAL are pierderi mici și, astfel, are un foarte bun randament. Și multe altele. Înainte de a vedea câteva dintre opiniile fermierilor din Europa, Canada, SUA, America de Sud și chiar Africa de Sud, să spunem că și în România există clienți mulțumiți de combina Fendt IDEAL.

„Fendt este, în general, promotorul tehnologiei de ultimă oră, al tehnologiei de vârf și noi credem că, și cu această combină, este cu un pas în fața concurenței”, a punctat Leontin Coca, director de vânzări al Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră.

În anul 2022, compania Merpano, unul dintre clienții tradiționali de Fendt din partea de vest a țării, a cumpărat o combină Fendt IDEAL 8. După prima campanie de recoltat, în care combina germană i-a mulțumit deplin, cei de la Merpano au adus în fermă o a doua combină, tot un IDEAL 8. „Consumul excepțional, de doar 10 l/ha, cu o productivitate de 7 tone/ha, la grâu, este cea mai bună recomandare pentru Fendt IDEAL 8”, a afirmat Mircea Petroman, șef mecanizare Merpano, județul Timiș.

Capacitate mare a buncărului și batere delicată

Pentru un fermier din Franța, combina Fendt IDEAL 7 a fost la cea de-a patra campanie de recoltat, în acest an. „Suntem cu adevărat foarte mulțumiți. Am căutat o combină cu heder pe 8 rânduri și cu o capacitate mare a buncărului. IDEAL ne-a permis o creștere a productivității cu 30% față de vechea noastră combină”, a arătat Sebastien Schmitt.

Andreas Debbeler, din Germania, are o combină IDEAL 8T, despre care a spus: „În ceea ce privește mentenanța, este foarte ușor pentru noi. Întreținerea zilnică se face rapid, datorită ventilatorului reversibil. Trebuie să curățăm radiatorul doar de două sau trei ori pe an. Putem pur și simplu să ne urcăm în cabină și să pornim. Acum, după trei ani, pot spune că a fost cu adevărat decizia corectă în ceea ce privește consumul de combustibil, puterea, calitatea boabelor și a paielor – sunt toate la cel mai înalt nivel”.

Unul dintre lucrurile apreciate la combina IDEAL 9 este modul în care se comportă cu orzul, a menționat un reprezentant al fermei Hamill din Canada, care deține o combină Fendt IDEAL 9T. „Noi vrem ca orzul să fie tratat cu mare delicatețe. Aveam două combine înainte. Le alimentam pe amândouă și mergeam să ne vedem de lucru pentru o zi întreagă. Acum, alimentăm această combină și pare că nici măcar nu consumăm combustibil. Cu toate acestea, avem aproape același randament ca și cu două combine.”

Iar în SUA, în ferma Clark și Justion, care are Fendt IDEAL 8 T și 9T, această mașină a stabilit un nou standard în lumea combinelor. „Nu contează viteza la recoltat, întotdeauna în buncăr va fi mereu același material curat. Este mai bună decât orice altă combină pe care am utilizat-o vreodată. Fendt ne-a transformat ferma într-una mai performantă.”

Consum redus de combustibil

Într-o fermă din Canada, două combine Fendt IDEAL 10T au înlocuit alte trei. „Am redus astfel forța de muncă și, totuși, am crescut productivitatea. Se pare că poți face mai mult într-un timp mai scurt, ceea ce chiar contează. Economiile de combustibil sunt destul de importante. Este ca un Cadillac al combinelor”, a precizat fermierul canadian Darrin Burka.

Eficiența consumului de combustibil este un mare avantaj. „Aceste combine vin la pachet cu o performanță superioară celor pe care le știam până acum. Asta era exact ce lipsea într-o țară continentală ca a noastră, cu potențialul agricol pe care îl avem, să avem acces la aceste produse oferite de branduri recunoscute”, a afirmat Lucio Basso, fermier din Brazilia, care recoltează cu IDEAL 9T.

Mai mult, cu mai puține resurse

Pierderile mici și economiile uriașe i-au făcut pe fermierii din Australia să recolteze cu Fendt IDEAL, iar după o primă combină achiziționată, imediat a urmat o a doua. „Fiind printre primii care au adus în fermă combina IDEAL, toată lumea ne întreabă cum ni se pare. Răspunsul, de fiecare dată, este: am cumpărat-o și pe a doua. Cred că asta spune totul. Lucrăm cu pierderi sub 1%, iar de cele mai multe ori ne propunem chiar 0,5%, ceea ce ne-a adus economii uriașe”, a povestit Ben Beech, fermier din Australia, deținător de IDEAL 9T și 8T.

IDEAL 7T a făcut-o fericită pe o doamnă fermier din Africa de Sud. „Principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de IDEAL a fost rotorul dublu pe care îl are. Astfel, pierderile sunt mult mai mici și acesta este motivul principal pentru care sunt atât de încântată de combina IDEAL”, a arătat Tharina Terblanche.

Pentru alți fermieri, liniștea din cabină este un atu, pe lângă restul performanțelor. „Este foarte liniște în cabină. Totul merge lin și este o plăcere să o conduci. Comenzile sunt foarte intuitive și totul este bine organizat. Este a doua campanie în care folosim combina noastră IDEAL 9T. Una dintre combinele pe care le avem va trebui schimbată anul viitor și pot spune că sunt șanse mari să fie din nou un model IDEAL”, a spus Fred Barker, din Marea Britanie.

Tot o combină IDEAL 9T lucrează și în Brazilia, în ferma lui Marcello Freitas: „Am avut deja echipamente agricole de la alte branduri. Însă ceea ce ne-a impresionat cel mai mult la IDEAL este felul în care se comportă în utilizare și cât sunt de eficiente. Este o combină care recoltează mai mult cu mai puține resurse”.

CITEȘTE ȘI: Tânărul inginer agronom, Antoniu Avrămuț, pregătit pentru controlul total al afacerii familiei

Avatar SD, utilajul Horsch conceput special pentru semănatul direct

Noul tractor Valtra S și-a arătat superioritatea la demonstrațiile practice din ferme

Costurile pentru un hectar de porumb siloz variază între 5.000 și 8.000 de lei, potrivit simulărilor făcute în cadrul Asociației HolsteinRo.

Ionuț Lupu, director executiv HolsteinRo, prezintă un model de calcul al unui fermier care nu a făcut nicio economie la cultura de porumb siloz.

„Cifrele pot fi adaptate diferitelor condiții de fermă sau tehnologii, însă la final costurile directe sunt între 3.500 și 4.500 lei, iar costurile indirecte între 1.500 și 3.500 lei. Așadar, costurile per hectarul de porumb siloz variază întra 5.000 și 8.000 lei. Asta este realitatea. Pentru a se înțelege foarte clar, la o productie de 10 tone (plante tocate fără boabe), mulți dintre fermierii noștri fiind în această situație, costul per tonă variază înte 500 și 800 lei. Dar, acest siloz trebuie completat cu porumb boabe sau altă sursă de energie, deoarece un porumb siloz de calitate trebuie să aibă minimum 7 tone boabe. Ceea ce înseamnă că trebuie să suplimentăm cu minimum 2 tone de porumb boabe pentru ca acel siloz să aibă o valoare medie”, explică Ionuț Lupu.

Concluzia directorului executiv al Asociației HolsteinRo este că pot fi dezvoltate calculele, însă ele nu ies deloc bine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2022 a fost un an extrem de dificil pentru porumb, cultură care a suferit din cauza stresului termic și hidric din perioada de polenizare și apoi de maturare. Regimul termic și hidric înregistrat în lunile iulie și august 2022 a influențat negativ dezvoltarea porumbului. În consecință, după cum știți, producțiile de porumb din anul 2022 au fost foarte scăzute. Din păcate, producțiile mici obținute s-au dovedit a fi și contaminate cu fungi micotoxigeni.

La Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, producțiile de porumb au fost cuprinse între 300 și 4.000 kg/ha. Producțiile mai mari s-au obținut pe terenurile unde sunt perdele forestiere.

Încă din vară (luna august 2022) atrăgeam atenția asupra infecției cu Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus la știuleții de porumb. Probabil că mulți fermieri au trecut cu vederea cele spuse de mine. Acești fungi produc un mucegai de culoare galben - verzuie pe știuleți, care poate fi ușor observat la vârful știuleților dacă pănușile se dau la o parte.

În câmpul experimental cu porumb de la SCDA Lovrin am monitorizat anul trecut opt hibrizi de porumb prin prisma comportării la atacul unor patogeni și dăunători specifici. În mod special am urmărit atacul fungilor micotoxigeni (Fusarium verticillioides, F. graminearum, Aspergillus flavus) și al dăunătorilor implicați în epidemiologia acestora (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis). Omida fructificațiilor și sfredelitorul tulpinilor au fost monitorizați cu ajutorul capcanelor feromonale pentru a stabili perioadele optime de tratament a acestora. Monitorizarea s-a realizat în parteneriat cu compania FMC Agro România, iar avertizările au fost transmise fermierilor prin intermediul aplicației ArcFarm Intelligence.

Evaluarea atacului fungilor micotoxigeni a scos în evidență nivelul ridicat al infecției la știuleți. În cazul fungului Aspergillus flavus, incidența atacului la cei opt hibrizi analizați s-a situat în intervalul 37 - 72%, iar severitatea între 15 - 40%. Comparativ cu anul 2021, și inicidența și severitatea au fost mai ridicate în anul 2022. Fuzarioza la știuleți produsă de Fusarium verticillioides și/sau F. graminearum a fost prezentă cu o incidență de atac cuprinsă între 13 - 52% și severitate între 10 - 25%. Dacă în alți ani, frecvența știuleților atacați de Fusarium era mai ridicată decât cei infectați cu Aspergillus flavus, în anul 2022 situația s-a inversat. Datele prezentate în acest material sunt sintetice deoarece ele vor urma să fie publicate într-un articol științific. Când lucrarea va apărea, o voi pune la dispoziția dumneavoastră ca să vedeți și care au fost hibrizii analizați.

Atacul celor doi dăunători menționați mai sus a fost agresiv în anul 2022. Frecvența știuleților atacați de Helicoverpa armigera s-a situat în intervalul 56 - 100%. Densitatea larvelor pe știuleți a fost cuprinsă frecvent între 0 - 3 larve, sporadic câte 4 - 6 larve pe un știulete. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis a trecut de 50% în cazul unor hibrizi. Densitatea larvelor pe plantă a fost cuprinsă între 0 - 7 la prima generație și 4 - 11 la generația a doua. Pe știuleți, frecvent au fost observate câte 1 - 3 larve.

Lotul experimental a fost recoltat la sfârșitul lunii octombrie și imediat au fost trimise către laborator probe pentru determinarea micotoxinelor prezente în cariopsele de porumb. Datorită prezenței fungilor micotoxigeni pe știuleți cu frecvențe și intensități de atac ridicate, am cerut determinarea următoarelor micotoxine: aflatoxine totale (B1, B2, G1, G2), fumonisine (B1, B2) și DON (deoxynivalenol). Aflatoxinele sunt produse de fungul Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus, fumonisinele de Fusarium verticillioides, F. proliferatum, F. subglutinans, iar deoxynivalenolul de Fusarium graminearum.

Larvă de Helicoverpa armigera acoperită cu spori de Aspergillus flavus

Rezultatele venite de la laborator nu m-au surprins, ci au susținut datele din teren. Cele trei micotoxine au fost detectate în boabele de porumb la toți hibrizii analizați. Cantitățile de micotoxine au depășit limitele permise de legislația în vigoare în cazul aflatoxinelor. La fumonisine și deoxynivalenol cantitățile determinate au fost sub limita maximă admisă. Așadar, discutăm de un „cocktail” de micotoxine prezente în recolta de porumb din anul 2022.

Cantitățile de aflatoxine totale din probele de porumb s-au situat în intervalul 22 - 174 ppb, inregistrându-se depășiri ale limitelor maxime admise. În toate cerealele, limita maximă de aflatoxine totale permisă este de 4 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 2 ppb. În cazul porumbului care urmează a fi sortat sau supus altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare, limita de aflatoxine totale permise este de 10 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 5 ppb. Limita maximă de aflatoxine din lapte este de 0,05 ppb (după Regulation (EC) no. 1881/2006 (EC); Regulation (EU) No 165/2010 și Regulation (EU) No. 1058/2012). Dacă analizăm aceste cifre observăm că avem depășiri la aflatoxine de 5 și chiar 43 ori față de limitele permise. Am semnale de la fermieri din Timiș, dar și din alte zone din țară că aflatoxinele determinate la porumb au trecut chiar și de 400 ppb și chiar mai mult în unele situații.

De ce avem aflatoxine în recolta de porumb a anului 2022?

Prezența aflatoxinelor în recolta de porumb a anului 2022 poate fi din cauza modificărilor climatice, în special a temperaturilor ridicate și a perioadelor secetoase prelungite. De altfel, principalii factori care contribuie la contaminarea cu aflatoxine sunt seceta și stresul termic din perioada de maturare a porumbului. Iar vara anului 2022 a fost una secetoasă și cu temperaturi maxime foarte ridicate.

Miceliu de Aspergillus flavus pe rănile produse de larvele de Helicoverpa armigera

Condițiile climatice înregistrate la Lovrin în lunile iulie, august și septembrie 2022 au favorizat infecțiile cu Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides (predominant față de F. graminearum). Cerințele celor doi patogeni față de condițiile climatice fiind similare, nivelurile maxime de aflatoxine pot fi corelate uneori cu niveluri ridicate de fumonisine, formându-se astfel un „cocktail” de toxine cancerigene în boabele de porumb (Marin et al., 2004; Thompson & Raizada, 2018). Pe lângă acești patogeni extrem de periculoși deoarece influențează calitatea producției de porumb, condițiile climatice au favorizat și dezvoltarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, temperaturile ridicate au favorizat dezvoltarea a trei generații și suspectăm și a patra, conform curbelor maxime de zbor înregistrate la capcanele feromonale (analizăm încă datele primare și sumele de temperaturi calculate).

La Lovrin, luna iulie a fost extrem de călduroasă. Temperaturile medii înregistrate au fost cuprinse între 18 și 29,9^oC, iar cele maxime între 26,4 și 41,1⁰C (la 23 iulie). Abaterea înregistrată față de media multianuală a lunii (22,2⁰C) a fost de 2,8⁰C (media lunară înregistrată a fost de 25⁰C). După cum observați, abaterea a fost pozitivă. Temperaturile minime înregistrate au fost cuprinse între 11,1 și 22,7⁰C. Umiditatea relativă medie a aerului a fost cuprinsă între 30 și 77%, iar cea maximă între 54 și 100%. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, în această lună au căzut 39,2 mm la Lovrin, înregistrându-se un deficit de 16,6 mm față de media multianulă a lunii, care este de 55,8 mm.

Luna august 2022 a fost asemănătoare cu luna iulie din punct de vedere al regimului termic și hidric. Temperaturile medii s-au situat în intervalul 19,8 - 29,8⁰C. Media lunară a fost de 24,5⁰C. Temperaturile maxime înregistrate au fost cuprinse între 22,5 - 39,7⁰C (la 19 august), iar minimele între 14,7 și 20,7⁰C. Abaterea față de media multianuală (21,7⁰C) a fost pozitivă și similară cu cea înregistrată în luna august (2,8⁰C). Umiditatea relativă medie a aerului s-a situat în intervalul 40 - 98%, iar cea maximă a oscilat între 70 și 100%. Precipitațiile căzute au fost de 14,6 mm, cu 17,7 mm mai puțin față de media multianuală a lunii, care este de 32,3 mm.

La o simplă analiză, observăm că temperaturile au fost mai ridicate față de media multianuală a celor două luni cu aproximativ 3⁰C (îngrijorător), iar regimul pluviometric a fost deficitar (la fel de îngrijorător). În opinia mea, condițiile climatice înregistrate la Lovrin au fost decisive în realizarea infecțiilor cu fungi micotoxigeni (știm că sunt iubitori de temperaturi ridicate și vreme secetoasă).

Climatul lunii septembrie 2022 a întreținut infecțiile dar și atacul de Helicoverpa armigera, care prin daunele produse la știuleți a favorizat răspândirea fungilor micotoxigeni. Temperaturile medii ale acestei luni au fost cuprinse între 9,8 și 22,9⁰C. Media lunară a fost de 16,5⁰C, foarte apropiată de media multianuală care este de 16,8⁰C. Temperaturile maxime s-au situat între 15,7 și 30,9⁰C (la 8 septembrie), iar minimele între 4,8 și 18,9⁰C. Precipitațiile înregistrate în această lună au fost de 124 mm, înregistrându-se excedent de 81,6 mm față de media multianuală a lunii care este de 42,4 mm.

Miceliu prăfos, galben - verzui specific fungului Aspergillus flavus

Pe lângă factorii climatici, contaminarea cu fungi micotoxigeni poate fi influențată și de: folosirea unor hibrizi productivi dar sensibili la patogenii micotoxigeni, tehnologiile agricole bazate pe lucrările minimale ale solului (deși benefice pe de o parte) și monocultură (fungii se dezvoltă pe resturile vegetale în descompunere ale vechii culturi), atacul dăunătorilor care se implică în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Battilani et al., 2012; Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Ce se poate face pentru diminuarea contaminării cu aflatoxine a porumbului?

Destul de complicat de răspuns la această întrebare, deoarece factorii climatici sunt decisivi în realizarea infecțiilor. Totuși, în cadrul strategiilor de management, se recomandă îmbinarea armonioasă a măsurilor chimice (utilizarea unor fungicide) cu cele biologice (utilizarea unor antagoniști) și de prevenție (germoplasmă rezistentă la boli, rotație corectă etc). La baza tratamentelor ar trebui să stea modele de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor. Dacă s-ar întâmpla așa, cu siguranță contaminarea cu Aspergillus flavus ar fi mai scăzută, la fel și cantitatea de aflatoxine (Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Pungă de Ustilago maydis pe care s-a instalat Aspergillus flavus

Important de știut! Aflatoxinele constituie o amenințare la siguranța și securitatea alimentară. Datorită modificărilor climatice și a sistemelor agricole bazate pe monocultură există în prezent risc continuu de contaminare cu aflatoxine al cerealelor pe traseul „de la fermă la furculiță”. La nivel mondial se observă o creștere a cantității de micotoxine în produsele vegetale. Acest aspect poate avea implicații serioase în sănătatea oamenilor și animalelor (sunt cancerigene).

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură - USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.