În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.