Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.

Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.

Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.

„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.

Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.

Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.

Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.

Înaintea verificărilor plănuite de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ), deja circa 50 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi a fost declarată calamitată de către producătorii agricoli, cea mai mare parte fiind afectată de secetă, a anunțat vineri, 24 august 2018, proaspătul director al instituţiei, Valentin Huciu.

Conform spuselor oficialului DAJ, 136.000 de hectare sunt declarate suprafeţe calamitate, din totalul de aproximativ 300.000 de hectare din judeţul Galaţi.

„Sunt înştiinţări de secetă pe 129.000 de hectare, conform declaraţiilor fermierilor, dar urmează verificările la faţa locului ale DAJ Galaţi. De asemenea, grindina şi inundaţiile au afectat 7.441 de hectare, din care grindina a lovit pe 5.560 de hectare, iar inundaţiile, pe 1.851 de hectare”, a amintat Huciu.

Totodată, directorul DAJ a adăugat că în zona Galaţi căderile de precipitații au fost minime, la jumătate faţă de media ultimilor ani, fapt ce a determinat ca aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului să fie afectată de secetă.

„Media multianuală a precipitaţiilor pe ultimii zeci de ani este de 450 de litri pe metru pătrat în judeţul Galaţi. Din situaţia trimisă nouă de către Serviciul de Gospodărire a Apelor, avem la Tecuci 433 litri/mp, dar la Galaţi sunt 279 l/mp. Deci la Galaţi, noi nu avem la această dată nici jumătate din media multianuală pentru această parte de ţară. La Bereşti, avem 399 l/mp. Este extraordinar de puţin şi s-ar putea să ajungem să nu atingem nici măcar media pe ultimii ani. Rezultatul este următorul: devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În judeţul Galaţi, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai”, a explicat directorul DAJ Galaţi.

Suprafaţa însămânţată în toamna anului 2017 la nivelul judeţului Galaţi a fost de 83.505 hectare.

Anul trecut, producţia medie la grâu a fost de 4.510 kg/ha, iar recolta totală, de aproape 232.000 de tone.

O producţie foarte bună s-a obţinut şi la orz, cultivat pe 7.749 de hectare, unde s-a obţinut o producţie de 5.301 kg la hectar, astfel că în final s-a ajuns la o recoltă de 41.074 de tone.

Anul trecut, au fost declarate calamitate 891,59 hectare cu grâu, la orz - 468,66 ha, rapiţă - 4.252,77 ha, mazăre - 147 ha, porumb - 1361,86 ha, floarea- soarelui - 2726,56 ha, soia boabe - 46,01 ha, plante furajere - 94,49 ha, alte culturi - 529,76ha.

De asemenea, au fost calamitate 33 de hectare de legume de câmp, 288,48 ha de plantaţii pomicole, 369,68 ha de viţă-de-vie şi 46,62 ha de culturi în spaţii protejate.

Specialiștii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DARD) Harghita spun că perioadele de ger fără zăpadă din luna ianuarie 2016 au afectat doar în mică măsură culturile agricole de toamnă care, de altfel, încep să-şi revină, chiar dacă tot ei apreciau iniţial că multe dintre parcele urmau să fie reînsămânţate.

Conform aprecierilor șefului DARD Harghita, Torok Jeno, s-a observat în ultima vreme că majoritatea culturilor afectate de ger încep să-şi revină, semn că doar partea aeriană a plantei a avut de suferit.

„Este ciupită partea aeriană, dar nu total, iar rădăcina nu este afectată. Culturile îşi revin, arată destul de bine faţă de cum au fost. Ne-am speriat atunci când erau minus 20 de grade fără zăpadă şi credeam că rămânem fără culturi de toamnă”, a afirmat Jeno.

Tot el a spus că există totuși suprafeţe foarte mici care urmează să fie reînsămânţate, dar că producătorii agricoli vor putea răsufla uşuraţi abia în luna aprilie, pentru că în zonă se poate înregistra îngheţ şi în luna martie. Și atenționarea ar trebui să fie luată în serios, în condițiile în care, în 2015, fermierii harghiteni au avut de suferit serios.

Cu o lună în urmă, din evaluările angajaților DADR Harghita reieșea că circa o treime din totalul de 12.000 hectare însămânțate cu grâu, orz, triticale şi secară de toamnă a fost afectată de ger, întrucât culturile nu au fost acoperite cu zăpadă.

Este o premieră a ultimilor ani când în Harghita se înregistrează o iarnă atât de lipsită de zăpadă, care putea pune în pericol culturile agricole.

Agricultorii harghiteni au fost pățiți în 2015. Calamitarea le-a scos bani din buzunare

Același Torok Jeno declara la finele anului trecut că din suprafaţa de 162.784 de hectare afectată de secetă, 2.760 hectare erau cultivate cu porumb, 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi 4.900 de hectare cu cartofi, adică mai mult de jumătate din suprafaţa însâmânţată cu cartofi în judeţ, care a suferit un grad de afectare cuprins între 35 şi 45 la sută.

În plus, acesta mai preciza că seceta a mai calamitat în Harghita 18.750 de hectare cultivate cu plante furajere perene, 3.100 de hectare cu plante furajere anuale, aproape 2.000 de hectare cu porumb siloz, 72.950 de hectare de fâneaţă şi 58.550 de hectare de păşune.

Direcția pentru Agricultură (DADR) HARGHITA este serviciul public descentralizat al Ministerului Agriculturii Și DezvoltĂrii Rurale prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor agroalimentare și de dezvoltare rurală, la nivel județean.

DADR Harghita este organul de specialitate al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în teritoriu și este condusă de un director executiv.