Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.

Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.

Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin

Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.

Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.

Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate

Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări

Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.

Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.

„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.

Aplicarea urgentă a regionalizării

Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.

Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.

Poziție fermă și argumentată la Bruxelles

Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.

„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”

Deblocarea exporturilor, prioritară

În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”

Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”

ANSVSA să prezinte public situația reală

Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”

Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă

Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.

„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.

Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.

Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis și este întâlnită la mai multe specii de animale domestice și la om, cu caracter sporadico-enzootic și evoluție obișnuit supraacută și acută. 

Boala se manifestă clinic prin tulburări generale grave de tip septicemic, precum hipertermie intensă, anorexie, frisoane, transpirații, cianoza mucoaselor aparente, accelerarea marilor funcțiuni, cord pocnitor cu sunet mecanic, meteorisme, colici și diaree sangvinolentă. Uneori se observă apariția de edeme serohemoragice subcutanate în diverse regiuni (antrax cu tumori) sau în regiunea glosofaringiană (glosantrax). Anatomopatologic se constată leziuni de diateză hemoragică, sânge negru, asfixic necoagulat, hipertrofia splinei cu ramolismentul țesutului splenic. 

Cele mai sensibile la antrax sunt erbivorele (caprine, ovine, taurine, cabaline), fiind urmate de porcine și carnivore. La păsări, boala apare în mod excepțional. Omul este, de asemenea, receptiv la boală.

Agentul etiologic este Bacillus anthracis un germen Gram pozitiv, imobil, sporulat și capsulat. Forma vegetativă are aspect de bastonaș, cu capetele drepte, de 3 - 10 / 1 – 1,3 microni dispus în lanțuri. În organismul animalelor infectate, formele vegetative își formează capsulă care se evidențiază ușor prin colorația Gimsa. Sporul este așezat central și nu deformează forma vegetativă. Sporularea se produce numai în contact cu aerul atmosferic, la temperaturi cuprinse între 14 – 42 ^oC. Legea sanitară veterinară interzice deschiderea cadavrelor bănuite de antrax. 

Tratament

Acesta se administrează cât mai precoce. Dintre antibiotice, se pot folosi cu bune rezultate preparatele pe bază de penicilină, eritromicină, ampicilină și tetraciclină, precum AMOXYLROM 10% s.a. (soluție injectabilă), AMPICILINĂ 10% s.a. (soluție injectabilă) sau OXITETRACICLINĂ (soluție injectabilă). Se recomandă ca, simultan, să se administrează ser anticărbunos (i.v., i.m., s.c.), în doză de 20 – 50 ml la animalele mici și 100 – 500 ml la animalele mari. Dacă starea animalului nu se ameliorează, doza de ser se repetă după 5 - 6 ore.

Tratamentul cu antibiotice va fi susținut cu tonice generale, antitoxice și vitamine.

Profilaxie specială

Prevenirea bolii se poate face cu vaccinul CARBOROMVAC, un vaccin viu, concentrat, constituit dintr-o suspensie de spori (3 x 10⁷ spori / ml) ai tulpinii 1190 R de Bacillus anthracis, într-un excipient care conține glicerină și saponină. Vaccinul se folosește în prevenirea și combaterea antraxului la toate speciile de animale receptive. Se administrează conform schemelor oficiale, în următoarele doze: 0,1 ml pentru caprine în vârstă de peste 2 luni; 0,2 ml pentru ovine și porcine în vârstă de peste 2 luni și cabaline de peste 6 luni și 0,5 ml la bovine de peste 2 luni.

Se vor respecta următoarele contraindicații și precauții: instrumentarul folosit la vaccinare se va steriliza numai prin fierbere. Se va evita vaccinarea animalelor febrile, în gestație avansată (ultima lună), fătate recent (primele 3 săptămâni) sub vârsta de 2 luni, cu 7 zile înainte sau după tunderea generală (oile) sau după îmbăierea antiparazitară.

După vaccinare pot apărea edeme reduse la locul inoculării sau scăderi pasagere ale producției de lapte. În condiții predispozante, la unele animale pot apărea și fenomene de tip anafilactic care se vor combate prin administrarea de antihistaminice (ALERGOTRAT soluție injectabilă). În cazul reacțiilor foarte puternice, cu febră persistentă și edeme mari cu tendință de extindere, se va administra ser anticărbunos și antibiotice.

Inocularea accidentală cu vaccin a personalului operator în orice zonă corporală necesită consult și supraveghere medicală de urgență. 

Timpul de așteptare pentru tăiere este de 6 săptămâni de la data vaccinării.

Vaccinul se păstrează la temperatura de 4 – 8 ^oC, la întuneric.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company

Începând din 22 iulie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de Agenție.

Intervențiile pentru care se eliberează adeverințe crescătorilor de animale sunt:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2025, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2025, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând de marți – 2 decembrie și până pe 16 decembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2025. Cererile trebuie avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ).

Valorile maxime ale ajutorului de stat:

• Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

• Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 24 iulie 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început să elibereze adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic. Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, APIA eliberează adeverințe pentru:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2024, a Cererii de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Valoarea finanțării ajunge până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2024, cu numărul de animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Spre exemplu, crescătorul de vaci cu lapte ia adeverința de la APIA și merge cu ea la instituția bancară care are convenție încheiată cu Agenția de Plăți, pentru a se împrumuta de bani, pe care să-i folosească la activitățile curente. Bun, până aici e simplu. Lucrurile se complică în momentul în care fermierul ajunge la bancă.

Ilie Chifan, crescător de bovine din județul Arad, ne-a informat că sunt fermieri cărora BRD, instituție care a semnat protocol/convenție cu APIA, le-a refuzat acordarea de credite pe baza adeverințelor deoarece banca ar avea convenție cu APIA, la zootehnie, doar pentru pasăre și porc, nicidecum pentru bovine. „Și anul trecut a fost aceeași poveste cu BRD”, a precizat Ilie Chifan.

Însă, dacă accesați link-ul de mai jos, de pe site-ul APIA, din secțiunea „Convenții/Acorduri/Protocoale”, veți vedea că BRD și alte instituții bancare și nebancare au încheiat convenții tocmai pentru acordarea de credite crescătorilor de bovine, bubaline, ovine și caprine, iar în materialul din link-ul respectiv nu se pomenește nimic de păsări și porci.

Unde e ajutorul statului? Autoritățile doar se laudă că sprijină fermierii, după cum se vede treaba.

La ce folosește adeverința APIA, dacă băncile nu respectă protocoalele semnate cu instituțiile statului? Nu există sancțiuni pentru o asemenea bătaie de joc la adresa fermierului? Adică, banca semnează o convenție cu APIA pentru niște intervenții clare gestionate de agenția statului, dar credite acordă după bunul său plac?

Răspunde cineva, măcar din partea autorităților? Fermierii așteaptă lămuriri și, dacă se poate, cât mai repede, pentru că animalele lor au nevoie de îngrijire acum!

Link APIA: Convenții privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente de către beneficiarii sprijinului cuplat pentru venit în sectorul zootehnic – Campania 2024

Iată și câteva capturi de pe site-ul APIA, în cazul în care dispare link-ul de mai sus, ori se modifică informațiile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vitamina C sau acidul ascorbic este o vitamină hidrosolubilă, cu acțiune remarcabilă asupra sănătății animalelor și a omului. Compania Romvac produce Vitamina C 99% pulbere hidrosolubilă și soluție injectabilă 10%, produse care pot fi utilizate, simultan, cu antibiotice și/sau alte polivitamine (Complex Polivitaminic Buvabil, Nutri Vita-Min-Amino, Vitamina B1+B6, Vitamina AD3E).

Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C cu ajutorul unor enzime care convertesc glucoza în acid ascorbic, în rinichi (la păsări) sau în ficat (la mamifere). Oamenii, majoritatea primatelor, cobaii și unii lilieci nu au ultima enzimă (L – gluconolacton oxidaza) din acest proces și nu pot sintetiza vitamina C, o vitamină esențială a cărei lipsă produce scorbutul – avitaminoza mortală.

Beneficiile vitaminei C

Vitamina C este stimulent al organismului în producerea colagenului în cantități ridicate, o proteină esențială pentru regenerarea pielii, întreținerea articulațiilor, tendoanelor, cartilajelor și a vaselor capilare.

Vitamina C este un antioxidant puternic ce neutralizează radicalii liberi din organism. Acumularea masivă în timp a acestora conduce la apariția unor boli cardiovasculare, artrite, îmbătrânire precoce și chiar cancer.

Vitamina C participă la sinteza celor mai importanți neurohormoni, precum adrenalina, noradrenalina și dopamina, produși la nivelul sistemului nervos sau în glandele suprarenale (hormonii corticosteroizi), unele dezechilibre hormonale putând indica o deficiență de vitamina C.

Tot vitamina C accelerează cicatrizarea rănilor, proces care consumă o mare cantitate de vitamina C la animale și la om. O capră adultă produce mai mult de 13.000 mg de vitamina C într-o zi normală și până la 100.000 mg/zi dacă se află într-o stare de stres, traumă sau boală.

În plus, vitamina C participă la sinteza carnitinei, aminoacid implicat în transferul energiei la mitocondriile celulelor. De asemenea, reduce nivelul de stres, previne apariția astmului, diabetului și a hipertensiunii arteriale.

Activează protrombina (accelerează coagularea sângelui), stimulează hematopoieza, absorbția fierului din intestin, maturarea eritrocitelor, leucocitopoieza și trombocitopoieza.

Este implicată în formarea oaselor și a cojii ouălor.

Starea de hipervitaminoză apare extrem de rar deoarece excesul de vitamina C se elimină prin urină și fecale.

Indicații și utilizare terapeutică

Vitamina C este prescrisă pe cale orală (în apă sau furaj, timp de 3-5 zile), în cazul carențelor, al stărilor de oboseală, al unor tulburări capilare și venoase (stări hemoragice, fragilitate capilară) și ca supliment în stări cu necesar crescut în vitamina C (gestație, lactație, stări febrile, boli infecțioase, stres termic, boli alergice, hepatopatii, cetonemia vacilor, boli ale oaselor, pielii, cordului). 

De asemenea, vitamina C se prescrie pentru puii cu afecțiuni osoase și la păsări cu tulburări de ouat (defecte ale cojii oului).

Doze recomandate pentru administrarea vitaminei C pulbere

La cai și vaci, se administrează 0,5 - 3 g de vitamina C/zi. Pentru oi, capre, porci, câini și pisici, doza recomandată este de 0,1 - 0,5 g/zi, iar la păsări se administrează 0,1 - 0,2 g de vitamina C/litru de apă sau la un kg de furaj.

Administrarea vitaminei C injectabile

Pe cale injectabilă (intravenos, subcutanat, intramuscular), vitamina C se recomandă în stări hemoragice, toxice, plăgi și leziuni traumatice/postoperatorii și ca tratament de completare în majoritatea bolilor infecțioase și/sau metabolice, methemoglobinemie.

La cai și vaci, se injectează intravenos 20, 100 sau 200 ml, în funcție de talia fiecărui animal.

În cazul oilor, caprelor și vițeilor se recomandă inocularea (pe cale intravenoasă) cu 2 - 10 ml.

Porcii se injectează cu același dozaj, dar pe cale intramusculară.

La câini și pisici, se administrează intravenos și subcutanat 0,5 - 10 ml de vitamina C.

La păsări dozajul prescris este de 0,1 - 0,5 ml, administrat pe cale intramusculară (de preferință, diluat cu ser fiziologic), zilnic, timp de 1 - 4 zile.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, Romvac Company S.A.

CITEȘTE ȘI: Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune

Pentru rumegătoare și porci - LEVAMISOL, un antihelmintic și imunomodulator

PRM, o amenințare reală pentru efectivele de ovine și caprine

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că plata avansului pentru plățile directe va începe din 16 octombrie 2024. În acest sens, MADR a publicat în transparență decizională pe site-ul instituției proiectul de Ordin pentru aprobarea în anul 2024 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe finanțate din FEGA, din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Prin demararea plăților de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la data stabilită, MADR își propune să asigure astfel capitalul financiar necesar pentru a permite beneficiarilor să-și elaboreze propriul plan de afaceri și program de dezvoltare pe termen scurt, în condiții de predictibilitate a nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, transmite MADR.

Nivelul avansului este prevăzut la 70% din cuantumul plății, urmând a fi acordat pentru următoarele intervenții aferente plăților directe din Planul strategic PAC 2023 – 2027:

• PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);

• PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);

• PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

• PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil;

• PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale);

• PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne de vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine.

Cuantumul maxim planificat per hectar în cazul PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) este de 98,80 euro/ha, pentru PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști, subvenția e de 102,60 euro/ha, iar în cazul PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil nivelul este stabilit la 69,76 euro/ha, prin redistribuirea fondurilor rămase disponibile în cadrul PD-05 și PD-06.

În cazul intervențiilor PD-01, PD-02 și PD-03, valoarea cuantumului per hectar la care se raportează nivelul avansului ia în calcul raportarea alocării financiare disponibile la suprafețele solicitate pentru plată în anul 2024, rezultând un cuantum maxim de 96,39 euro/ha pentru PD-01, 52,34 euro/ha pentru PD-02 și 42,47 euro/ha pentru PD-03.

Totodată, proiectul de ordin vizează aprobarea procentului maxim al avansului și cuantumul per cap animal la care se raportează acesta, pentru sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Astfel, cuantumurile maxime propuse sunt de 296,12 euro/cap în cazul PD-21, 190,82 euro/cap pentru PD-22, 160 euro/cap pentru PD-23, respectiv 12,54 euro/cap în cazul PD-24.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9282-proiect-ordin-cuantum-avansuri.html.

CITEȘTE ȘI: „Creditul fermierului”, pentru plata restanțelor la furnizorii de inputuri, bănci și IFN-uri

Datoriile și executările se suspendă pe întregul lanț fermieri – distribuitori – producători/furnizori

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pesta rumegătoarelor mici (PRM) este o boală infectocontagioasă a oilor și caprelor, cu caracter endemico-epidemic, cu evoluție supraacută și acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive și respiratorii, iar morfopatologic, prin necroze, eroziuni și ulcere la nivelul mucoasei digestive și al căilor respiratorii. Boala este produsă de un virus din familia Paramyxovi ridae, genul Morbilivirus, înrudit cu virusul pestei bovine.

Din cauza pagubelor economice însemnate pe care le produce, Pesta rumegătoarelor mici este o amenințare la adresa sănătății globale, prin apariția unor focare de infecție în diferite stări ale bolii. PRM este o boală infecțioasă contagioasă care afectează caprinele și ovinele, caracterizându-se prin: febră, eroziuni ale mucoasei bucale, jetaj, tuse, diaree profundă, iar lezional, prin stomatită ulcerativă și necrotică, dar și prin pneumonie și enterită. 

Originea bolii

Pentru prima dată, această boală a fost descrisă în Africa – Coasta de Fildeș, mai exact, fiind considerată inițial ca o entitate morbidă, diferită de infecția virusului pestei bovine.

În ultimele decenii, boala s-a răspândit în mai multe țări din Africa și Asia, precum și în unele țări din Europa – Grecia și Turcia –, iar, recent, în unele ferme de la granițele României.

Acest lucru demonstrează că, astăzi, când vorbim despre boli infecțioase cu potențial epidemic, trebuie să o facem și din perspectiva globală a lucrurilor, deoarece distanțele și granițele politice sunt obstacole relative în calea răspândirii acestor agenți patogeni.

Cauze și patologie

Sursele principale de infecție sunt reprezentate de animalele aflate în stare de incubație sau cele care sunt deja bolnave și elimină cantități mari de virus prin secrețiile cojunctivale, nazo-faringiene și salivă, dar și prin aerosolii formați prin tuse sau strănut. 

Boala se transmite prin contact direct cu animalele bolnave, iar virusul se răspândește rapid în organism prin căile respiratorii, localizându-se în amigdale, în limfonodurile mandibulare și faringiene, iar după replicare se concentrează în măduva osoasă, splină și mucoasa căilor respiratorii și digestive.

Boala nu este transmisibilă la om, fiind un lucru îmbucurător, însă poate produce pagube majore pentru fermieri, deoarece mortalitatea la oi și capre poate depăși 70%.

Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează printr-o evoluție de la forma supraacută la cea subacută cu manifestări de febră de peste 40 de grade Celsius și tulburări generale, digestive și respiratorii, apărând forme de dispnee și tuse. Morfopatologic, apar hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii. 

Diagnostic, profilaxie și combatere

Diagnosticul se bazează pe date epidemiologice, clinice și anatomopatologice și se confirmă doar prin examen de laborator. 

Profilaxia sau prevenirea bolii constă în măsuri generale vizând îmbunătățirea condițiilor de întreținere și alimentație, dezinsecția periodică a adăposturilor și acțiuni de dezinfecție și deparazitare.

Pentru dezinsecție se recomandă soluția concentrată insecticidă Romparasect, iar pentru dezinfecție, Pursept tablete, un produs foarte eficient pe bază de dicloroizocianurat de sodiu. În plus, deparazitările la oi și capre se pot face cu Rombendazol 2,5%, suspensie cu un spectru foarte larg, deoarece combate atât nematodele, cât și trematodele și cestodele.

În ceea ce privește combaterea bolii, nu există un tratament specific pentru această infecție. Pentru limitarea răspândirii bolii și pentru păstrarea integrității teritoriului în cazul apariției acesteia, se aplică măsura radicală de sacrificare a tuturor animalelor.

Pesta rumegătoarelor mici este notificabilă și supusă măsurilor de carantină cu respectarea măsurilor de biosecuritate dispuse de autorități.

Articol de: Dr. VIORICA CHIURCIU, DVM, PhD, director general & președinte CA Romvac Company SA