cartof - REVISTA FERMIERULUI

Astăzi, 16 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2019.

Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sumă totală de 54.749.076,22 euro.

Potrivit art. 1, alin 6, din Hotărârea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – „Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia = 212,8841 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - lucernă = 94,6683 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe = 118,0473 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră = 210,0058 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez = 623,3161 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof = 1.386, 0929 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei = 528,9442 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr = 829,3367 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp = 1.717,9913 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp = 539,8844 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei varză și vinete pentru consum în stare proaspătă = 4.649,1189 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre = 268,9760 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/ha

Foto: APIA

Publicat în Știri
Vineri, 17 Aprilie 2020 13:49

Griji și probleme în vremea pandemiei

Pandemia de COVID-19 generează blocaje în aprovizionarea cu input-uri pentru agricultură. Dacă circuitul se întrerupe, recolta de anul acesta ar putea avea de suferit. Fermierii se tem că nu vor primi la timp necesarul de produse de protecția plantelor pentru culturile de toamnă, rapiță și mai ales grâu, care înseamnă pâinea românilor de anul acesta. Vremuri complicate, așadar, pentru o categorie specială de oameni, aceea care ne asigură nouă tuturor hrana cea de zi cu zi. Depinde de autorități ca ea să fie îndestulătoare și de calitate în acest an dificil. Fermierii știu ce au de făcut.

„Deocamdată prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult.”

Hary Massai administrează o fermă vegetală de 2.100 de hectare în zona comunei Măureni din județul Caraș-Severin și se teme că întârzierea aplicării tratamentelor fitosanitare poate genera pierderi semnificative, chiar dacă, la această dată, grâul arată impecabil. „Am început lucrările pe câmp și așteptăm input-urile. Semințele au ajuns, dar e o problemă cu pesticidele. Suntem destul de neliniștiți, unele produse pentru grâu și rapiță deja le-am aplicat, însă mai avem de aplicat tratamente la culturile de toamnă, se întârzie foarte mult cu transportul și cu livrările. Suntem puțin blocați și sperăm ca problema să nu devină din ce în ce mai complicată, pentru că vor fi afectate culturile, iar asta va duce la o scădere substanțială a producției. Deocamdată, prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult”, ne-a zis Hary Massai.

„Avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume.”

Nici campania agricolă de primăvară nu-i lipsită de greutăți, sămânța de porumb este destul de greu de găsit pe piață la această oră, mai ales pentru cei care încheie contracte cu furnizorii cu plata la recoltat. „Noi am asigurat necesarul de sămânță de porumb încă din decembrie, dar am colegi care au plătit marfa și li s-a spus că li se dau banii înapoi pentru că nu li se mai poate livra sămânța de porumb. Momentan suntem puțin blocați. Stăm zilnic pe telefoane cu furnizorii. Se pare că de la o săptămână la alta lucrurile se înrăutățesc, dar sperăm ca autoritățile să vină în sprijinul nostru și marfa să poată circula fără probleme și să nu se blocheze prin vămi”, arată tânărul fermier Hary Massai.

O altă problemă care provoacă insomnia fermierilor la vreme de pandemie este cea a circuitului financiar. „Nu știu cum va fi în perioada următoare. Noi fiind o firmă de agricultură, avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume. Privind mai departe problema, sperăm ca APIA, care a sistat preluarea cererilor, să nu ne împingă până în toamnă cu depunerea cererilor unice de plată, pentru că subvențiile pe care trebuie să le primim sunt o parte importantă din veniturile noastre”, subliniază agricultorul din Caraș-Severin.

Depozitul pentru cartofi, sub semnul întrebării

De trei ani, Hary Massai a introdus în cultură și cartoful, devenind furnizor pentru supermarketurile din vestul țării, iar de când a izbucnit pandemia, cererea pe piață s-a triplat. „Noi avem contracte prestabilite, încheiate pe termen mediu, și nu am crescut prețurile. De altfel, nici supermarketurile nu au majorat prețurile la cartof, dar cererea s-a triplat. Eu le recomand oamenilor să fie calmi, pentru că marfă este și ea va trebui să circule.”

Carantina generală blochează pentru moment proiectele de dezvoltare ale fermei administrate de Hary Massai, tocmai în sectorul cartofului. „Până acum am cultivat 45 de hectare cu cartof, dar pe viitor ne-am propus să creștem suprafața, poate chiar să o dublăm, pentru că avem în derulare un proiect pe fonduri europene în valoare de două milioane de euro prin care vom construi anul acesta un depozit cu temperatură controlată, cu linie nouă de ambalare și sortare a cartofilor. Din păcate,  în momentul de față proiectul este blocat. În iunie–iulie voi recolta cartofii și nu știu încă unde voi fi cu proiectul. Încă nu știu dacă am unde depozita cartofii de anul acesta, pentru că în septembrie cel târziu depozitul ar fi trebuit să fie finalizat”, ne-a spus în încheiere tânărul fermier.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Publicat în Din fermă-n fermă!

În prezent, în sudul Olteniei, fermierii care au inclus cartoful extratimpuriu în gama culturilor cu tradiție zonală, alături de tomate, pepeni verzi, pepeni galbeni ș.a.m.d., mizează pe influența decisivă pe care o au asupra recoltelor timpurii iernile relativ blânde, temperaturile ridicate, insolația puternică și solurile ușoare.

Pentru cartoful extratimpuriu se adoptă, în general, următoarele tipuri de cultură:

  • În solarii, caz în care plantele beneficiază de o dublă protecție dată atât de folia ce învelește structura solarului, cât și de folia microporoasă antiîngheț, tip agril ce se aplică direct peste biloane după plantarea tuberculilor. Aceasta oferă un microclimat favorabil pornirii în vegetație, optimizează regimul hidric și micșorează amplitudinea temperaturii în spațiul dintre sol și stratul protectiv. Pentru această variantă de cultură, plantarea se face în ianuarie, iar recoltarea se poate face în ultima decadă a lunii aprilie.
  • În câmp, cultură acoperită cu folie microporoasă antiîngheț, tip agril. Plantarea are loc în prima jumătate a lunii februarie, recoltarea începând de la mijlocul lunii mai.
  • În câmp deschis, fără protecție. Presupune plantarea tuberculilor după 15 februarie, iar recoltarea este posibilă în ultima decadă a lunii mai, început de iunie.

La toate tipurile de cultură, majoritatea verigilor tehnologice ce trebuie respectate la înființare sunt asemănătoare: alegerea soiului; pregătirea terenului; încolțirea materialului de plantat; fertilizarea de bază; norma de plantare, epoca de plantare și adâncimea de plantare; protejarea culturii.

Soiurile folosite în zonă sunt cele cu o perioadă de vegetație de până la 90 de zile. Pregătirea terenului constă în arătura de toamnă sau primăvara devreme, una/două treceri cu grapa cu discuri sau frezarea în solarii pentru mobilizarea, mărunțirea și afânarea corespunzătoare a solului.

Lucrarea de încolțire impune achiziționarea tuberculilor de sămânță încă din toamnă și constă în așezarea lor în lădițe suprapuse în încăperi ce permit controlul luminozității și temperaturii. Plantarea se execută mecanizat (deschidere rigolă, plantare, acoperire în bilon) la o distanță de 70 cm între rânduri și 20-25 cm între tuberculi pe rând, la o adâncime de 5-8 cm, după ce în prealabil s-a fertilizat cu o cantitate de 500-1000 kg NPK, în funcție de bonitatea solului.

O atenție deosebită trebuie acordată manei cartofului

În perioada de vegetație, sporuri de producție cantitative și calitative sunt date de: irigarea culturilor; fertilizarea la sol și foliară cu diferite tipuri de fertilizanți, corespunzători fiecărei fenofaze de dezvoltare; controlul buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

În acest context, o atenție deosebită trebuie să acordăm manei cartofului produsă de fitopatogenul Phytophthora infestans, care este de departe cea mai păgubitoare boală a culturii de cartof. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor infestați rămași pe teren sau prin resturile vegetale. Se răspândește foarte repede, pe suprafețe mari, prin intermediul sporilor după ce s-au produs infecțiile primare. Afectează toate organele plantei: frunze, tulpină și tuberculi, însă un impact negativ semnificativ asupra producției îl are prin infestarea aparatului foliar și, totodată, micșorarea capacității fotosintetice a plantelor, de cele mai multe ori ireversibilă.

Dacă, în cazul culturilor din solarii, mana poate fi ținută sub control cu tratamente succesive ce includ fungicidele Equation® Pro, Dithane™ M-45 și Dithane™ Neotec 75 WG, numărul de tratamente fiind redus, la culturile de cartof extratimpuriu din câmp, pentru un plus de protecție, este necesară includerea în programul de tratamente a noului fungicid omologat împotriva manei, Zorvec® Enicade™ Nzeb.

Zorvec® Enicade™ Nzeb este un pachet pentru 5 ha ce conține în produsele componente substanțele: oxathiapiprolin (substanță activă sistemică nouă dintr-o grupă chimică nouă, izoxazoline, fără rezistență încrucișată dată de alte fungicide folosite în mod curent până acum) și mancozeb (substanță activă de contact multisite, ce acționează asupra activității enzimatice din celulele fitopatogenilor în șase puncte diferite, o componentă esențială în managementul rezistenței).

La cartof, se recomandă aplicarea succesivă a două tratamente cu Zorvec® Enicade™ Nzeb în fazele de creșterea frunzelor/închiderea rândurilor și formarea tuberculilor pentru a exclude orice pericol de infecție timpurie a culturii cu mană, care poate avea repercusiuni semnificative asupra producției.

Avantajele aplicării Zorvec® Enicade™ Nzeb:

  • acțiune translaminară și sistemică, protejând și frunzele în curs de apariție;
  • este rezistent la spălare, chiar și la 20 minute de la aplicare;
  • flexibil și ușor de folosit în condiții climatice dificile;
  • reduce nevoia reaplicărilor sau a aplicărilor neplanificate;
  • fără rezistență încrucișată cu fungicidele din piață.

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA &MOLDOVA

Foto: cultură solar, Dăbuleni - Dolj, 03.04.2020, fermier Valentin Baron

Publicat în Horticultura

Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.

Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.

Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.

Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.

Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.

Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.

În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.

„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.

Publicat în Cultura mare

În ciuda debutului secetos al anului agricol, producătorii agricoli din județul Brașov au înregistrat randamente medii de 24 de tone la hectar în cazul cartofului.

În cazul acestei culturi, au fost însămânţate şi recoltate 2 900 de hectare, de pe care s-au recoltat 69 600 de tone, reprezentând o producţie medie de 24 000 de kg de cartofi/hectar.

La porumb, au fost însămânţate 11 530 de hectare şi recoltate în această toamnă, până în prezent, 7 120 de hectare, obţinându-se o producţie de 48 416 kilograme/hectar.

La sfecla de zahăr, de pe 1 870 din 1 900 de hectare însămânţate s-au recoltat 72 200 de tone, producţia medie fiind de 38 000 de kg/hectar, iar la floarea-soarelui, de pe 495 de hectare s-au obţinut 1 386 tone, reprezentând o producţie medie de 28 000 de kg/hectar.

Suprafaţa cultivată cu tomate a fost de 85 de hectare, de pe care s-a obţinut o producţie medie de 19 000 de kg/hectar.

Însămânţările şi arăturile de toamnă au fost efectuate, anul acesta, în judeţul Braşov, pentru peste 20 000 de hectare de teren. Au fost însămânţate 14 550 de hectare cu grâu, 400 de hectare cu secară, 2 200 de hectare cu triticale, 550 de hectare cu orz, 3 250 de hectare cu rapiţă şi 520 de hectare cu plante de nutreţ.

Publicat în Cultura mare

Cultivatorii de cartof din Harghita sunt sfătuiţi să demareze acțiunile de tratament în vederea prevenirii manei cartofului, deoarece există premise pentru instalarea acestei boli (ceață matinală şi temperaturile ridicate din timpul zilei), afirmă șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Torok Jeno, citat de presa centrală.

De asemenea, tot în această săptămână trebuie începută activitatea de combatere a gândacului de Colorado, iar la grâu de tratament împotriva bolilor foliare.

„Îi îndemnăm pe oameni să înceapă tratamentele preventive. E mai uşor de prevenit, decât de combătut. Şi un bun gospodar trebuie să înceapă în această săptămână tratamentele atât împotriva manei cartofului, cât şi împotriva gândacului de Colorado, iar la grâu, împotriva bolilor foliare”, a spus Torok Jeno.

În Harghita, anul acesta, cartoful a fost cultivat pe 8.250 de hectare, similar cu situația din 2016. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar va avea de suferit dacă în perioada următoare nu vor cădea precipitaţii, spun specialiștii DAJ Harghita, citați de presa centrală.

Publicat în Cultura mare

Specialiștii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DARD) Harghita spun că perioadele de ger fără zăpadă din luna ianuarie 2016 au afectat doar în mică măsură culturile agricole de toamnă care, de altfel, încep să-şi revină, chiar dacă tot ei apreciau iniţial că multe dintre parcele urmau să fie reînsămânţate.

Conform aprecierilor șefului DARD Harghita, Torok Jeno, s-a observat în ultima vreme că majoritatea culturilor afectate de ger încep să-şi revină, semn că doar partea aeriană a plantei a avut de suferit.

„Este ciupită partea aeriană, dar nu total, iar rădăcina nu este afectată. Culturile îşi revin, arată destul de bine faţă de cum au fost. Ne-am speriat atunci când erau minus 20 de grade fără zăpadă şi credeam că rămânem fără culturi de toamnă”, a afirmat Jeno.

Tot el a spus că există totuși suprafeţe foarte mici care urmează să fie reînsămânţate, dar că producătorii agricoli vor putea răsufla uşuraţi abia în luna aprilie, pentru că în zonă se poate înregistra îngheţ şi în luna martie. Și atenționarea ar trebui să fie luată în serios, în condițiile în care, în 2015, fermierii harghiteni au avut de suferit serios.

Cu o lună în urmă, din evaluările angajaților DADR Harghita reieșea că circa o treime din totalul de 12.000 hectare însămânțate cu grâu, orz, triticale şi secară de toamnă a fost afectată de ger, întrucât culturile nu au fost acoperite cu zăpadă.

Este o premieră a ultimilor ani când în Harghita se înregistrează o iarnă atât de lipsită de zăpadă, care putea pune în pericol culturile agricole.

 

Agricultorii harghiteni au fost pățiți în 2015. Calamitarea le-a scos bani din buzunare

Același Torok Jeno declara la finele anului trecut că din suprafaţa de 162.784 de hectare afectată de secetă, 2.760 hectare erau cultivate cu porumb, 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi 4.900 de hectare cu cartofi, adică mai mult de jumătate din suprafaţa însâmânţată cu cartofi în judeţ, care a suferit un grad de afectare cuprins între 35 şi 45 la sută.

În plus, acesta mai preciza că seceta a mai calamitat în Harghita 18.750 de hectare cultivate cu plante furajere perene, 3.100 de hectare cu plante furajere anuale, aproape 2.000 de hectare cu porumb siloz, 72.950 de hectare de fâneaţă şi 58.550 de hectare de păşune.

Direcția pentru Agricultură (DADR) HARGHITA este serviciul public descentralizat al Ministerului Agriculturii Și DezvoltĂrii Rurale prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor agroalimentare și de dezvoltare rurală, la nivel județean.

DADR Harghita este organul de specialitate al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în teritoriu și este condusă de un director executiv.

Publicat în Cultura mare

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista