cartof - REVISTA FERMIERULUI

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță intrarea pe piața industriei producătoare a cartofului din România, cu un segment impresionant de utilaje ale unuia dintre cei mai renumiți producători pentru tehnologia cartofului – AVR Machinery.

Resized 12 DEC Puma 4 site

„Astfel, Titan Machinery România pășește cu fermitate pe piața autohtonă a tehnologiei cartofului cu un segment variat de utilaje tehnologice marca AVR, aducând în prima fază utilaje pentru cultivare, semănare, tocare vrejuri și recoltare a culturii de cartof, urmând să îmbogățească portofoliul propriu și cu alte segmente complementare de utilaje necesare unei culturi performante a cartofului”, arată Bogdan Constantin, specialist Comunicare & PR.

181012114b RGB site

AVR Machinery este un producător de echipamente agricole cu sediul în Belgia, unul dintre cei mai mari producători din lume de utilaje pentru cultura de cartof, echipamentele sale fiind comercializate în peste o sută de țări de pe mai multe continente. Compania produce o gamă completă de utilaje sofisticate pentru industria cartofului (n.r. și alte plante bulboase și tuberculoase). Această tehnologie include pregătirea patului de germinație, plantare, formare bilon, îndepărtare lujeri, recoltare și depozitare.

200410342 RGB site

„Unul dintre obiectivele acestui proiect important pentru Titan Machinery România este de a asigura că mai multe produse vandabile ajung în hambar folosind mai puține resurse. Așadar, pentru a vă putea oferi suport optim, investim în accesibilitatea facilă de a implementa cea mai înaltă tehnologie de cultivare a cartofului, astfel încât fermierul din România să aibă cel mai bun raport cost-beneficiu de pe piață. Accesibilitatea implementării acestei tehnologii de către fermierii din România presupune mai mulți pași, de la consultanță și elaborare proiect, până la cele mai potrivite soluții de implementare, adaptate fiecărei tipologii de fermă, sol și particularitate climaterică. Prin urmare, Titan Machinery România este pregătită să ofere tot suportul necesar prin echipele sale comerciale și tehnice, începând de la informare și consultanță, până la punere în funcțiune, servicii și suport post-vânzare pe întreg teritoriul României. În acest sens, în viziunea Titan Machinery România, acest proiect nu este dedicat numai zonelor tradiționale cultivării cartofului din județele Brașov și Covasna, ci tuturor zonelor agricole cu potențial în implementarea profitabilă a acestei culturi”, precizează Răzvan Tomescu, director marketing.

DSC02629b

Eticheta AVR de calitate KEEN & GREEN definește faptul că mașinile și utilajele AVR sunt echipate cu tehnici care promovează durabilitatea și simplitatea de utilizare. „Utilajele AVR sunt numite ecologice nu doar datorită culorii lor îndrăznețe, ci și datorită durabilității lor. Utilajele AVR au cel mai mic consum posibil de combustibil, iar construcția lor robustă le asigură o durată foarte mare de viață, pentru ca fermierii să-și poată recupera investiția foarte rapid”, punctează Bogdan Constantin.

DSCN4566 RGB

Pentru specificațiile tehnice detaliate și variantele de echipare, accesați link-ul: https://www.titanmachinery.ro/utilaje-agricole/tehnologia-cartofului.html
Mai multe informații puteți afla și de la reprezentanții Titan Machinery România, accesând link-ul: https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru din țară cel mai apropiat de dumneavoastră.
AVR Ecoridger 004 RGB LR 1

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

Ferma suedeză Sandgården se ridică la nivelul provocărilor agriculturii moderne, combinând respectul pentru pământ și tehnologia de ultimă oră.

Compania Sandgården este povestea lui Pether Jonzon și a familiei sale care au transformat 70 de hectare de teren din Vejbystrand, în sudul Suediei, într-un model de agricultură sustenabilă și inovatoare. Cartoful este cultura de bază în ferma suedeză.

Un aspect-cheie al afacerii familiei Jonzon este apartenența la asociația SydGrönt, care este condusă în întregime de fermieri. „Suntem membri ai SydGrönt, o asociație căreia îi încredințăm vânzarea tuturor produselor noastre”, precizează Pether Jonzon. SydGrönt își propune să dezvolte, să vândă și să distribuie o gamă modernă de fructe și legume cultivate în Suedia, asigurându-se că produsele membrilor săi ajung în mod convenabil la consumatorii suedezi.

 

Cheia succesului, dedicarea față de agricultura sustenabilă

 

„Am montat panouri solare pentru a ne alimenta casa, sistemele de irigare și toate activitățile de pre-recoltare pentru cartofi”, arată Pether Jonzon. Cu toate acestea, integrarea tehnologiei verzi nu se oprește aici, extinzându-se și la echipamentele agricole.

De-a lungul a peste un deceniu, ferma a decis să se bazeze pe BKT pentru anvelopele utilajelor agricole. Petronella Jonzon laudă calitatea și durabilitatea produselor BKT, care sunt esențiale datorită transferurilor frecvente: „Am ales anvelopele BKT pentru că ne deplasăm permanent de la fermă la terenuri și am observat că produsele BKT durează foarte mult, ceea ce înseamnă că sustenabilitatea lor este excelentă”.

ta 242 bkt 1

Anvelopele BKT sunt mai mult decât niște simple instrumente, sunt cu adevărat parteneri de muncă pentru fermieri. Seria de modele, cum ar fi Agrimax RT 855, Agrimax Spargo, Agrimax RT 945 și Agrimax RT 955, a fost dezvoltată pentru a oferi o capacitate de încărcare ridicată și o tracțiune optimizată, reducând în același timp compactarea solului. Acest lucru asigură operațiuni cu randament ridicat pe câmp, fără a compromite vitalitatea și productivitatea solului. În plus, aceste anvelope sunt combinația perfectă de performanță, durabilitate și confort pentru utilizatori, după cum confirmă Pether Jonzon: „Folosim echipamente de precizie pentru multe lucrări de teren și aici intervin produsele BKT. Este fantastic să ai anvelope cu capacități excelente de autocurățare care nu se scufundă în pământ. Aceste anvelope sunt perfecte pentru toate operațiunile noastre de rutină, chiar și atunci când condițiile meteorologice ne îngreunează munca”.

ta 242 bkt 4

Proiectul de sustenabilitate și prosperitate al fermei Sandgården a găsit un aliat valoros în BKT, un partener care le împărtășește devotamentul față de mediu, față de economia circulară și față de inovația tehnologică.

 

Ferma suedeză are viitor prin copii

 

Petronella și Pether Jonzon nu doresc doar să transmită ferma ca moștenire copiilor, ci și o pasiune profundă pentru agricultură și un simț acut de promovare a mediului. În acest fel, povestea fermei Sandgården și a familiei Jonzon continuă cu un ochi mereu îndreptat spre viitor, fiind în același timp adânc înrădăcinată în prezent, alături de angajamentul de nezdruncinat față de o agricultură care prosperă în armonie cu mediul înconjurător.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2023
Abonamente, AICI 
Publicat în Tehnica agricola

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul instituției, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2023.

Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

 

Condiții pentru obținerea ajutorului de minimis

 

Pentru a beneficia de sprijin financiar, producătorii de cartofi pentru consum trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;

  • Să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;

  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;

  • Să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil pana la 31 decembrie 2023; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008; producători agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991; producători agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program, cultivatorii trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

a) Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal daca cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;

c) Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

d) Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

e) Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

f) Adeverința în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, care atesta suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

g) Declarații pe propria răspundere.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a HG și până cel târziu data de 15 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR – DGBFFE - până la data de 5 decembrie inclusiv.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8161-proiect-hg-ajutor-minimis-cartof-2023.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Aproape la limita dintre județele Brașov și Covasna, în localitatea Hărman din județul Brașov, există o fermă vegetală cu o tradiție îndelungată, afacere-model, dezvoltată cu minuțiozitate și cerebralitate. Ioan Benea, un personaj pitoresc, ajuns la venerabila vârstă de 76 de ani, conduce cu aceeași precizie pe care o avea în tinerețe întreaga activitate din această fermă.

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră.

Ioan Benea: M-am născut aici, în Hărman, într-o familie de țărani așa cum suntem majoritatea, cărora nu le-a fost rușine să muncească. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut cu acest spirit cu mult timp înainte de 1989, trecând mai apoi la capitalism și ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni, SC Hibridul.

Înainte de ’89 am avut un traseu mai sinuos, am făcut și școala profesională la Steagul Roșu, la camioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m-am îndreptat către Zootehnie, pentru că în acele vremuri Ceaușescu voia să facă un singur specialist pentru agricultură: zootehnistul.

Dar am făcut această facultate cu foarte multă dragoste pentru că mi-a plăcut. Astfel, în 1974 am terminat Facultatea de Zootehnie de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București. După aceea am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut trei ferme de animale, 1.200 de vaci, 4.000 de oi și 1.500 de hectare bază furajeră. Le-am îngrijit pe toate, iar după o lună de stagiatură m-au promovat în funcția de șef de fermă.

„730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.”

interviu 230 ioan benea 2

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: A venit perioada de capitalism și a dispărut obiectul muncii. S-au desființat aceste complexuri, s-au desființat CAP-urile. Am înființat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari. A evoluat fantastic firma, am ajuns de la 150 de hectare la 1.600 de hectare pe care le exploatăm (sfeclă, cartof, grâu, orzoaică). Până în anul 2000, această firmă a crescut mult din punct de vedere financiar, am avut o rată a profitabilității de 48-50%, iar acționarii au dorit la adunarea generală dividende. Eram mulți acționari, iar eu aveam 12% din acțiunile acestei firme, dar am condus-o de la început ca președinte și director general.

„Prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.”

Reporter: Cum ați rămas astăzi principalul acționar al companiei?

Ioan Benea: În anul 2000, când ne aflam la apogeul profitabilității, natura ne-a dat o lovitură puternică, printr-o secetă deosebit de severă, și ne-am prăbușit. Era gata să dăm faliment. În acea perioadă, spre deosebire de cei de la stat, noi nu am fost scutiți de plata datoriilor și am fost nevoit în aceste condiții să fac un credit ca sa plătesc datoriile la stat. L-am făcut și în timp l-am achitat, dar în situația asta nu mai puteam oferi dividende, pentru că aveam datorii. Acest lucru a schimbat soarta societății, pentru că majoritatea acționarilor și-au vândut acțiunile. Iar atunci am făcut eforturi și am cumpărat pe rând acțiunile și am rămas doar trei acționari: eu, soția și un partener fidel de la început. Și atunci a început modernizarea fermei. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof, pe care totodată l-am și păstorit timp de 12 ani ca președinte al Federației Cultivatorilor de Cartofi.

Reporter: Și ați trecut și la cultură mare, grâu, porumb, rapiță?

Ioan Benea: Am schimbat structura culturilor cam după anul 2000 și am introdus rapiță în zonă, am introdus porumbul în zonă, iar acum am făcut și 6 tone de rapiță la hectar. Am avut ani buni, am avut 10 tone de porumb la hectar, ceea ce pentru această zonă din Țara Bârsei este foarte bine.

„Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof.”

interviu 230 ioan benea 3

 

Calitatea recoltei este dată de performanța combinelor

 

Reporter: Ce suprafață exploatați în prezent și cum este împărțită aceasta?

Ioan Benea: La ora actuală cultiv trei culturi mari și late: 250 de hectare de porumb, 260 de grâu și 220 de hectare de rapiță, în total, 730 de hectare. Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă. Deși am avut un tractor românesc, U650, care încă funcționează, pot să spun că am avut tractoare Case IH de la început. Am luat primele două tractoare Case IH de 125 CP încă din 2006, după care am mărit flota. Astăzi exploatăm terenul cu patru tractoare Case IH: MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX și două combine Case IH Axial-Flow: 5088 și 7240.

Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să alegeți utilaje Case IH?

Ioan Benea: M-am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când m-am hotărât să-mi iau tractor nou, am testat personal, pentru că îmi place, mai multe tractoare moderne și le-am studiat pe toate. Dar, în final, m-am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 de ore de funcționare, celălalt l-am dat buy-back, când am cumpărat următorul tractor.

Un factor deosebit în realizarea și extinderea colaborării cu Titan Machinery l-a avut și relația mea cu domnul Stanson (n.r. George Stanson - Business Manager at CNH Industrial), pe care îl cunosc de foarte mult timp, iar colaborarea mea cu dumnealui înainte de revoluție s-a concretizat după aceea, eu devenind client Titan Machinery. El a fost unul dintre cei care m-au apropiat de Titan Machinery și de Case IH. M-a convins că sunt într-adevăr utilaje foarte bune și doresc să-i mulțumesc foarte mult pentru colaborare și pentru sprijinul pe care mi l-a acordat.

interviu 230 ioan benea 7

Reporter: Câți angajați aveți și cum sunt organizați aceștia în activitatea fermei?

Ioan Benea: Avem doi oameni foarte buni, doi mecanizatori, dar nu poți să-i mai numești mecanizatori. Sunt deja specialiști în folosirea și exploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu „tractoriști”. Trebuie să ai oameni calificați, iar eu spun că am cei mai buni oameni din România la ora actuală, în aceste condiții în care deservesc acești oameni atâtea utilaje.

Pentru că eu am urmat principiul conform căruia fiecare tractor are operatorul lui și exploatează utilajul și lucrarea particulară lui, de la arat, pregătit teren, semănat, tratamente, recoltat, toate aceste lucruri le fac acești doi oameni cu aceste echipamente de calitate din fermă.

„Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă.”

Reporter: Am văzut în curte tamburi. Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Din păcate astăzi nu mai irigăm, pentru că nu avem sursă de apă. Avem câțiva tamburi pe care i-am folosit mai demult, când am fost nevoit, pentru producția de sămânță de cartof. Din cauza costului mare al semințelor de cartof, am fost nevoit să irig cu apă potabilă la prețul de atunci, doar pentru a salva sămânța, nu pentru producție. Cu toate că astăzi putem face un sistem modern de irigare. Am plătit un studiu de fezabilitate de 80 de milioane (n.r., lei vechi), dar dosarul a murit prin sertarele Ministerului Agriculturii. Noi am avea mare nevoie de irigare, pentru că acest platou al Țării Bârsei în care exploatez eu are nevoie la ora actuală neapărat de irigații.

„Avem un secret în zonă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, este foarte bună.”

Reporter: S-a schimbat clima în această zonă agricolă?

Ioan Benea: S-a schimbat foarte mult. Noi aveam în jur de 550 de litri pe sezon apă, suficient pentru sfeclă, pentru cartofi, deoarece cartoful e mare consumator de apă. Iar precipitațiile erau repartizate destul de uniform în timpul perioadei de vegetație. Astăzi, poate să vină 100 de litri, mult, izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă.

Degeaba torni 200 de litri odată, care poate distruge cultura și după aceea, trei luni, nu vezi o picătură de apă. De la 550 de litri cât aveam anual în perioada de vegetație, am ajuns la maximum 250 de litri. Și anul acesta avem un deficit în mod deosebit la grâu, deocamdată la porumb nu avem, dar să vedem ce va fi în continuare. Cum spuneam, porumbul nu a suferit foarte mult, pentru că nu a avut mare nevoie de apă până acum, dar urmează să aibă nevoie și e o plantă care absoarbe toată apa. Și mai avem un secret, în zonă avem rouă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, dar pentru porumb este foarte bună.

Reporter: Cum apreciați acest an agricol în contextul geopolitic care a generat creșterea prețurilor?

interviu 230 ioan benea 5

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie un an profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici până acum, însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc ce va fi la recoltare, la transport și până unde vor ajunge costurile. Prețul la rapiță se preconizează foarte bun, sper să se mențină. Deocamdată nu am făcut contracte futures (n.r. angajamente la prețuri pentru mărfuri ce vor fi vândute în viitor) nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez pentru că am spații de depozitare, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul. Iar porumbul deocamdată este iarbă, până nu-l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Suntem și asigurați, pentru că așa se întâmplă, când nu ești asigurat te lovește și Dumnezeu, dacă ești asigurat mai recuperezi ceva, în caz că te lovește.

Reporter: Cu ce tip de semințe lucrați?

Ioan Benea: În fiecare an fac un lot demonstrativ în care testez soiurile noi, iar hibrizii sau soiurile pe care le semăn sunt cele care confirmă. Pentru că țin evidența pe tarlale și știu cât am dat și cât îmi oferă. Combina înregistrează și-mi oferă toate datele de care am nevoie. Cei mai buni hibrizi sau cele mai bune soiuri le cultiv din nou.

Reporter: Cum e calitatea recoltelor în urma combinelor?

Ioan Benea: Nu vreau să exagerez și am fost întotdeauna sincer. Eu am afirmat că brandul Case IH este numărul 1. La combine aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le-a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede, în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și datorită eficienței erbicidelor pe care le folosesc. Dar calitatea recoltei rezultă în primul rând datorită performanței combinelor, pentru ca nu am corpuri străine, n-am spărtură, la porumb este zero barat. Mulți concurează să încarce de la mine pentru că am tot timpul sub 1% corpuri străine în materia recoltată. Iar acest lucru se datorează combinei și specialistului. Combina cea mare - Case IH Axial-Flow 7240 este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime.

„Nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul.”

 

Maximum de randament în perioade minime 

 

Reporter: Am observat că utilajele dumneavoastră sunt foarte curate. Mentenanța acestora se efectuează la timp?

Ioan Benea: Nu depășim niciodată orele de funcționare dintre revizii. Totul este disciplinat, notat de fiecare specialist, eu am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de origine. Eu sunt o persoană pretențioasă și i-am învățat și pe băieții mei să fie așa. Pentru că știu că de la disciplină pornește totul în obținerea unor rezultate. Dacă îi vezi că se descalță de ghete și intră în șosete în cabină te minunezi, dar nu i-am obligat eu.

Am văzut primăvara, la unii dintre colegii mei, tractor cu noroi pe el rămas din toamnă, de la recoltare. L-a adus din câmp și l-a lăsat așa până primăvara, au zis că îngheață noroiul și cade de pe el. La mine nu se întâmplă așa ceva, la sfârșit de săptămână se curăță toate utilajele. Și acestea arată așa cum arată și sunt angrenate în toate activitățile, orele de funcționare sunt întinse la maximum.

interviu 230 ioan benea 4

Reporter: Cum apreciați consumul de combustibil la tractoarele și combinele Case IH?

Ioan Benea: Consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar. Eu primesc aceste date la fiecare sfârșit de săptămână de la toate lucrările efectuate și specificațiile fiecăreia în parte. Evidența de alimentare este strictă și înregistrează câtă cantitate de motorină a costat hectarul de tratat, de recoltat ș.a.m.d.

Nu pot să spun cum este consumul mașinilor Case IH în comparație cu alte utilaje pe care le folosesc colegii mei, dar știu că aceștia îmi solicită să le efectuez lucrări. Eu totuși încerc să fac lucrările pe care le am eu de făcut cât mai bine, nu mă lăcomesc.

Reporter: Cum apreciați colaborarea cu reprezentanții Titan Machinery și cât de mult vă ajută faptul că Titan Machinery a deschis reprezentanța de la Brașov?

Ioan Benea: Colaborarea la ora actuală este de la foarte bine în sus. Au fost prompți, au fost pe fază, au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Reprezentanța de la Brașov este mult mai aproape, colaborăm foarte bine cu cei de acolo, inclusiv cu Ionuț Oltean (n.r. manager de zonă Titan Machinery România), pe care aș dori să-l onorez cu o vânzare mai substanțială în perioada următoare. Încercăm să ne echipăm pentru că dacă te echipezi și o poți face astăzi este esențial.

Timpul de execuție a unor lucrări este foarte comprimat, pentru că sunt atâtea schimbări climatice foarte rapide, ba este soare, ba este prăpăd, iar în aceste condiții trebuie să faci anumite lucrări într-un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de randament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă generație. Eu prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.

Reporter: Ce planuri mai aveți?

Ioan Benea: Nu vreau să mă dezvolt mai mult decât până acum, nu am interes să mă dezvolt și vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că la ora actuală ei muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni. 730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.

 

Utilajele au și 20.000 de ore de funcționare

 

Echipa de comunicare a Titan Machinery a avut prilejul de a discuta și cu unul dintre cei doi frați Chiriac, care se ocupă practic de tot ceea ce se întâmplă în această fermă.

Reporter: Viața dumneavoastră se confundă cu această fermă. Iubiți aceste utilaje...

Dorin Chiriac: Tatăl meu a fost primul mecanizator, primul tractorist din această fermă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici copii în această fermă. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, par că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. Am schimbat la el doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de injecție și injectoarele la 8.800 de ore.

Combinele, la fel, sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderile sunt minime. Din aceste motive am ales atunci combinele Case, mai ales că atunci făceam și prestări de servicii. Mitul că sunt combine foarte bune numai pentru porumb este greșit. Sunt la fel de bune și la semințe mici, și la semințe mari. La porumb combina se reglează aproape singură și îți scoate recolta curată fără să-i faci aproape nimic. Ți se oferă câteva repere în manualul de operare, de la care trebuie să pleci, iar dacă ții cont de acestea, ai rezultate.

interviu 230 ioan benea 6

La rapiță și la grâu, într-adevăr trebuie să faci reglaje, trebuie să vezi și cum arată cultura în fața combinei, să anticipezi despre ce este vorba. Una e vântul la o boabă de rapiță care are 9% umiditate și alta e când intri într-o zonă care are 3-5% umiditate. Este mult mai ușoară și o poate sufla în afară. Și tu tot timpul trebuie sa corectezi.

La noua generație de combine Case IH Axial – Flow seria 250 totul se reglează automat, dar tot în funcție de acești parametri, dar chiar și așa operatorii trebuie să monitorizeze constant ceea ce se întâmplă, să reducă viteza, când este cazul. Este exact ca la o sită, dacă bagi cantitate mare, aceasta nu poate să fie cernută rapid. 

 

Interviu realizat de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

„Ziua Verde a Cartofului” se află la cea de-a 45-a ediție și are ca temă generală „Drumul cartofului de la sămânţă la consumator”. Evenimentul desfășurat joi – 14 iulie 2022, în comuna Hălchiu – județul Brașov, este organizat de Federația Națională „Cartoful” din România, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Braşov și Clubul Fermierilor Români.

Simpozionul Naţional „Ziua Verde a Cartofului” are ca obiectiv principal transferul rezultatelor ştiinţifice către producătorii de cartof, precum și abordarea unor aspecte stringente din activitatea fermierilor şi din activitatea de cercetare referitoare la problematica culturii cartofului în România.

IMG 20220714 WA0010

În cadrul evenimentului se vizitează câmpurile demonstrative cu soiuri şi tehnologii specifice de cultivare a cartofului de sămânţă, consum şi industrial, de la societatea Manos Agro SRL Hălchiu - Braşov.

Modelele de bună practică în producția, condiționarea și ambalarea cartofului sunt discutate la „Ziua Verde a Cartofului”. Totodată, în cadrul evenimentului are loc conferința „O nouă abordare strategică și integrată a măsurilor de relansare a sectorului de cartof la nivel național – Prezent și Viitor”.

IMG 20220714 WA0006

Participanții au ocazia să discute cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la măsurile finanțate din bugetul PAC și cel național privind relansarea sectorului cartofului, ca domeniu agroalimentar prioritar.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Miercuri, 25 Mai 2022 10:31

Cartoful de care avem nevoie (I)

Se zice despre cartof că ar fi a doua pâine a românului. Sunt mulți cei care susțin asta, inclusiv cei cu care am stat de vorbă, Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România și dr. ing. László Becsek, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români. Importanța cartofului este mare, ținând cont de cererea foarte mare de pe piața românească.

horti.226 oprea 3

0V5A1333

Nu am idee care ar fi originea vorbei cu „a doua pâine a românului”, se poate presupune că anumite conjuncturi ar fi impus cartoful ca alternativă mai ieftină la pâine, într-o anumită perioadă istorică. Oricum, vorba nu poate fi mai veche de secolul 19, când a pătruns în spațiul locuit de români această cultură și probabil a venit chiar însoțită de sintagma amintită. Pare mai degrabă un import cultural decât o tradiție locală. Sunt azi foarte mulți români care nici măcar nu o aplică întocmai, deoarece în loc să consume cele două alimente alternativ, ei le consumă împreună. Ori vorba a rămas și obiceiul a dispărut, ori nici nu a fost mai mult decât o vorbă. E ca și cum ai mânca pâine cu pâine. Până la urmă, din sărăcie poți face și asta. La acest motiv de îndoială aș adăuga faptul că România nu se află în arealul cel mai propice cultivării cartofului, după cum ne explică Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România, citându-l pe cel supranumit „părintele cartofului” în România, regretatul profesor Matei Berindei: „Dumnezeu, când a creat lumea, a făcut o fâșie de 100 de kilometri în nordul Europei, începând din Oceanul Atlantic, Bretania, Franța, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania și până în Polonia cu niște condiții pedoclimatice ideale pentru cultura cartofului”. Cu toate acestea, statistic, românii chiar sunt mari consumatori de cartofi, ocupând locuri fruntașe în clasamentele ce se fac la nivel european. Așadar, cerere mare, însă producție...  

 

De zece ori mai mică

 

Producția este de foarte multă vreme într-o continuă scădere. Comparația cea mai „spectaculoasă” este cu perioada regimului comunist, când suprafața cultivată cu cartofi era de zece ori mai mare decât cea de acum. Acele cifre sunt greu de luat în considerare ca atare, știindu-se modul cum erau umflate, dar chiar și așa tot este gigantică scăderea. „Se vorbea de 350.000, chiar 400.000 de hectare de cartof cultivate în România în sistem extensiv, adică inclusiv în zonele care nu erau cele mai favorabile producerii cartofului. Astăzi am ajuns «cu succes» la 30.000 de hectare de cartof pentru consum, încă vreo 500-600 de hectare de cartof pentru sămânță și vreo 3.500 de hectare de cartof pentru industrializare. Cartoful pentru sămânță se producea, la acea vreme, pe vreo 10.000-15.000 de hectare, în unii ani chiar pe 30.000. Era sistemul de producere de cartof pentru sămânță foarte bine pus la punct în România. Eram autosuficienți, la momentul respectiv. Institutele, stațiunile de cercetări le produceau”, ne conturează în cifre dimensiunea regresului Romulus Oprea, dar ne și precizează că sunt și alte cifre care indică o stare a culturilor de cartof de pe la noi, dar pe care nu le consideră credibile, deși vin din partea unei instituții oficiale, Institutul Național de Statistică. „Nu vorbim despre datele înregistrate și comunicate de INS care, din punctul nostru de vedere, n-au nicio legătură cu realitatea. Se vorbește la INS, și noi zicem că «se vorbește» pentru că este numai o vorbă, realitatea ne contrazice, se vorbește de 165.000-170.000 de hectare. Este enorm! Unde poate să fie diferența între 30.000 și 170.000? Cifrele APIA pe care noi le considerăm cele mai apropiate de realitate sunt fermierii care produc pentru piață, sunt fermierii care produc pentru noi, pentru toți.”  Cu alte cuvinte, probabil că institutul de statistică pomenit ia în considerare și micile suprafețe din grădinile personale ale țăranilor. Același Romulus Oprea ne dă și o primă explicație a acestei stări: „Involuția culturii cartofului a început tot în anul 1989-1990, când pur și simplu a fost lăsată la voia întâmplării. Dar declinul cel mai accentuat a început odată cu – ne pare rău să spunem, dar asta e realitatea – aderarea României la UE, în 2007, când aveam totuși vreo 70.000 de hectare, iar astăzi am ajuns la vreo 30.000, suprafață înregistrată la APIA”. Romulus Oprea nu vrea să spună prin asta că liberul comerț cu statele Uniunii ar fi dăunător producătorilor interni, ci slaba dotare a acestora. Aderarea i-a prins nepregătiți, așa cum suntem prinși noi toți, cam de fiecare dată, în toate domeniile. De parcă niciodată nu  știm ce ne așteaptă. „De fapt, am intrat în competiție directă cu cei mai mari producători de cartofi din lume și noi n-am fost suficient de bine puși la punct cu tehnologia, avem acel decalaj tehnologic. Vorbim apoi de toate posibilitățile de a accesa un credit, de a te capitaliza, de a avea cele mai moderne utilaje și așa mai departe. Este o cultură foarte mare consumatoare de inputuri. Intrând în directă competiție, am ieșit în pierdere. La ora asta, noi avem o producție medie de 20.000-25.000 de tone pe hectar, dar dacă ne raportăm la producțiile medii din UE, la cei cinci mari, Franța, Germania, Belgia, Olanda și a fost Marea Britanie – care acum e în afară, dar tot mare producător trebuie considerată, în schimb s-a alăturat Polonia cu succes –, sunt cu producții undeva în jurul cifrei de 40-42 de tone la hectar, în anii excepționali, 50 de tone.”

horti.226 2

 

Depozitarea, cheia către redresare

 

Dr. ing. László Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români, administrator și asociat unic al firmei BIOFARM SRL din Târgu Secuiesc, accentuează o altă cauză a regresului: „Sunt motive multiple. Trebuie să încep puțin mai dinainte. În anii ’80-’90, România cultiva 400.000 de hectare. Acum 7-8 ani, mai aveam aproape 60.000 de hectare și în ultimii 20 de ani a scăzut la 28.000, și anul trecut, până la 21.000 de hectare. Ce s-a întâmplat acum 7-8 ani? O treabă interesantă, în sensul că a început să se mute piața cartofului din piețele agroalimentare în supermarketuri. Ce a însemnat asta pentru producător? Dacă acum 10 ani un producător putea să-și valorifice întreaga cantitate de marfă, sau cel puțin 90%, în perioada de recoltare, acest lucru astăzi nu mai este posibil. Dacă acum 10 ani consumatorii cumpărau 300-400 kg și le duceau acasă, le puneau în beci, în cămară și foloseau de acolo, acum merge fiecare și-și cumpără un săculeț de 2-3 kg, având marfă proaspătă continuu la supermarketuri. Nu este un lucru rău pentru consumator, că fără grijă are marfă proaspătă și de bună calitate tot timpul la îndemână. Deci s-a schimbat comportamentul consumatorului și i-a prins pe producătorii foarte nepregătiți cu depozitele. 80% din cultivatorii de cartof care au mai rămas nu au depozite specializate. Asta este problema cea mai mare, care influențează și prețul și influențează, până la urmă, dezvoltarea fermelor de cartof”.

De altfel, domnul Becsek consideră depozitarea ca fiind cheia deblocării acestei probleme a cartofului. „Dacă producătorul român nu are posibilitatea să depoziteze și să valorifice pe parcursul întregului an, el este nevoit să vândă în perioada de recoltare, oferind pieței o cantitate mare de marfă într-o perioadă scurtă, atunci prețul este mic. După aceea ce se întâmplă? După 2-3 luni, marfa care nu este ținută în condiții de climă controlată începe să-și piardă din calitate, producătorii trebuie să scape de această marfă cu calitate mai mică și astfel prețul se menține mic. De aceea, un depozit înseamnă să poți ține marfa pe tot parcursul anului, înseamnă să livrezi continuu către beneficiar, în cazul meu, de exemplu, către supermarketuri; un depozit dotat cu aparatură și cu climatizare specifică pentru cartof înseamnă calitate și tot un depozit înseamnă preț mediu ridicat. Când nu ești constrâns de necesitatea de a vinde pentru că se strică marfa și nu ai unde să pui, altfel arată financiarul după un an. Asta nu înseamnă că atunci când prețurile pe piață sunt mici eu nu livrez, livrez și în septembrie, când e dumping, și în octombrie, și în noiembrie, dar livrez și în aprilie-mai, când prețurile au crescut pentru că nu mai este marfă pe piață. Și dacă trag linie și fac o medie, văd că este în regulă. Deci de asta cheia ar fi ca toată lumea să fie dotată cu depozite, trebuie să se găsească soluții de finanțare, scheme de finanțare, acces la finanțări și pentru producătorii de cartof medii, care poate nu au indicatori financiari suficient de buni ca să acceseze un credit atât de mare cât necesită construirea unui depozit de cartof. Vorbim aici de 350 de euro pe metru pătrat depozit. Și vă pot spune exact – pentru că noi intenționăm să mai construim, tot din credit, un depozit de 1.500 de tone –, costă aproape 500.000 de euro. Și asta numai pentru 1.500 de tone, care este un depozit pentru un producător de 40 de hectare de cartof.”

Și președintele Federației Naționale „Cartoful” din România consideră că depozitarea este unul dintre factorii care au dus la starea de azi a culturii. Mai ales că sunt puține depozite care au standardele necesare. „Suntem deficitari în capacități adevărate de depozitare, cu climat controlat și așa mai departe. Noi nu putem să concurăm, din nou, cu prietenii noștri din Vest, care au depozite specializate, cu agregate frigorifice și cu perioadă de păstrare practic 10-11 luni pe an. Ei foloseau întotdeauna, cel puțin până acum, inhibitori de încolțire, care abia au apărut pe piața românească – la noi nu au fost omologați din cauza, să zicem, a cantităților mici folosite –, așa că în martie sau aprilie cartoful românesc nu mai arată atât de bine, este mai deshidratat, nu este precum cartoful importat, și atunci, cel puțin vizual, cartoful românesc are de pierdut și nu poate concura cu un cartof păstrat într-un depozit specializat și tratat cu inhibitori de încolțire. Mai departe, nu avem nici produse specializate de control al bolilor de depozitare, al putregaiurilor și așa mai departe, lucruri care în Vest sunt de la sine înțeles”, adaugă Romulus Oprea.

DSC07390

Chiar dacă mulți dintre fermieri reușesc să își valorifice marfa prin intermediul supermarketurilor, poziția lor în raport cu acestea nu este deloc una fericită. Romulus Oprea spune că aceștia sunt oarecum discriminați în raport cu furnizorii din alte țări: „Mulți producători, membri ai federației noastre, au acces la supermarketuri, dar în unele cazuri sunt ușor discriminați față de marfa adusă din import. La marfă de calitate egală, nu primești preț egal și nu primești condiții egale. Fermierul român întotdeauna va avea retururi de marfă, fermierul de afară nu va avea niciodată retururi. Promoțiile în supermarketuri se fac întotdeauna, invariabil numai cu marfă românească, iar marfa românească de obicei se termină la sfârșitul lui decembrie, după care consumăm cu succes și la prețuri foarte mari cartof adus din import. Deci, cu alte cuvinte, prin acele mari prețuri noi contribuim la bunăstarea fermierilor din alte țări. Să nu mai vorbim de faptul că un fermier român, de exemplu, în momentul de față livrează cartoful din fermă cu 1 leu sau 1,10 lei, iar dvs.,  consumator final, îl cumpărați la 2,5 – 3 lei. Repartizarea profitului pe filiera produsului este profund inechitabilă, aș spune. Ăsta e alt aspect, dar nu este aplicabil numai cartofului. Este aplicabil tuturor produselor agricole din România. Va trebui să lucrăm un pic și la treaba asta, pentru că în fond și la urma urmei fermierul este cel care are parte de aproape toate riscurile”.

 

O cultură foarte scumpă

 

Prețul de producție a unui hectar de cartofi este destul de mare, asta în condițiile în care nu discutăm de scumpirile din ultima perioadă, când vom lua în calcul și îngrășămintele triplate sau cvatruplate, după cum se așteaptă Romulus Oprea, care ne spune la ce valoare se ridica această investiție până acum: „Dacă vorbim despre cartoful pentru consum astăzi, putem vorbi de 25.000-33.000 de lei pe hectar, la cartof pentru consum. Dacă vorbim despre cartof pentru sămânță, deja vorbim de niște cifre enorme, 45.000-50.000 de lei pe hectar pentru o cultură de sămânță specializată, autorizată, din categorii biologice, nu neapărat superioare, pentru că nu mai suntem capabili, producem din elită importată clasă A și clasă B, cam asta facem. Nu se mai numește producție de sămânță, se numește multiplicare, de fapt. Asta facem noi astăzi cu acele prăpădite 500-600 de hectare și asigurăm undeva între 8-12% din necesarul de cartofi pentru sămânță pentru cele 30.000 de hectare de care vorbeam. Așa că una este să bagi 3.000-4000 de lei într-un hectar de grâu, porumb, rapiță sau ce vreți dumneavoastră și alta e să bagi 33.000 sau 50.000, în cazul cartofului pentru sămânță. Trebuie să fii nebun să-ți riști practic în fiecare an afacerea. Este mult mai simplu până la urmă să te orientezi către alte culturi mai puțin riscante, produci cultură mare și cel puțin stai liniștit”. Așadar, un cost de producție foarte mare, cum plastic se exprima domnul Becsek, „investim ca și cum am planta un hectar de viță-de-vie în fiecare an”.

horti.226 3

La prețul mare de producție trebuie să adăugăm valoarea foarte mare a utilajelor pe care nu le poți folosi la alte culturi. „Trebuie să amintim faptul că toate utilajele folosite în cultura cartofului sunt specifice. Deci o combină sau un plantator nu poți să folosești la alte culturi decât la cartof. Și atunci, dacă vorbim de un plantator la 40.000 de euro, în fața lui trebuie să ai un tractor de 150-160 cp, care cu o dotare bună ajunge la 100.000 de euro, o combină începe de la 150.000 de euro, iar peste avem o mașină de tratamente fitosanitare de 300.000 de euro, deci ajungem la investiții de milioane de euro și care trebuie să aibă un anumit număr de hectare. Iar dacă trecem la ambalare, doar cântarul care face pachețele de 2,5 kg costă 80.000 de euro. Nu mai vorbesc de celelalte utilaje”, ne explică dr. ing. László Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

 

Nevoia de irigații

 

Remarcăm, așadar, din cele spuse până acum, că prețul mare de producție și desfacerea deficitară sunt factori limitativi importanți. La aceștia se adaugă lipsa apei. Nici măcar în arealul tradițional nu se mai poate face producție decentă fără aport de apă, adică fără irigații, ne explică președintele FNCR, Romulus Oprea: „Din 2000, putem vorbi deja statistic, nu se mai poate face nicăieri în România cartof fără irigații. Deci apa a devenit un factor limitativ și în Covasna, Harghita, Brașov, Bacău, Suceava și așa mai departe, zonele tradiționale. Și cea mai mare problemă a producătorilor, legată de apă, este că noi nu suntem situați în perimetrele acelor sisteme vechi de irigații. În zonă, la momentul respectiv, acum 40-50 de ani, nefiind nevoie, nu s-au făcut sisteme de irigații și, deci, n-avem ce reabilita. Noi trebuie s-o luăm de la zero. Este destul de greu, în condițiile în care lucrăm parcele mici, fragmentate și așa mai departe, e destul de greu de conceput un sistem care să asigure apa pentru toți fermierii. Trebuie făcute microsisteme. Stăm foarte prost și cu sursele de apă. Având în vedere că sunt condiționări legate de foraje subterane și așa mai departe, rămân apele de suprafață care se duc «pe apa Sâmbetei», în primăvară ne inundă culturile, iar când avem nevoie nu sunt debite pentru irigat. Asta este o problemă majoră și văd că devine un factor real, limitativ”.

 

Plan pentru redresarea cartofului

 

Ce e de făcut? Un prim pas l-au făcut cei implicați și interesați, Federația Națională „Cartoful” din România și Clubul Fermierilor Români, care au pus cap la cap problemele și au tras semnalul de alarmă, dar au și elaborat un plan de redresare.  „Clubul Fermierilor Români și Federația Națională «Cartoful» din România au făcut un Plan Național Strategic de redresare a cartofului, în care au semnalat câteva aspecte și măsuri care ar trebui luate ca acești producători care încă sunt în sectorul cartofului să continue producția cartofului, să crească suprafețele, să investească să producă mai mult pe suprafață și chiar să se întoarcă în sector acei producători care au cultivat cândva cartof, dar care, din cauza acestor lipsuri, s-au lăsat de cultura cartofului.”

horti.226 1

Așadar, în primul rând, să facem în așa fel încât cei rămași în activitate să nu plece și ei, apoi să încercăm să creștem suprafețele, pentru că acestea, după cum s-a spus, nu sunt suficiente. Romulus Oprea spune că am putea să ne asigurăm necesarul intern și chiar să creștem la export, dacă s-ar dubla suprafața cultivată. Este de remarcat că deși nu ne acoperim necesarul de cartofi, avem de-a face și cu export. Pare un paradox, dar nu este, pentru că exportul se realizează în zona de producere a cartofului timpuriu, care nu poate fi păstrat și este nevoie de vânzare rapidă. „Noi ar trebui să creștem suprafața la 60.000 de hectare și să tindem către o producție medie de 30 de tone, ceea ce ar fi realizabil. Și cu 60.000 de hectare am asigura necesarul de consum și am avea și disponibil pentru export. Export care deja se face, foarte timid, mai ales în zona cartofului timpuriu. Am reînnoda o tradiție, pentru că înainte de ’90 se exporta foarte mult cartof timpuriu, din sud în principal, zona Lungulețu, Brezoaie, zona Dolj, Teleorman, și astăzi acești producători vând în Polonia, dar au dat și în Grecia…”.

Așadar potențial există, dar așa cum spuneam, până la creșterea aceasta utilă și necesară, întâi ar trebui oprit regresul. Despre acest aspect al chestiunii dar și despre altele în partea a doua a articolului ce va fi publicat în Revista Fermierului ediția print din luna mai.

 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU și documentat de: ȘTEFAN RANCU ȘI VICTOR MIHALACHE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Guvernul a aprobat Hotărârea prin care se stabilesc plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021. Aproximativ 46.000 de fermieri vor beneficia de această formă de sprijin a cărei valoare totală se ridică la 87.097.190 euro.

Potrivit actului normativ, suma totală de 87.097.190 euro este repartizată astfel:

  • 31.232.000 euro pentru soia;

  • 17.215.000 euro pentru lucernă;

  • 450.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

  • 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

  • 4.087.000 euro pentru orez;

  • 844.360 euro pentru sămânță de cartof;

  • 132.980 euro pentru hamei;

  • 16.099.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

  • 1.250.000 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

  • 13.560 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

  • 12.370.460 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

  • 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

  • 2.794.830 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru SCV se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2021.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit miercuri, 23 martie 2022, cu reprezentanți ai cultivatorilor de cartofi, membri ai Federației Naționale „Cartoful” din România, precum și cu conducerea Clubului Fermierilor Români. S-au discutat măsurile de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea Programului național de susținere a producției de cartof.

La MADR, se află în lucru un proiect de hotărâre de guvern prin care urmează a fi instituită o schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de cartof de consum – Solanum tuberosum.

Totodată, se intenționează aplicarea unor măsuri de susținere pentru încurajarea folosirii de către cultivatorii de cartof din țara noastră a materialului certificat pentru însămânțare.

„Toate măsurile pe care le punem în practică la Ministerul Agriculturii sunt elaborate pe baza dialogului deschis și constant cu cei cărora li se adresează acestea. Am prevăzut în bugetul pentru acest an sumele necesare pentru implementarea unui program de susținere a producției de cartofi. În urma discuțiilor cu reprezentanții cultivatorilor, definitivăm actul normativ pe care urmează să îl punem în dezbatere publică. De asemenea, pentru a crește producția, analizăm posibilitatea acordării unei subvenții pentru achiziția de sămânță certificată pentru înființarea culturilor de cartof de consum”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Consultările pentru elaborarea măsurilor de susținere a producției de cartof vor continua, în perioada următoare, cu membrii Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA), dar și cu reprezentanții sectorului de cercetare, ai mediului științific și academic, astfel încât să rezulte un program coerent, adaptat la nevoile și specificul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Fermierii care au probleme cu dăunătorii de sol, cum ar fi buha semănăturilor (Agrotis segetum), viermele sârmă (Agriotes spp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) și larvele cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), au acum la dispoziție un produs ce protejează planta de atacul dăunătorilor și în același timp o ajută să depășească rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, Trika Expert este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, conținând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter.

Trika Expert este omologat în România și poate fi folosit pentru combaterea dăunătorilor din sol la un număr de peste 40 de culturi de câmp și culturi speciale. Spre exemplificare menționăm câteva culturi cu importanță economică, precum: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semănate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostănoase, morcovi și pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directă în sol, odată cu semănatul.

Substanța activă este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul făcând parte din grupa piretroizilor de sinteză, cu acțiune de contact, ingestie și efect repelent. Toate aceste proprietăți dau produsului o putere de combatere ridicată și un efect remanent de lungă durată. Granula de Trika Expert este o combinație de Lambda-cihalotrin și elemente nutritive cu efect starter, ce conține azot (7%) și fosfor (35%), ușor accesibile plăntuțelor. Forma de condiționare a produsului Trika Expert, de tip microganule, înglobează cu succes molecula de insecticid și elementele nutritive menționate.

Formularea de tip GPlus, asigură o descompunere prelungită. Granulele sunt uniforme, mici, de 0,5-0,6 mm în diamentru, fapt ce asigură o repartizare uniformă și o eliberare eficientă a substanțelor active. În secundar, Trika Expert are un foarte bun rol de starter pentru plăntuțele nou formate, favorizând o mai bună dezvoltare a sistemului radicular.

Insecticidul Trika Expert, în contact cu apa din sol, formează un halou de protecție în jurul seminței și al tinerelor rădăcinuțe, cu efect repelent. Studiile efectuate în condiții de cultură, în unele țări din Europa, demonstrează că produsul are o activitate îndelungată în sol, fiind foarte rezistent la spălare, menținându-se în zona rădăcinuțelor o perioadă lungă de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o eficacitate ridicată, folosind doza de aplicare omologată. Aplicarea fracționată a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protecția culturii până la 60 de zile.

Ajutată de efectul de starter al produsului, planta are răgaz să se dezvolte, depășind fazele critice în care atacul dăunătorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui Trika Expert comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dăunătorilor de sol prin metodele clasice de tratament sămânță, insecta trebuie să se hrănească cu planta rezultată din sămânța tratată pentru a fi combătută, planta fiind afectată, ceea ce înseamnă deja o pagubă.

„Prin folosirea produsului Trika Expert, riscul ca sistemul radicular al plantei de cultură să fie afectat este mult mai mic”, explică Mărgărint Niță-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficiența economică a activității de protecție a plantelor este mult mai mare, fermierul plătind mai puțin decât dacă ar utiliza două produse achiziționate separat.

La culturile de câmp, produsul se aplică localizat, odată cu semănatul, folosind aceeași instalație de aplicare a fertilizantilor. În ultima perioadă, fermierii din România au început să folosească îngrășămintele microgranulate, prin urmare sunt deja dotați cu aceste instalații de aplicare, montate pe semănătorile folosite.

În întâlnirile pe care Summit Agro le-a avut cu fermierii și a discutat despre acest produs, s-a observat deschidere și interes din partea acestora, fiind foarte bine primit și considerat ca un produs foarte bun pentru combaterea dăunătorilor de sol din culturile de legume, cartofi sau pepeni. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul Trika Expert poate fi aplicat înainte sau odată cu plantarea.

Marcoser, companie recunoscută pe piața de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondată în anul 2005, cu o deosebită pasiune pentru legumicultură și obiective strâns legate de dezvoltarea integrată, ce își desfășoară activitatea cu profesionalism pe piața producătorilor de legume, țintind, conform sloganului său – „Cunoaște succesul în legumicultură”, poziția de cel mai important jucător din Sud-Estul Europei.

Dezvoltarea armonioasă din cei 16 ani de activitate susținută se transpune într-un portofoliu diversificat de activități, oferind în prezent soluții complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare și servicii.

Printre produsele testate și utilizate cu succes, se numără și insecticidul de sol Trika Expert.

Dr. Ing. Marius Petrache Profil

„Din cauza retragerii unor substanțe active de pe piață și a modificărilor agro-climatice, schemele de combatere integrată a dăunătorilor sunt impactate în mod direct și am observat astfel, o intensitate și un grad de atac al dăunătorilor de sol tot mai ridicate. Pentru a împiedica pagubele însemnate și ireversibile ale acestora în legumicultură, în cadrul companiei Marcoser, am testat și analizat cu atenție insecticidul de sol Trika Expert. Eficacitatea superioară, efectul de șoc și acțiunea persistentă a produsului în sol ne-au convins să-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mulțumită suportului nutritiv pe care este impregnată substanța activă, asigură o dezvoltare mai viguroasă sistemului radicular, ceea ce îi conferă o rezistență mai mare în fața atacurilor dăunătorilor. Recomand cu încredere Trika Expert spre a fi folosit în culturile de legume, pentru a beneficia de o protecție superioară a rădăcinilor împotriva dăunătorilor și de un start mai viguros în vegetație”, menționează directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache.

*****

Pentru mai multe detalii cu privire la insecticidul de sol Trika Expert contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

logo aniversar Sumi Agro 25 TRANSPARENT

Material furnizat de: Summit Agro România

Publicat în Protecția plantelor

Pe 17 februarie 2022, compania Agricover a lansat seria evenimentelor specializate reunite sub umbrela Agricover  Summit 2022. Prima conferință a fost dedicată principalelor culturi din țara noastră. Urmează pe 23 februarie cea de a 8-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, pe 3 martie cea de a 9-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii – Pomicon și pe 10 martie cea de a 4-a ediție a Conferinței Viticon.

Cu o bogată tradiție în organizarea de întâlniri și evenimente dedicate culturii mari, pomiculturii, culturii cartofului și viticulturii, Agricover își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți în domeniu, soluții specializate și tehnologii de ultimă generație.

Conferințele de anul acesta se desfășoară într-un nou concept de eveniment, într-un spațiu expozițional virtual și sunt transmise prin intermediul paginilor dedicate din site-ul Agricover, precum și pe canalele de YouTube și Facebook.

O altă noutate în desfășurarea Summit-ului Agricover 2022 o reprezintă interactivitatea și posibilitatea oferită participanților de a adresa întrebări în timp real, întrebări la care participanții primesc răspuns din partea specialiștilor Agricover în cadrul unei sesiuni live la sfârșitul evenimentului, precum și în ferestrele de chat ale transmisiei.

Invitatul special al evenimentelor de anul acesta este Agriman - ajutorul neobosit al fermierilor care aduce mai aproape de fermieri soluții inovatoare și digitale, care să îi susțină în activitățile de zi cu zi din fermă.

La conferința dedicată culturii mari, din data de 17 februarie, alături de specialiștii  Agricover, informații valoroase au fost prezentate de către partenerii de tehnologii Intermag, Summit Agro, Adama, Bayer, FMC, Syngenta și Belchim. „Suntem onorați să ne adresăm din nou dumneavoatră, partenerilor noștri fermieri, prin intermediul unor evenimente speciale, cu tradiție, care își propun să vă aducă plus valoare. Sper să găsiți multe elemente de noutate care să vă fie de folos în administrarea fermelor, să susțină evoluția afacerii dumneavoastră, creând progres și prosperitate”, a spus Ghiță Pinca, director general Agricover Distribuție.

Conferințele Agricover Summit 2022

  • 23 februarie, ora 16:00, a 8-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului

  • 3 martie, ora 16:00, a 9-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii - Pomicon

  • 10 martie, ora 16:00, a 4-a ediție a Conferinței Viticon

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista