Ne aflăm la început de toamnă, când se stabilesc atât măsurile pentru înființarea culturilor de toamnă, cât și cele pentru campania de primăvară.

Aproape jumătate din suprafața agricolă a României (circa 7 milioane ha) este teren în pantă de diferite grade. De aceea este necesar ca pe aceste suprafețe să se aplice măsuri speciale când se fac lucrările agricole, pentru a reduce cât mai mult din fenomenul de eroziune.

În funcție de mărimea pantei, fenomenul de eroziune poate fi:

- de suprafață, cu șuvoaie de 2-3 cm adâncime sau cu rigole de 15-20 cm adâncime;

- de adâncime, cu rigole de 20-50 cm adâncime, ogașe de 50-200 cm adâncime și ravene ce pot ajunge la 20 m adâncime. Asemenea suprafețe se întâlnesc, în special, în Podișul Bârladului, în Podișul Getic și în Podișul Transilvaniei.

Eroziunea de adâncime se manifestă mai mult pe solurile luto-nisipoase decât pe cele argiloase. Ca urmare, pierderile de sol prin eroziune în zonele din Subcarpații de curbură ajung la 30-45 t/ha/an, pe când în Podișurile amintite, la 20-30 t/ha/an.

Cercetări riguroase au stabilit că în țara noastră pierderile anuale de sol prin eroziune ajung la 150 milioane tone sol fertil, cu 1,5 milioane tone humus și 0,5 milioane tone NPK. Acest material erodat provoacă colmatarea lacurilor de acumulare și a altor suprafețe, la astuparea canalelor de scurgere și la inundații.

Din aceste motive, cu ani în urmă, s-au luat măsuri de combatere a fenomenului de eroziune, pe pantele mai mari, măsuri care au ocupat peste 2,2 milioane de hectare. Din păcate, o bună parte din aceste amenajări au fost distruse în urma retrocedării pământului conform Legii 18/1991.

Cu toate insistențele cercetătorilor de la Institutele și de la Stațiunile de Cercetare Agricolă care au demonstrat marea greșeală a distrugerii amenajărilor antierozionale și în special a poziției ferme luate în Parlament de către prof. univ. dr. ing. Ion Bold, care întreaga viață profesională și-a dedicat-o Organizării Teritoriului în Agricultura României și care în mod direct participase la organizarea acestor amenajări, cunoscând marile eforturi și cheltuieli făcute în acest scop, politicienii decidenți au răspuns pozitiv solicitărilor unor proprietari, în necunoștință de cauză, și au hotărât retrocedarea terenului pe vechile amplasamente care, în mare parte, erau din deal în vale, cu consecințele respective privind distrugerea amenajărilor antierozionale.

O nouă organizare a teritoriului

Acum este necesară o nouă organizare a teritoriului, iar lucrările agricole pe terenurile în pantă să se efectueze cu respectarea strictă a regulilor impuse pe asemenea suprafețe.

Asemenea reguli se referă la:

1. Alcătuirea de asolamente cu durată mai scurtă, mai elastice, cu parcele mai mici, cu structuri și rotații de culturi specifice terenurilor în pantă.

2. Toate lucrările agricole se vor executa numai pe contur, urmărind direcția generală a curelelor de nivel. Experimentele au demonstrat că lucrând corect pe pantă, cantitatea de sol erodat este de 7,2 t/ha, iar când se lucrează din deal în vale ajunge la 50,7 t/ha.

3. Prezența unui strat de mulci alcătuit din 6 t/ha resturi vegetale reduce scurgerile apei de peste 30 de ori și cantitatea de sol erodat de 348 de ori.

4. Arătura în pantă mai mare de 10% se va efectua cu plugul reversibil, pe pante mai mari de 14% brazda se răstoarnă în amonte, iar pe pante mai mari de 18% se vor folosi tractoare pe șenile.

5. Când se aplică sistemul de lucrări minime pe pante, pierderile de sol erodat sunt cu 70% mai mici.

6. Lucrarea de semănat se execută tot paralel cu curbele de nivel, fiecare rând de plante constituie un obstacol în calea scurgeri apei, avându-se în vedere că:

• pe pante mai mici de 6-8% se pot însămânța culturi prășitoare;

• pe pante de 10-14% se pot însămânța leguminoase anuale;

• pe pante de 15-18% se pot însămânța cereale păioase;

• pe orice pantă se pot însămânța graminee și leguminoase perene.

7. Gradul de protecție la eroziune al diferitelor culturi:

• foarte bune protectoare sunt gramineele și leguminoasele perene, care acoperă peste 75% din suprafața terenului;

• bune protectoare sunt cerealele păioase și plantele furajere care acoperă 50-75% din suprafața terenului;

• mijlocii protectoare sunt leguminoasele anuale care acoperă 25-50% din suprafața terenului;

• slab protectoare sunt culturile prășitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă, cartof) care acoperă sub 25% din suprafața terenului.

În unele zone, la culturile prășitoare se aplică lucrarea de rărițat care menține apa pe rigolele formate.

8. Sistemele de culturi pe terenurile în pantă constau în:

• culturi de benzi înierbate late de 4-6 m intercalate printre fâșiile de culturi agricole;

• fâșii de culturi agricole late de 60-150 m pe pante de 10%;

• fâșii de culturi agricole late de 30-60 m pe pante de 10-15%;

• fâșii de culturi agricole late de 20-30 m pe pante de 15-20%;

• culturi pe trase, pe pantele mai mari.

9. Distanța între benzile-tampon, în funcție de mărimea pantei, va fi:

• de 50-150 m pe pante de 4-10%;

• de 30-50 m pe pante de 10-15%;

• de 20-30 m pe pante de 15-25%;

• de 10-20 m pe pante de 25-30%.

10. În funcție de poziția pe pantă, benzile înierbate au lățimea:

• de 4-6 m pe treimea superioară a pantei;

• de 6-8 m pe treimea mijlocie a pantei;

• de 8-10 m la piciorul pantei.

Prin urmare, prin lucrări corecte, cu culturi adecvate, cu ajutorul fâșiilor înierbate, al benzilor-tampon, al perdelelor forestiere de protecție antierozională, precum și prin amenajarea de terase și împădurirea pantelor mai mari improprii producției agricole, se pot stăvili fenomenul de eroziune și alunecările de teren, iar pe suprafețele amenajate antierozional se pot obține recolte ca în Bărăgan.

Pentru edificare, prezentăm evoluția producției de grâu la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziuni Solului „Mircea Moțoc” Perieni, județul Vaslui.

Stațiunea a fost înființată în anul 1954 și a început să aplice lucrări antierozionale din 1964. Producția medie de grâu în primii zece ani, până în 1973, a fost de 2.500 kg/ha. Următorii zece ani, 1074 – 1984, producția a fost de 3.700 kg/ha. Între anii 1990 și 2000, producția medie de grâu a ajuns la 4.600 kg/ha, iar în prezent este de 5.300 – 5.600 kg/ha la nivelul suprafețelor fără eroziune.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Schimbările climatice și sterilitatea la porumb

Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 15-18 iunie 2016, municipiul Cluj-Napoca va fi gazda unei conferințe internaționale din seria celor organizate sub egida Societății Europene pentru Conservarea Solurilor (ESSC).

HOREA CACOVEAN, OSPA CLUJ

Instituțiile clujene - Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice - sunt organizatori ai marelui eveniment denumit „Solul – Viitorul nostru comun”. Conservarea solului se referă la metodele de punere în aplicare a principiilor pentru menținerea productivității și sănătății terenurilor agricole prin controlul asupra acțiunii eroziunii hidrice, eoliene, la care se adaugă influența omului prin activitățile sale agricole și industriale. Pentru mai multe detalii se poate accesa link-ul http://essc2016.conference.ubbcluj.ro/.

Cu un titlu sugestiv, „Solul - Viitorul nostru comun”, evenimentul de la Cluj-Napoca prezintă o mare importanță pentru specialiștii români din domeniul științei solurilor și a ramurilor cu care aceasta se întrepătrunde, mai ales că vine după mai mult de 30 de ani în care în țara noastră nu au mai fost organizate conferințe care să reunească un număr atât de mare de specialiști străini.

Solul reprezintă resursa naturală cea mai neglijată, dar și cea mai afectată de acțiunile antropice, situație ce impune ca investițiile în remediere și conservare să devină esențiale, în contextul actual impus de schimbările climatice, dar mai ales de asigurarea securității alimentare a unei populații globale în creștere accentuată.

Scopul reuniunii internaționale este de a prezenta rezultatele cercetărilor privind conservarea solurilor și, în același timp, o bună pledoarie pentru un mai mare respect pentru sol - suportul existenței vieții pe această Planetă. Conferința va reuni peste 160 de specialiști și participanți, fiind concentrată pe tematici extreme din domenii precum cartarea și eroziunea solurilor, conservarea și remedierea solurilor, soluri urbane, soluri forestiere și influența incendiilor asupra învelișului de soluri, pedotehnică, modelarea schimbărilor climatice și influența lor asupra solurilor, managementul sustenabil al terenurilor agricole și agricultura organică și conservarea solurilor.

Prin această conferință ne exprimăm speranța că vor fi atinse cât mai mult dintre problematicile care constituie amenințări față de terenurile agricole și a resurselor de apă la nivel global. Cu siguranță, vor fi atinse și o serie de rezultate științifice concrete, care ar putea ajunge ulterior în practica cotidiană.

Merită subliniat faptul că acele contribuții care vor fi apreciate de un onorat comitet științific vor fi publicate într-o revistă de specialitate cu impact la nivel mondial.

Circa 30% din terenul mondial, afectat de o degradare semnificativă a solului

Cercetările din ultimul deceniu, unele dintre ele fiind bazate pe numeroase date satelitare și de teledetecție, au prezentat situații alarmante la nivel global. Astfel, aproximativ 33% din suprafața totală de pășuni, 25% din terenurile arabile și 23% din suprafața pădurilor au cunoscut un proces de degradare constantă pe parcursul ultimelor trei decenii. În jur de 30% din suprafața de teren la nivel mondial, care înseamnă casa pentru aproximativ 3,2 miliarde de oameni, este afectată de o degradare semnificativă a solului, ce implică și o scădere a securității alimentare. Costurile remedierii și conservării solurilor la nivel mondial se ridică la aproximativ 300 de miliarde de euro pe an. O evaluare globală a specialiștilor arată că fiecare euro investit astăzi va duce la economisirea a cinci euro în viitorul apropiat.

Organizarea conferinței la Cluj-Napoca prezintă și o semnificație colaterală: în primul rând, am reușit să convingem conducătorii Societății Europene pentru Conservarea Solurilor că țara noastră și orașul de pe Someșul Mic merită cu prisosință să găzduiască un asemenea eveniment de importanță internațională.

O altă latură meritorie a acestei conferințe este dată de șansa pentru tinerii specialiști români de a fi în contact cu noutățile științifice apărute în domeniul conservării solurilor, dar și de a fi în contact cu cercetătorii străini. Asta, mai ales că această conferință reușește să reunească la Cluj-Napoca cercetători de pe aproape toate continentele și, prin urmare, cu probleme diferite privind evoluția și menținerea fertilității solurilor.

Potențialul agricol extraordinar al României, printre cele mai ridicate din Europa, este  capabil să hrănească peste 80 de milioane de oameni, iar noile abordări în ceea ce privește metodele și tehnicile de conservare a fertilității solurilor au reprezentat principalele motive privind lansarea invitației de a organiza la Cluj-Napoca, sub egida ESSC, conferința „Solul - Viitorul nostru comun”.