Afişez elemetele după tag: cmvro

După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.

Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.

Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.

În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.

În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.

În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.

În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.

Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!

Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.

Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!

Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.

În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?

În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?

Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.

Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!

După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.

Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.

Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.

Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.

Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.

Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.

Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.

Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.

Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.

Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.

„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.

Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică

În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.

„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.

Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.

De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.

Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.

„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.

Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:

l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.

TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.

TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.

2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.

TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.

TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.

3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.

TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.

TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.

Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:

Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.

Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.

În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).

„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).