Cu o recoltă de 2,53 milioane de tone în 2025, potrivit datelor raportate de Institutul Național de Statistică¹, România continuă să fie un furnizor important de legume proaspete atât pentru consumatorii interni, cât și pentru piețele europene. Cu toate acestea, transformarea potențialului de producție în calitate constantă și profit necesită o gestionare eficientă a riscurilor care pot afecta culturile pe parcursul sezonului, în special a dăunătorilor care pot afecta rapid sănătatea plantelor.
În solarii, unde temperaturile stabile și condițiile protejate favorizează dezvoltarea rapidă a populațiilor de dăunători, producția de legume poate fi afectată. Pentru a proteja producția, calitatea și continuitatea recoltelor, fermierii se bazează pe soluții de protecție a plantelor care combină eficacitatea dovedită cu flexibilitatea necesară sezonului de recoltă.
Un exemplu despre modul în care producătorii își pot consolida reziliența culturilor în fața presiunii dăunătorilor vine de la ferma de familie administrată de Doru Dinu, împreună cu fratele și tatăl său, în Izbiceni, județul Olt. Aceștia cultivă aproape patru hectare de legume în sistem protejat, concentrându-se în principal pe tomate și ardei și, ocazional, pe cultivarea vinetelor pentru producția de toamnă. În sezon, ferma produce zilnic între 40 și 50 de tone de legume, care sunt livrate către canalele de vânzare en-gros și retail în șapte până la zece camioane.
Timp de mai multe sezoane, cultivatorii s-au confruntat cu o presiune constantă din partea insectelor, care risca să afecteze starea plantelor și calitatea culturilor. În căutarea unei soluții, au aplicat pentru prima dată insecticidul Closer™ încă de la lansarea sa, în urmă cu cinci ani. „La tomate l-am aplicat în principal împotriva Trialeurodes vaporariorum, cât si la ardei. A funcționat foarte bine și, de cele mai multe ori, l-am utilizat când observam primele semne de atac. Dacă aștepți prea mult, insectele se înmulțesc rapid, iar plantele au de suferit: frunzele sunt afectate, calitatea scade și pierzi o parte din recoltă. Intervenția la primele semne menține cultura sănătoasă și previne pierderi mai mari”, a precizat Doru Dinu.
Dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, Closer™ conține molecula Isoclast™, care și-a demonstrat eficacitatea în condițiile de temperatură ridicată specifice serelor.

După ce a experimentat performanțele sale pe parcursul mai multor sezoane, Doru Dinu consideră acum insecticidul Closer™ un instrument esențial pentru protecția culturilor din solarii. Fie că este utilizat preventiv sau ca răspuns la apariția focarelor de dăunători, produsul a oferit un control fiabil în condiții dificile, contribuind la menținerea calității plantelor și a potențialului de producție. Rezultatele pozitive au determinat includerea sa constantă în programul anual de tratamente al Cooperativei Agricole AgroLegBio, la înființarea căreia a contribuit legumicultorul din Izbiceni - Olt.
În calitate de fermier, Doru Dinu remarcă faptul că dispariția treptată de pe piață a unor substanțe active consacrate creează dificultăți reale pentru sector: „Nu este niciodată un lucru bun atunci când un produs consacrat, pe care oamenii se bazează, este retras de pe piață. Acest lucru creează probleme reale atât la nivelul fermei, cât și pe partea de comercializare. Fără instrumente de încredere, devine mult mai dificil să menții plantele sănătoase și să livrezi constant produse de calitate către piață”.
Pe măsură ce cerințele pieței continuă să crească, un control eficient al dăunătorilor rămâne esențial pentru stabilitatea producției, iar experiența lui Doru Dinu demonstrează modul în care o strategie adecvată de protecție a culturilor contribuie la asigurarea producției, a calității și a continuității aprovizionării.
1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r25.pdf
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a participat luni – 30 ianuarie 2023, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, de la Bruxelles. Precizăm că, de la 1 ianuarie a.c. Suedia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Etichetarea mierii s-a aflat pe agenda discuțiilor Consiliului AgriFish. Intervenția lui Petre Daea privind etichetarea amestecurilor de miere și revizuirea Directivei Consiliului privind mierea (2001/110/CE): „România, ca prim producător de miere în Uniunea Europeană ce se confruntă cu o serie de greutăți privind comercializarea acestui produs, consideră necesară și binevenită modificarea legislației, în așa fel încât piața să ofere stabilitate și transparență. De aceea, rugăm Comisia Europeană să demareze procedura de revizuire a legislației privind etichetarea mierii comercializată în UE, pentru a informa corect consumatorii și a contribui astfel la combaterea practicilor înșelătoare și dezavantajarea producătorilor europeni de miere, care înregistrează astfel pierderi financiare importante. Revizuirea Directivei Consiliului privind mierea reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți în mod semnificativ transparența pieței prin furnizarea de informații detaliate și utile cu privire la originea mierii și de a restabili astfel încrederea consumatorilor. În procesul de legiferare, România va participa activ fiind convinsă că răspunde astfel dorințelor legitime atât ale apicultorilor, cât și ale consumatorilor”.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Călin Matieș solicită redeschiderea târgurilor de animale și crearea unui plan de măsuri tehnico-sanitare care să permită acest lucru în deplină siguranță pentru toată lumea. În acest sens, senatorul PSD de Alba a trimis astăzi, 20 ianuarie 2021, o scrisoare președintelui ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) – Robert Chioveanu.
Reamintim că actualul senator Călin Matieș este producătorul renumitului produs recunoscut la nivel european – „Pita de Sântimbru” și cel care a avut inițiativa înființării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, organizație pe care a condus-o până la preluarea mandatului de parlamentar, în decembrie 2020.
„Solicit măsuri urgente pentru redeschiderea târgurilor de animale în condițiile respectării tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Totodată, solicit identificarea de soluții pentru prevenirea extinderii pestei porcine africane astfel încât crescătorii de animale să nu mai aibă de suferit”, scrie Călin Matieș în scrisoarea către președintele ANSVSA.
Afectată de pandemia de COVID-19, România se află din nou sub incidența răspândirii cazurilor de pestă porcină africană, ceea ce afectează buna desfășurare a activităților de comercializare a animalelor în spațiul rural.
Prin menținerea suspendării activității târgurilor, crescătorii de animale nu-și pot comercializa produsele, situație agravată și de faptul că numărul abatoarelor este insuficient la nivel național, existând județe neacoperite. Apoi, transportarea animalelor către abatoare este îngreunată nu doar de distanțele mari care trebuie parcurse, ci și de necesitatea transportării cu automobile autorizate de DSVSA.
„În acest context, crescătorii de animale și oamenii din mediul rural sunt constrânși de intermediari să reducă prețurile pentru comercializarea animalelor până la un nivel la care riscăm să îngenunchem . În România sunt zone rurale de munte, ca în județul Alba – de pildă, și fac referire în mod special la Munții Apuseni, unde oamenii trăiesc doar din creșterea animalelor, iar dacă mai continuă să fie ținute închise târgurile de animale există riscul ca aceste zone deja defavorizate să se depopuleze”, este de părere senatorul de Alba.
În opinia lui Călin Matieș, o strategie de monitorizare a focarelor de pestă porcină africană, la nivel național, care să permită deschiderea târgurilor și să corespundă nevoilor crescătorilor de animale, este imperios necesară. „O primă soluție ar fi să putem stabili scenarii graduale pentru fiecare localitate în parte, cu zone verzi, galbene și roșii, în funcție de gradul de răspândire a pestei porcine africane. Târgurile ar putea fi redeschise în zonele verzi (zero cazuri/focare PPA), inclusiv pentru comercializarea porcinelor; în zonele galbene (sub 5 cazuri/focare PPA) ar putea fi comercializate animalele exceptând porcinele, urmând ca doar în zonele roșii (peste 5 cazuri/focare PPA) târgurile să rămână închise. Suplimentar proveniența animalelor ar putea fi certificată prin verificarea crotaliilor de un medic veterinar, prezent în fiecare târg. Astfel se poate avea un control asupra gestionării și monitorizării numărului de animale, cât și asupra modalităților actuale de comercializare ale acestora, inclusiv în ceea ce privește porcinele, unde o mare parte din exemplare nu sunt înregistrate din lipsa subvențiilor.”
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Ca urmare a analizelor de laborator, realizate chiar de o unitate de procesare a cărnii din județul Mureș, o cantitate de 1.500 de kilograme de carne pentru mici a fost depistată ca fiind infestată cu Salmonella.
Conform spuselor directorului DSVSA Mureș, dr. Kincses Sandor, produsul fusese între timp pus pe piață printr-o rețea de magazine.
„Unitatea respectivă a trimis la un laborator privat din București probe. La analize, s-a descoperit la două din cinci eșantioane bacteria Salmonella. (...) Am fost notificați, au fost notificați și distribuitorul, și rețeaua de magazine. La raft s-au mai găsit doar 20 de kilograme. Lotul respectiv nu mai era pe stoc. Carnea respectivă avea joi termen-limită de consum“, a precizat oficialul DSVSA.
Deocamdată, a adăugat acesta, nu a fost sesizat vreun caz de îmbolnăvire.
În plus, a fost descoperită o cantitate de 1.200 de kilograme de materie primă care, dacă se descoperă că este contaminată, va fi distrusă.
Sursa de contaminare cu Salmonella a pastei de mici poate fi de la personal, însă angajații au făcut controlul medical, a mai spus directorul DSVSA Mureș. Acesta a mărturisit că în urma controlului făcut joi la unitatea de procesare, inspectorii nu au găsit nereguli.
În 2018, pentru a putea fructifica producția de lână, mai bine de o sută de crescători de ovine din Caraş-Severin au beneficiat de programul de ajutor de minimis, însă numărul acestora s-ar putea majora, cu condiția ca, în judeţ, să fie înfiinţat şi un centru de colectare, au mărturisit pentru presa centrală voci autorizate din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.
„Orice crescător de ovine care are exploataţie înregistrată legal și care face dovada comercializării lânii către centrele de colectare, către procesatori sau către firme care au relaţii contractuale cu aceşti agenţi economici va primi un leu pentru kilogramul de lână ca ajutor de minimis”, a precizat ing. Liviu Munteanu, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.
Anul trecut, a adăugat acesta, au fost peste o sută de beneficiari de ajutor de minimis pe acest program. Din nefericire, a precizat Munteanu, în judeţ încă nu există un centru de colectare a lânii, ceea ce face ca mulţi crescători să nu reuşească s-o valorifice în mod corespunzător.
Pentru 2019, specialiştii agricoli din judeţ speră să se găsească soluţiile necesare, astfel încât toţi aceşti oieri să beneficieze de ajutorul de minimis acordat pentru comercializarea lânii, dar şi de celelalte forme de sprijin adresate crescătorilor de animale.
Potrivit celei mai recente analize a bursei cerealelor AgroGo, mai nou, tendința este ca stocurile de porumb să fie scoase la vânzare de către fermieri, în condițiile în care, în anul agricol anterior, o parte din cantitatea totală de materie-primă era deja comercializată la recoltare, în cantitate de 8,4 milioane de tone.
„Sezonul trecut a fost unul cu producții destul de bune la porumb, nu unul excepțional, dar bun. O parte din cantitatea totală de porumb, 8.4 mil tone în 2016 în România, a fost vândută la recoltare, iar o alta a ajuns în hambarele sau silozurile fermierilor.
În această perioadă, am văzut în piața AgroGo — interfață online între vânzătorii și cumpărătorii de cereale, similară unei burse — semnale că tot mai mulți fermieri își scot stocurile de porumb la vânzare”, a precizat Vasile Topac, cofondator AgroGo.
Conform datelor agregate de oficialul AgroGo, în ultimele zile, cotațiile la Bursa MATIF Paris pentru porumb erau de 753 lei/tonă, iar la CME Chicago, de 601 lei/tonă.
„Sunt prețuri medii, în comparație cu aceeași perioadă a ultimelor două sezoane”, afirmă Topac.
Pe de altă parte, în piața fizică, prețul FOB Constanța (prețul pentru marfa încărcată în vase) pentru porumb era de 726 lei/tonă (conform MADR), iar unele oferte de cumpărare ale traderilor, în regim CPT Constanța (livrat la Constanța), erau la 643 lei/tonă, în scădere ultima perioadă, mai explică acesta.
Mai mult decât prețul curent, e interesant de urmărit și trendul prețurilor, adaugă Topac.
„Dacă ne uităm pe istoric, cel puțin la MATIF, în ultimii doi ani, în luna iunie, prețul a fost în creștere”, a adăugat cofondatorul AgroGo. „Perspectivele par bune pentru porumb: se văd la orizont prețuri în ușoară creștere. Trebuie ținut cont de faptul că prețurile futures pot fi foarte volatile, cu schimbări mari de la o zi la alta — pentru jucătorii la bursă apar uneori schimbări majore de la un minut la altul, deci aceste curbe își pot modifica forma, pe măsură ce ne apropiem de datele de livrare, și aflăm noi date despre stocurile și producția mondială. De asemenea, credem că și fermierii au remarcat de-a lungul anilor că, și în piața fizică, prețurile pot avea schimbări semnificative de la o zi la alta. De aceea, este recomandat ca atât cei care vând, cât și cei care cumpără porumb sau cereale în general să se informeze regulat”, a conchis el.
AgroGo este platforma online de informare și tranzacționare a cerealelor, fiind prima platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen. AgroGo oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață.
AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că Legea 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede, în condițiile în care nu ar fi adus „nimic bun nimănui” şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, ar fi produs inclusiv „masive bulversări în piaţă”.
Într-un comunicat de presă, George Bădescu, directorul executiv AMRCR, a afirmat totodată că în timpul dezbaterilor proiectului de modificare a Legii 321/2009, reprezentanții asociației ar fi semnalat autorităţilor competente problemele pe care le poate genera adoptarea unor amendamente aduse actului normativ citat „vădit nefundamentate, menite să creeze, cu orice preţ, doar false aşteptări”.
Ministrul de resort declara luni pentru Agerpres că țara noastră riscă o procedură de infringement, în cazul în care nu va modifica prevederea din actul normativ privind comercializarea produselor alimentare, conform căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.
Proiectul de Lege privind comercializarea produselor alimentare, conform căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Legea urmează să intre în vigoare la începutul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie să emită până atunci normele metodologice de aplicare.