În România, productivitatea muncii și eficiența politicilor economice par, din păcate, direct proporționale cu vacanțele politice. În timp ce economia reală funcționează fără pauză, decizia publică intră prea des în suspendare, cu efecte directe asupra investițiilor și competitivității.

Agricultura, industria și mediul antreprenorial nu își permit vacanțe. Producția nu se oprește în perioade electorale, iar fermierii nu pot amâna deciziile tehnologice în funcție de calendarul politic. În schimb, politicile economice sunt adesea fragmentate, întârziate sau lipsite de continuitate.

Această discontinuitate administrativă generează costuri reale: programe amânate, fonduri europene neutilizate, lipsă de predictibilitate și vulnerabilitate economică. În agricultură, unde planificarea se face pe termen lung, fiecare pauză decizională se traduce în pierderi concrete.

Statele care reușesc la Bruxelles acționează pe baza unui mandat național de negociere, stabil și coerent, indiferent de ciclurile politice interne. România, în schimb, schimbă pozițiile în funcție de contexte și perioade, slăbindu-și propria capacitate de negociere.

O țară nu se dezvoltă prin pauze repetate de decizie. Productivitatea nu crește prin absență, iar competitivitatea nu se construiește din vacanțe politice, ci din muncă, politici coerente și respect pentru cei care produc valoare economică.

România are nevoie urgentă de strategie economică pe termen lung, mediu și scurt! Avem nevoie de predictibilitate atât la muncă, cât și acasă. Nu avem nevoie de măriri de taxe, ci avem nevoie de profesionalism și politici corecte.

Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

26 de organizații din sectorul agroalimentar al Uniunii Europene solicită Parlamentului European adoptarea legislației privind noile tehnici genomice (NGT) și, totodată, să nu impună mai multe restricții asupra afacerilor și să sprijine un acord final cu Consiliul și Comisia privind NGT.

În această perioadă au loc ultimele negocieri tehnice și politice în trialog sub președinția Danemarcei pe dosarul privind noile tehnici genomice (NGTs). Euroseeds, organizație europeană din care face parte Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), a semnat, împreună cu încă 25 de organizații, o scrisoare comună prin care se atrage atenția asupra faptului că, după opt luni de trialog, negocierile nu sunt încă încheiate. Această întârziere apare într-un context în care ameliorarea plantelor, agricultura și producția alimentară se confruntă cu provocări urgente și din ce în ce mai complexe, care necesită un cadru legislativ clar, funcțional și adaptat realităților din domeniu. „Prin intermediul scrisorii, facem la rândul nostru, în calitate de reprezentanti ai industriei semințelor din România și membri ai Euroseeds, un apel către colegiuitori să se renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGTs, să se finalizeze negocierile și să se adopte o legislație bazată pe știință, orientată spre viitor, care să fie aliniată și să sprijine obiectivele fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, transmite AISR.

În scrisoarea organizațiilor agroalimentare europene se arată că, schimbările climatice, noile boli și dăunători, o gamă tot mai mică de opțiuni disponibile de protecție a culturilor, amenință producția și competitivitatea. În același timp, cererea de alimente și biomasă de înaltă calitate continuă să crească, iar aproape 30 de țări din întreaga lume adoptă NGT-urile ca metode de ameliorare de tip convențional.

„NGT-urile pot contribui la o inovare mai rapidă, la culturi mai competitive, mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Dar, UE trebuie acum să acționeze pentru a oferi cadrul legislativ clar și favorabil și să plaseze Europa pe un teren echitabil cu principalii săi concurenți. Asociațiile europene semnatare ale scrisorii reprezintă marea majoritate a operatorilor agroalimentari din UE, de la industriile de inputuri la fermieri și de la procesatori la producătorii finali. Împreună ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la faptul că progresul necesar pe care l-ar putea aduce tehnologiile de tip nou ca NGT pare a fi blocat de cerințe politice care depășesc domeniul de aplicare al propunerii inițiale a Comisiei, care urmărea să ofere o procedură de reglementare care să verifice echivalența plantelor de tip convențional, dezvoltate cu NGT, cu cele rezultate din metodele clasice de ameliorare sau care pot rezulta din mutații naturale. Supunerea acestor produse unor cerințe suplimentare de sustenabilitate, unor reguli de trasabilitate și etichetare sau unor planuri extinse de monitorizare erodează baza științifică a propunerii, limitează potențialul și eficacitatea utilizării tehnologiilor și a produselor rezultate și plasează abordarea UE în opoziție cu cele ale tuturor celorlalte țări cu legislație corespunzătoare deja în vigoare. De asemenea, aceasta riscă conflicte inutile cu parteneri comerciali cruciali din întreaga lume.

Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, simplificarea și competitivitatea trebuie să fie acum în centrul elaborării politicilor UE. Cu toate acestea, condițiile suplimentare pentru produsele convenționale de tip NGT1, solicitate în continuare de delegația PE, adaugă doar noi niveluri de birocrație pentru statele membre și operatori, cresc costurile și creează o complexitate și o sarcină administrativă inutile, subminând eficiența și claritatea pe care legislația este menită să le aducă.

Susținem pe deplin obiectivul de a crește sustenabilitatea economică, de mediu și socială a sectorului agroalimentar european. Aceasta include sprijinul nostru pentru politici și reglementări care stimulează și protejează investițiile, inclusiv prevederi adecvate privind proprietatea intelectuală care asigură accesul și utilizarea maximă a inovațiilor, securitate juridică pentru privilegiile fermierilor și operatorii agroalimentari, în beneficiul economiei și societății europene în general. În același timp, este important să reiterăm faptul că noul regulament pentru NGT are domeniul de aplicare și scopul specific de a autoriza plante similare cu cele convenționale, tot în condiții similare. Nu ar trebui suprasolicitat cu elemente suplimentare care fac deja parte din alte legislații UE dedicate. Prin urmare, întrebarea este atât simplă, cât și fundamentală: stabilește UE în sfârșit reguli care să ofere amelioratorilor săi acces la setul complet de metode avansate de ameliorare, iar fermierilor săi, precum și lanțului agroalimentar, noile soiuri de plante necesare pentru a asigura o producție de înaltă calitate în condiții climatice mai dificile, sau nu?”, se precizează în scrisoarea organizațiilor din sectorul agroalimentar european.

Aceste organizații susțin că, adoptarea fără întârziere a legislației privind tehnologia NGT este esențială pentru a promova autonomia strategică a Europei, mai ales că în alte părți ale lumii fermierii utilizează deja produse NGT de tip convențional. De fapt, multe țări terțe își actualizează deja legislația respectivă pentru a consolida în continuare utilizarea tehnologiilor și impactul lor pozitiv asupra productivității și competitivității. „Europa nu trebuie lăsată în urmă. O nouă întârziere nu face decât să adâncească decalajul de competitivitate dintre UE și partenerii săi globali. Facem încă o dată apel la colegiuitori să renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGT, să încheie negocierile acum și să adopte o legislație bazată pe știință și orientată spre viitor, care să sprijine obiectivele politice fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, se arată în finalul scrisorii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care a avut loc la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, unul dintre subiecte a fost utilizarea pesticidelor. Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat ca documentul referitor la reducerea utilizării produselor chimice pentru protecția plantelor să fie analizat în profunzime la nivel tehnic pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

România este țara din Uniunea Europeană care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană, respectiv 0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha.

În opinia ministrului Florin Barbu, reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene.

„Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național. România înțelege necesitatea obiectivului general de reducere a pesticidelor și riscurilor asociate, însă consideră că trebuie avută în vedere existența alternativelor viabile pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

Considerăm că studiul de impact aferent propunerii SUR asupra disponibilității alimentelor și furajelor în UE este nesatisfăcător deoarece nu oferă date cuantificabile privind influența asupra producției agricole, care determină reducerea exporturilor și dependența de importuri, ca urmare a reducerii utilizării de produse de protecție a plantelor.

Reiterăm că România este unul dintre statele membre care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană (0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha). Reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene. Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național.

Pe baza unor măsuri adaptate la sectorul nostru de producție agricolă, suntem în favoarea unor acțiuni la nivel național care să conveargă spre obiectivele generale ale UE. Însă aplicarea unei metodologii comune ar fi dificil de stabilit și imposibil de calibrat pe nevoile și condițiile agronomice și de mediu specifice ale fiecărui stat membru.  

O abordare integrată a impactului propunerii în contextul crizelor generate de război și de creșterea prețurilor la inputuri, a inflației prețurilor la alimente, ar fi fost utilă la relevarea  problemelor reale, inclusiv socio-economice cu care ne confruntăm și ar fi fundamentat corespunzător deciziile politice privind SUR.

Evaluarea complementară a Comisiei nu oferă din păcate suficiente răspunsuri care să ne ajute în luarea unor decizii responsabile și să valideze propunerea de regulament. Implicațiile acțiunilor propuse asupra producțiilor agricole rămân încă neclare, ceea ce face imposibilă la acest moment stabilirea parametrilor pentru reducerea rațională a utilizării pesticidelor.

În plus, evaluarea complementară nu ne ajută să înțelegem în ce măsură SUR ar putea corecta problema care a stat la baza propunerii, dacă ar avea în mod real impactul scontat sau mai sunt mulți alți factori care trebuie considerați. De aceea, este important ca documentul să fie analizat în profunzime la nivel tehnic”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În viziunea președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, exprimată în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”, competitivitatea fermelor mari trebuie susținută de factorii decidenți din România.

„Agricultorii, fermierii mari, care produc pentru piață, sunt deschiși față de tehnologie, au sisteme de ghidaj și asistăm la o reducere în utilizarea de pesticide. Cred că trebuie să trecem la o altă etapă. M-am săturat de discursuri populiste. Trebuie să ne gândim la fermele mari, cum să susținem competitivitatea lor”, a afirmat liderul interimar al Federației Pro Agro.

De asemenea, Dumitru a adăugat că fermele de familie trebuie aduse, la rândul lor, la un nivel înalt de tehnologizare, astfel încât să poată fi competitive și ele pe piața internațională.

„Trebuie să facem politici inteligente, să reducem costurile fermierilor. Eu sunt un susținător al fermelor de familie, iar acestea trebuie susținute foarte mult. (…) Trebuie să aducem pe câți mai mulți în această zonă a tehnologiei, dacă vrem ca domeniul agriculturii și cel al industriei alimentare să fie unul cu care să ne mândrim”, a mai declarat Dumitru.

Organizatorii evenimentului și-au propus, printre altele, să discute despre maniera de finanțare a fermierilor români pentru a se dota tehnologic, să dezbată modul cum au folosit fermierii aplicațiile, cum poate lucra drona ca zilier la fermă, care sunt noutățile momentului în materie de inputuri agricole – substanțe chimice, tratamente, semințe, utilaje.

Față de alte țări terțe sau state membre ale blocului comunitar (UE28), România consumă în prezent doar 0,45 litri de pesticide la hectar, în medie, fapt care ar putea să-i determine pe producătorii autohtoni din sectorul agricol să opteze pentru o convergență către sectorul bio, mai exact către un obiectiv realist de 500.000 ha cultivate în regim ecologic, este viziunea lui Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) exprimată joi, 21 iunie 2018, în cadrul dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.

„Privim cu mare interes la ceea ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide. Și vă dau un exemplu: cantitatea de pesticide utilizată în Coreea de Sud este de 11 litri pe hectar. În Europa, cantitatea de pesticide utilizată pe hectar, în Olanda, este de cinci litri – cea mai mare (n.r., din Uniunea Europeană). Nu discutăm de cantitățile care sunt achiziționate de statele membre, ci discutăm fix de cantitatea de pesticide utilizată. România consumă doar 0,45 litri pe hectar. Ne punem întrebarea în această situație: - am putea să mergem către o convergență corectă către sectorul bio? Este un obiectiv ambițios sau realizabil – 500.000 ha până în 2020? Noi spunem că da. Realist, da, pentru că avem aceste condiții create, avem două resurse naturale care nu sunt poluate – pământul și apa. Și, atunci, cu investiții foarte clare în sector, putem ajunge la această performanță de a avea un sector bio extrem de competitiv la nivel național”, a afirmat Botănoiu după mai multe luni de silenzio stampa.

El a lăudat pașii făcuți până în prezent de agricultorii bio, dar a tras încă o dată un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial cu produse agroalimentare, în prezent România fiind exportatoare de materie primă de proveniență agricolă.

„Sunt încântat că de la vânătorii de subvenții, cum erau cei din agricultura convențională, am început să ne structurăm și să ajungem la cei care vor să practice agricultura biologică, cei care vor să facă agricultură de calitate, cu produse cu înaltă calitate, produse căutate. Cu ce n-aș putea fi de acord este faptul că, astăzi, exportăm materie primă, și asta este în defavoarea României, pentru că nu aduce acea plusvaloare, nu garantează acel venit de care cu toții avem nevoie. (...) Dacă nu găsim acele politici echilibrate care să ducă la o dezvoltare corectă, vom constata că avem politici corecte, am avut strategii, dar ne-am lovit de o mare barieră care, de-a lungul timpului, au fost aceste reglementări (...) cu controale exagerate câteodată. Și recunoaștem asta”, a mărturisit secretarul de stat.

De asemenea, secretarul de stat afirmă că propunerea de tăiere a bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), ca urmare a Brexitului, nu va face altceva decât să diminueze din competitivitatea statelor europene la Marea Neagră.

„Europa încă nu și-a definit obiectivele. Dacă dorim securitate alimentară, dacă dorim să continuăm statutul de primă putere mondială din punct de vedere al calității produselor, al exporturilor de produse cu valoare ridicată, nu cred că asta este măsura de a tăia bugetul, de a pune fermierii în situația de a răspunde la crizele macroeconomice (cazul Rusiei – singurii care au plătit au fost fermierii, pentru că din bugetul agricol s-a tăiat). Mai există o specificitate a sectorului agricol românesc, și anume pe lângă această situație a numărului mare de ferme pe care le avem, eu nu practic un comerț civilizat la Marea Neagră. Noi nu avem o Bursă MATIF, nu am o Bursă Amsterdam (...), lucruri corecte, civilizate, instrumente foarte clare, ci noi ne confruntăm cu Rusia, Ucraina, Turcia care, de fiecare dată, prăbușesc prețul și tu trebuie să faci față cu pierderile de venit pe care le înregistrează fermierii, indiferent dacă ei produc în convențional sau în bio. De aici cred că trebuie pornită discuția, cu aceste instrumente”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Nu în ultimul rând, el s-a declarat împotriva propunerii plafonării subvențiilor acordate fermierilor europeni și spune că țara noastră nu va putea lucra exploatațiile partajate (soluția găsită de birocrații europeni la plafonarea plăților directe), în condițiile în care, cităm: „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”.

„Noua Politică Agricolă Comună este o propunere care avantajează doar produsul și nu statele membre. (...) Eu cred că plafonarea este o mare greșeală, dintr-un motiv foarte simplu: România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni. Numai Siria a pierdut patru, dar acolo este altă situație. Și, atunci, întrebăm: - în situația în care noi plafonăm aceste subvenții (sigur că vor exista acele opinii de a partaja exploatațiile), problema este cine va lucra acele exploatații partajate? Și asta pentru că agricultura României este o agricultură duală, cu 13.000 de exploatații care produc pentru piață și 850.000 de mici beneficiari (o plajă enormă pentru agricultura bio) care se alătură celor două milioane de cetățeni care nu sunt fermieri activi sau veritabili cum vor să-i definească la nivel european, dar care reprezintă o plajă destul de mare, deci reprezintă un număr enorm în complexul acestui sector important care se cheamă sectorul agricol. (...) Dacă ne dorim o plafonare a subvențiilor, cred că trebuie anunțată cu 10 ani înainte, pentru ca fermierii să se pregătească, statele respective să-și poată face strategii și bani pentru a acționa în perioada următoare”, a conchis Botănoiu.

Tot în acest context, Laurent Moinet, fermier bio din Franța și președinte al IFOAM - EU Farmers Group, a declarat: „Suntem bucuroși că asociațiile de agricultori ecologici din întreaga Europă se pot întâlni săptămâna viitoare în țara dvs, cu ajutorul Bio Romania, în centrul producției ecologice românești. Agricultorii organici solicită o PAC mai echitabilă pentru micii agricultori, care să îi ajute să treacă la agricultura ecologică și, respectiv, agroecologie. Fermierii de dimensiuni mici produc 70% din produsele alimentare din lume, joacă un rol important în gestionarea peisajelor și ar trebui să fie susținuți în mod corespunzător prin PAC, de către guvernele naționale.

Agricultura ecologică este una dintre principalele practici agricole care poate atinge obiectivele de mediu ale viitoarei PAC și ar trebui să aibă un rol important în cadrul acesteia. Agricultorii care fac mai mult pentru a proteja mediul și clima ar trebui recompensați pentru beneficiile efective pe care le aduc societății, inclusiv sol fertil, apă curată și alimente sănătoase; acest lucru vine în totală contradicție cu ceea ce se calculează astăzi pentru "venitul pierdut" în comparație cu ceea ce ei ar fi produs dacă nu ar fi făcut eforturi suplimentare. O PAC orientată spre rezultate ar trebui să cuantifice și să distribuie banii publici pe baza bunurilor publice care sunt livrate de fiecare agricultor”.

IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.

Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.

Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Reuniunea se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.

Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.