Lumea pe care o știam până mai ieri (sau, cel puțin, așa credeam) este zdruncinată de schimbări profunde, care, cu certitudine, vor lăsa urme adânci în gândirea globală ce a marcat ultimele două decenii, în special în plan economic, dar și politic sau militar.

Când ne gândim la globalizare ca fenomen, trebuie să acceptăm că, pe lângă politicile de coagulare a diferitelor sectoare economice, unde politica fuziunilor devenise activitatea elitistă a marilor bănci de investiții din lume, am asistat și la o globalizare politică (UE, Mercosur, NAFTA), dar și la una militară (NATO, alianțele SUA cu Asia de Sud).

Toate aceste „elite politico-financiare” au susținut la unison că fenomenul este benefic. Preocuparea de bază a celor care puteau analiza și influența direcția a fost cum să profite, măcar parțial, de această „lume de basm” creată tot de ei, astfel încât să fie acceptată de cei mulți, adică de noi toți, care, vrem sau nu, vom fi cei care finanțează această „petrecere” și, în final, de cele mai multe ori, cei care pierd cu adevărat.

La prima vedere, acest aspect poate nu pare foarte relevant, însă modelul economic de orientare liberală, aplicat aproape peste tot pe glob, se apropie de momentul în care își va epuiza energia, asemenea stelelor care, după ce au oferit lumină și energie, se transformă în „găuri negre”. A adus o prosperitate greu de imaginat pentru mulți, dar bazată pe iluzia unor „cheltuieli pe caiet”, care, la un moment dat, își vor cere decontul.

Pe vremuri, banii aveau acoperire în aur, apoi în mărfuri. Astăzi, au acoperire în promisiuni și încredere, ajungând până la „marea revoluție monetară” a criptomonedelor, adică încredere în ceva ce nu poate fi atins.

 

Globalizarea și limitele ei

 

Revenind la sistemul global, să ne amintim că, începând cu anii ’80, s-a impus un principiu doctrinar: fuziunile companiilor sunt viitorul prosperității economice. Economiile de scară urmau să reducă prețurile, să stimuleze cercetarea și să simplifice lanțurile logistice.

Există, fără îndoială, un sâmbure de adevăr aici, iar cei care au beneficiat de această perioadă, și nu sunt puțini, pot confirma.

Totuși, în multe sectoare, concentrarea a ajuns atât de mare, încât nu mai este aproape nimic de cumpărat. În industria auto, numărul marilor jucători globali este foarte redus. În producția de cipuri, și mai mic. Situații similare regăsim în tehnologia de vârf, aviație sau metalurgie.

În agricultură, situația este la fel de concentrată:

• cinci companii controlează peste 80% din piața globală a semințelor certificate;

• piața pesticidelor este similară;

• utilajele agricole sunt dominate de câțiva mari producători;

• în cazul marilor traderi, concentrarea este și mai evidentă;

• nici în piața combustibililor sau uleiurilor situația nu ar fi mult schimbată.

 

Creșterea artificială și nota de plată

 

În aceste condiții, când nu mai ai ce achiziționa, trebuie să găsești alte metode de a satisface investitorii. Iar soluția cea mai simplă devine creșterea prețurilor, suportată, în final, de consumator.

Problema este creșterea organică care e limitată de ritmul demografic, mult inferior ritmului în care economia ar vrea să crească.

În acest context, devine greu de înțeles cum un CEO dintr-o companie petrolieră românească poate primi peste două milioane de euro anual, iar un CEO precum Elon Musk poate avea pachete de compensații de ordinul a o mie de miliarde de dolari, fără să fie o greșeală de redactare.

Faptul că astfel de propuneri există și sunt aprobate arată că nu mai vorbim doar despre economie, ci despre vânzarea unor iluzii. Iar întrebarea rămâne: cine va plăti? Așa cum spune și o zicală românească: „Prost nu este cine cere, ci cel care plătește”.

 

Crizele, mecanism de resetare

 

Mulți au crezut în această „Fata Morgana” a creșterii infinite, ignorând un principiu simplu: economia se resetează periodic prin crize.

Exemplele sunt cunoscute: Marea Criză din anii ’30; criza subprime a anilor 2000; schimbările politice din Europa de Est din anii ’90; conflictele militare, inclusiv cele mai vechi sau actuale (Primul și Al Doilea Război Mondial, Ucraina și acum Iran).

Deciziile politice, economice și militare din ultimii ani au afectat lanțurile de aprovizionare și au demonstrat fragilitatea sistemului. Un virus microscopic a fost suficient pentru a bloca economia globală, iar lecțiile au fost rapid uitate.

 

Agricultura românească, între lipsa strategiei și improvizație

 

Privind la România, problema majoră rămâne lipsa unei strategii coerente. Punctez însă și alte câteva aspecte, dar fără a avea pretenția epuizării acestora.

1. Inputurile agricole. În loc ca statul să intervină punctual (de exemplu, în preluarea unor combinate), ar fi fost mai eficient controlul resurselor de gaz din Marea Neagră, prin preluarea exploatării și comercializării directe; precum și dezvoltarea industriei îngrășămintelor, în special a celor azotoase, dacă deținea controlul asupra gazelor naturale. Accesul la energie ieftină determină competitivitatea acestui sector, lucru demonstrat de Rusia și de fostele state sovietice.

2. Motorina și fiscalitatea. Un exemplu simplu este acciza la motorină, unde în locul sistemului actual (plătești, apoi aștepți rambursarea luni la rând), s-ar fi putut implementa sistemul cu motorină colorată, fără acciză, destinată exclusiv agriculturii. Astfel s-ar fi eliminat lipsa și costurile de finanțare, birocrația și întârzierile.

 

Fondurile europene, între idee bună și aplicare greșită

 

Conceptul de susținere a cooperativelor a fost corect în principiu, dar aplicat defectuos și astfel s-a stimulat apariția de cooperative „de familie”, care au câștigat proiecte de zeci de milioane de euro fără capacitate reală de cofinanțare.

Realitatea este simplă, de exemplu cinci entități mici (ferme sau firme mici) cu o cifră de afaceri cumulată de, să zicem, 1.000.000 de euro nu pot genera, prin asociere formală, o capacitate financiară reală de a finanța un proiect de 10-15 milioane de euro în total și care necesită finanțare de cca 5-7 milioane de euro din partea beneficiarilor, bani care reprezintă contribuția la proiect, cheltuieli neeligibile, capital de lucru și finanțarea pe anumite perioade a TVA și, în plus, să nu uităm dobânzile, unde cea bancară este în jur de 9-10%, iar cea de la IFN-uri, de peste 15%.

Lipsa criteriilor financiare serioase a dus la proiecte nefinalizate, insolvențe și blocaje. Există și exemple de succes, dar acestea se datorează exclusiv beneficiarilor, nu sistemului.

 

România are probleme legislative majore

 

Furtul și lipsa sancțiunilor reale. Scandalurile legate de certificatele de depozit, unde zice lumea că vorbim de peste 100 de milioane de euro ,,gaură”, arată clar, printre altele, legislație slabă, sancțiuni insuficiente, portițe legale. Are de gând MADR, după 30 de ani, să facă ceva în domeniul reglementării?

Personal, cred că lipsa principală este cea a unei legislații dure de pedepsire a acestor fapte, dar o legislație clară și simplă, nu plină de fel de fel de portițe unde, după ce că fură, îl și premiem cu libertatea de a cheltui banii liniștit pe plajă la Monte Carlo.

Iar legislația asta ar trebui să pedepsească și furtul, dar și neglijența la limită cu complicitatea a celor care nu au făcut nimic pentru a controla existența acestor stocuri, adică reprezentanții unora dintre proprietari, ca să nu generalizăm.

Justiția lentă. Procesele comerciale durează ani. Poate o soluție ar fi standardizarea contractelor, simplificarea procedurilor și, implicit, limitarea termenelor. Dar oare cum ar putea să gândească MADR o propunere?

Poate printr-o legislație unde finalizarea unor procese privitoare la neplata datoriilor să nu mai dureze doi, trei ani. Sunt de acord că nu poți stabili viteza de lucru a judecătorului, dar poți stabili viteza dosarelor prin simplificare, standardizarea documentelor și procedura aplicată, în sensul că poți reglementa prin lege în ce condiții se face o vânzare, care sunt documentele care se încheie (inclusiv forma lor) și ce trebuie să conțină dosarul depus în instanță sub sancțiunea decăderii acțiunii. Adică, mai simplu spus, cu titlu de exemplu, dacă am bani de recuperat, eu trebuie să depun în instanță un contract standard în mare măsură ca formă, un aviz cu semnătura de primire care să confirme recepția cantitativă și calitativă, o factură și situația soldului bancar, iar reclamatul să vină și el cu situația soldului. Dacă documentele nu respectă forma sau nu există, atunci să fii sănătos, rămâi că ai bani de luat. Astfel, dai termen pentru depunere documente, apoi un singur termen la care părțile vin sau nu vin, este problema lor, și tu, judecător, dai verdictul și s-a închis cazul. Dacă tu, legiuitor (MADR doar propune), faci un sistem clar și simplu, multe probleme de instanță dispar, fiindcă chichițele nu se mai pot aplica.

Fiscalitatea organizațiilor. Cotizațiile peste 4.000 de euro nu sunt deductibile fiscal, ceea ce descurajează asocierea și afectează funcționarea organizațiilor. Ca ministrul Agriculturii să nu piardă timpul să caute, indicăm articolul de lege - art. 25 alin. 3 lit. k din Codul Fiscal.

Din ce poți plăti salariile angajaților și toate costurile de întreținere și reparații la un OUAI sau o asociație, dacă firmele membre sunt mari? Dacă MADR vă va răspunde, de exemplu la OUAI-uri, că din facturile de prestări servicii, atunci o să fie clar pentru toată lumea ce înțelegere a fenomenului au, deoarece udările sunt diferite în funcție de culturi și ai membri care udă mai mult, alții mai puțin, or, aceste costuri indirecte sunt repartizate la hectarele organizației, nu la udările realizate.

Fără a generaliza aceste cotizații fixe, ele sunt de circa 150-200 lei/ha, adică o fermă de 500 ha ajunge să plătească și 20.000 de euro, doar că la 16.000 de euro plătește și 16% impozit pe profit.

Este că vă simțiți stimulat de MADR și de autorități, în general, ca să vă asociați? Acest principiu se aplică la toate asociațiile sau organizațiile unde un fermier vrea să se înscrie și cotizația depășește 4.000 de euro.

Investițiile în energie regenerabilă. Proiectele de energie regenerabilă sunt amplasate haotic, uneori afectând sistemele de irigații, în contradicție cu investițiile statului.

 

Suntem pregătiți pentru ce urmează?

 

Prin acest material, am încercat propunerea a trei direcții de reflecție și, fără a avea pretenția că subiectele sau direcțiile ar fi epuizate, este o invitație la reflecție și dezvoltare a acestora.

Astfel, eu am gândit trei direcții esențiale:

1.    Controlul costurilor inputurilor prin controlul resurselor primare sau aplicarea pârghiilor financiare (îngrășăminte, motorină, semințe, service);

2.    Reforma finanțărilor (criterii reale, selecție riguroasă) – asta va duce la eliminarea risipei de fonduri și la creșterea performanțelor economice;

3.    Reforma legislativă – care ar putea duce la claritate, rapiditate, eficiență.

Din păcate, ceea ce nu facem la timp, sau nu am făcut la timp, ne va costa, mai devreme sau mai târziu, iar agricultura „cheltuielilor pe caiet” se apropie de final. Întrebarea este simplă: suntem pregătiți pentru ce urmează?

În rest, numai de bine.

 

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier - jud. Brăila

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2026

Abonamente, AICI! 

Sistemul informatic IACS al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care gestionează cererile de plată, este adaptat în conformitate cu modificările legislative pentru anul în curs. „Importul cererilor din aplicația AGI Online în IACS și realizarea verificărilor specifice se realizează cu scopul de a putea realiza operațiunile de control administrativ cu funcționalitățile specifice implementate în aplicația IACS, în vederea pregătirii cererii de plată pentru fluxurile ulterioare de verificare și control”, transmite APIA. Analiza și actualizarea LPIS în baza anexelor 17b depuse de fermieri în procesul de depunere a cererilor de plată se face în vederea corelării datelor din LPIS cu realitatea din teren, pentru zonele în care fermierii semnalează modificări față de informația disponibilă pe imaginile ortofoto.

După finalizarea termenului de depunere a cererilor de plată, respectiv în perioada iunie - septembrie, toate cererile de plată depuse (precum și toate modificările la cererile de plată operate și verificate în sistemul IACS), sunt supuse mai multor tipuri de controale.

După data-limită de depunere a cererii de plată, 30 mai 2025, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile de plată, înaintea efectuării controalelor prin monitorizare, a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor controalelor.

Fermierii care au neconformități (suprapuneri, supradeclarări etc) sunt notificați pentru a aduce clarificări, având obligația de a răspunde solicitării APIA. Înainte de finalizarea controalelor administrative, pentru evitarea sancțiunilor este necesară clarificarea din partea fermierilor a tuturor neconformităților.

Un dosar nu se poate calcula și autoriza la plată, decât după finalizarea tuturor clarificărilor și a controalelor.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont pentru respectarea eligibilității pajiștilor permanente aflate în proprietate:

• Persoanele fizice care dețin animale, dar nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

• Persoanele fizice care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

• Persoanele juridice de drept privat care dețin animale și au obligația să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă prin pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha și/sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit annual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune și/sau facturi;

• Persoanele juridice de drept privat care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit anual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune, facturi;

• Formele asociative de proprietate în cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor și activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru schemele de sprijin compensatoriu de mediu și climă:

• În cazul solicitării sprijinului aferent sM.11.1, precum și intervențiilor DR-04, DR-05, fermierul trebuie să prezinte copia documentului justificativ (Certificat) și anexa la certificat conform Anexei nr.19 din Ordinul MADR nr. 312/2021, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2025 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 / DR-04 / DR-05 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;

• În cazul pachetelor 7 și 10 din cadrul măsurii 10 și pachetelor 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul submăsurii 11.1, pentru evitarea aplicarii sancțiunilor pentru neconformitate, fermierul trebuie să prezinte dovada/documentul justificativ privind deținere a competențelor necesare implementării angajamentelor (ex. Atestat, Diplomă, Certificat etc.) este valabil(ă) la nivel de măsură și trebuie prezentat(ă) la APIA până la 10 octombrie 2025 inclusiv, în funcție de suprafața angajată.

Condiții de care fermierul trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru sectorul zootehnic:

• Perioada de reținere pentru vacile de lapte, bivolițele de lapte, taurinele de carne se finalizează la data de 30 septembrie 2025;

• Perioada de reținere pentru ovinele și caprinele pentru care se solicită ANT și/sau SCZ se finalizează la data de 7 septembrie 2025;

• Controlul clasic pe teren se poate face și inopinat, nu este obligatoriu să fie notificat;

• Controlul clasic pe teren poate fi notificat telefonic sau prin poștă cu maxim 48 de ore înainte de efectuarea controlului;

• Refuzul controlului sau împiedicarea realizării controlului clasic pe teren se sancționeză prin excluderea de la plată a cererii;

• În plus față de controalele și supracontroalele făcute de către APIA, ANZ și ANSVSA, se mai pot face controale de către organismele abilitate cum ar fi Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, supracontrol APIA/ANSVSA etc;

• Orice caz de circumstanță naturală se notifică la APIA în termen 10 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Orice caz de forță majoră sau circumstanță excepțională se notifică la APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Animalele care înlocuiesc animalele cu CN trebuie să îndeplinească condițiile de acordare similar animalului înlocuit;

• Completarea datelor din cerere poate fi făcută prin formularul de modificare M2, care se poate depune până la data de 30 mai 2025, inclusiv;

• Cererea poate fi retrasă oricând până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, cu excepția situațiilor în care solicitantul a fost informat cu privire la neconformitățile din cererea sa de plată sau a fost înștiințat cu privire la intenția APIA/ANZ de a face un control clasic pe teren și dacă, în urma controlului, au fost identificate neconformități;

• Orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății, trebuie comunicată în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

• Trebuie respectat termenul de răspuns la notificările privind neconcordanțe/neclarități la nivelul intervențiilor din cererea de plată.

Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se face:

Semestrial, pentru PD-08 – Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat (se depun documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.2 din Ghidul solicitantului):

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 decontul se depune în perioada 1 iulie 2025 – 31 iulie 2025;

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 decontul se depune în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026.

Anual, deconturile se depun în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, pentru:

• PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.1 din Ghidul solicitantului;

• PD-27 – Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor pentru pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap 5.4.2.3.3 din Ghidul solicitantului.

Documentele specifice care însoțesc solicitarea PD-25 viermi de mătase se depun până la data de 2 decembrie 2025.

 

Extragerea eșantionului de control clasic pe teren

 

Stabilirea eșantionului de control clasic pe teren reprezintă o activitate care are loc după depunerea cererilor de plată și o primă verificare administrativă a cererilor din campania curentă pentru a determina îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Pentru a stabili populația de fermieri pentru fiecare intervenție/măsură în parte din care va fi extras eșantionul de control, cererile sau solicitanții considerați inadmisibili sau neeligibili pentru plată la momentul depunerii cererilor sau după realizarea controalelor administrative nu sunt incluși în populația de control pentru acea intervenție/măsură.

Pentru intervențiile/măsurile de sprijin derulate prin IACS, vor fi efectuate controale clasice pe teren pentru a verifica respectarea de către beneficiari a unor cerințe de bază ce nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor (anumite criterii de eligibilitate, angajamente) și a altor obligații care sunt relevante pentru a stabili eligibilitatea sprijinului solicitat.

 

Controlul clasic

 

Perioadele de control clasic pe teren sunt:

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2025;

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 2 februarie – 14 aprilie 2026;

• Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025;

• Control clasic pe teren privind verificarea suprafețelor solicitate la plată pentru parcelele utilizate în sistem dual și pentru parcelele încadrate în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol): 16 iunie – 15 octombrie 2025.

Realizarea Controlului clasic presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Transmiterea eșantionului de control clasic pe teren către Centrele județene APIA, în vederea demarării acțiunii de control pe teren;

• Realizarea controalelor la nivel județean și monitorizarea zilnică a controalelor clasice pe teren;

• Introducerea datelor aferente rezultatelor controlului clasic pe teren;

• Importul parcelelor măsurate în anul de campanie 2025, pentru actualizare LPIS.

 

Controlul prin monitorizare

 

Perioadele de control prin monitorizare sunt:

• Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 01 iulie – 3 octombrie 2025;

• Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Realizarea controlului prin monitorizare presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Verificarea și rezolvarea inconsistențelor bazelor de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin ale fermierilor, baza de date alfanumerică IACS și baza de date vectorială IPA;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor alfanumerice și vectoriale în vederea realizării primei interpretări aferente controlului prin monitorizare;

• Rezolvarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale;

• Importul rezultatelor primei interpretări aferente controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente primei interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării celei de-a doua interpretări;

• Importul rezultatelor celei de a doua interpretări în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente celei de-a doua interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării interpretării finale;

• Importul rezultatelor finale ale controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS.

Controlul la fața locului realizat de Agenția Națională de Zootehnie pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și pentru ajutoare naționale tranzitorii – schema cuplată de producție în sectorul ovine/caprine:

• Fermierul răspunde la notificarea de control, pune la dispoziția inspectorilor efectivele de animale, este prezent la control, verifică rezultatele controlului înscrise în raportul raportul de control și semnează dacă este de acord.

Controlul la fața locului efectuat de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor:

• Pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se verifică respectarea SMR 9 și SMR 11. Fermierul verifică rezultatele controlului realizat, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

• Pentru cererile, eșantionate la controlul la fața locului pentru eco-scheme în sectorul zootehnic, se verifică respectarea îndeplinirii condițiilor de acordare. Fermierul prezintă documentele în original, participă la control, verifică rezultatele controlului făcut, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

 

CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 30 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care clarifică utilizarea forței majore și a circumstanțelor excepționale pentru sectorul agricol al Uniunii Europene în cazul unor fenomene meteorologice imprevizibile și extreme. Conceptul de forță majoră permite fermierilor care nu au putut să își îndeplinească toate cerințele Politicii Agricole Comune din cauza unor evenimente excepționale și imprevizibile aflate în afara controlului lor (cum ar fi secetele grave sau inundațiile) să nu piardă sprijinul PAC. Clarificarea CE scutește autoritățile de necesitatea unei evaluări de la caz la caz. „Aplicarea acestui concept este decisă de statele membre pe baza dovezilor relevante și în lumina legislației agricole a UE”, transmite Comisia Europeană.

Deoarece constituie o excepție de la respectarea strictă a obligațiilor legate de plățile din cadrul PAC (cum ar fi condiționalitățile sau măsurile din cadrul programelor ecologice), această decizie se aplică, în general, în mod restrictiv, de la caz la caz sau pentru fiecare exploatație în parte. Comunicarea Comisiei clarifică faptul că forța majoră se poate aplica tuturor fermierilor care lucrează într-o zonă delimitată care este afectată de dezastre naturale grave și imprevizibile sau de fenomene meteorologice. Aceasta înseamnă că fermierii situați în zona afectată nu vor trebui să completeze cereri individuale sau să furnizeze dovezi pentru îndeplinirea condițiilor de forță majoră.

Statele membre vor trebui să confirme producerea unui dezastru natural grav sau a unui eveniment meteorologic sever și să delimiteze zona geografică care a fost grav afectată de eveniment și ale cărei consecințe nu au putut fi prevenite cu toată atenția cuvenită. Pentru această delimitare, statele membre se pot baza, de exemplu, pe datele satelitare ale zonei în cauză, fără a fi necesare date satelitare specifice la nivelul exploatațiilor individuale. Pentru anumite tipuri de evenimente, administrațiile naționale vor lua în considerare, de asemenea, factori suplimentari, cum ar fi gradientul de pantă, tipul de sol sau tipul de culturi cultivate, pentru a defini populația afectată, fără a fi necesară o verificare individuală. Acest lucru ar putea fi valabil, de pildă, în cazul înghețului care nu afectează toate culturile în același mod sau al precipitațiilor continue, care pot avea efecte diferite asupra zonelor cu pantă sau asupra solurilor cu capacități diferite de retenție a apei.

Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Am depus eforturi susținute pentru a aborda preocupările fermierilor cu privire la reducerea birocrației și la o mai mare flexibilitate. Agricultura este una dintre profesiile cele mai expuse la schimbările climatice și la consecințele acestora. Având în vedere fenomenele climatice extreme neprevăzute, fermierii riscă să piardă tot ceea ce au lucrat. Clarificarea noastră de astăzi oferă certitudinea că aceștia ar putea primi în continuare plățile din cadrul PAC, chiar dacă nu sunt în măsură să își îndeplinească toate obligațiile obișnuite. Nu este nevoie de îngrijorări suplimentare atunci când ne confruntăm cu dezastre naturale dramatice”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 9 august 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au avut loc consultări cu organizațiile profesionale ale fermierilor privind modificarea Planului Strategic PAC - Pilonul I – FEGA. S-a discutat despre condiționalități, definiții și cerințe minime pentru: activitatea agricolă, fermierul activ, hectarul eligibil, intervenții în sectoarele vegetal și zootehnic.

Ministrul Florin Barbu a exprimat necesitatea clarificării tuturor aspectelor semnalate de fermieri, iar la final, acestea să fie consemnate într-un proces verbal asumat atât de MADR, cât și de mediul asociativ.

Cele mai importante aspecte abordate au vizat modificarea GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului în scopul reducerii perioadei sensibile de la 30 septembrie la 31 august și introducerii unei clarificări legate de lucrările superficiale ale solului care pot fi realizate în perioada menționată. Totodată, în cadrul ecoschemelor din sectorul vegetal a fost redusă corespunzător perioada sensibilă la 15 septembrie ca urmare a modificării GAEC 6.

În ceea ce îi privește pe fermierii care dețin suprafețe de pajiști permanente, a fost introdus un nou GAEC – GAEC 10 „Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente”.

De asemenea, au fost prezentate o serie de modificări ale cerințelor privind ecoschemele din sectorul vegetal şi zootehnic în scopul creșterii atractivității acestor intervenții, inclusiv prin propunerea unor cuantumuri mărite ale plăților acordate pentru ecoschemele care vizează bunăstarea animalelor. Ȋn plus, a fost propusă o nouă formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează sectorul de porumb pentru siloz cu nivel al plătii estimat de 246 euro/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că orice modificare a Planului Strategic trebuie să fie în beneficiul fermierilor pentru asigurarea stabilității și predictibilității în activitățile pe care le desfășoară în domeniul agriculturii.     

Toate propunerile dezbătute în cadrul consultărilor vor fi transmise Comisiei Europene, după aprobarea acestora în Comitetul de Monitorizare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!