Cerealcom Dolj, unul dintre puținii producători-exportatori de cereale din țara noastră, a obținut o hotărâre favorabilă într-un arbitraj internațional desfășurat la Londra, sub egida prestigioasei asociații internaționale GAFTA (Grain and Feed Trade Association), într-o dispută cu o entitate din Arabia Saudită referitoare la un contract comercial de producere și comercializare a 1.500.000 tone de grâu românesc, în valoare de peste 400 de milioane de dolari, destinat consumului națiunii saudite.

Tribunalul internațional GAFTA a concluzionat că firma saudită a încălcat contractul încheiat cu producătorul român în ceea ce privește obligațiile aferente recoltelor 2024 și 2025, precum și cele privind termenul de plată a avansului pentru recolta din 2023.

Totodată, a constatat că Cerealcom Dolj nu a încălcat contractul, având dreptul să suspende livrările ca urmare a neplăților, motiv pentru care decizia firmei saudite de a rezilia contractul nu este valabilă.

În plus, tribunalul a respins integral pretențiile formulate de compania saudită, în cuantum de aproape 25 de milioane de dolari. De asemenea, tribunalul internațional a confirmat că societatea Cerealcom Dolj este îndreptățită să solicite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cuantumul acestora urmând a fi determinat într-o procedură arbitrală separată.

„Primim cu mare satisfacție această hotărâre, care confirmă corectitudinea poziției noastre și recunoaște eforturile depuse de companie pentru respectarea contractului. Cerealcom rămâne un partener de încredere, care își onorează angajamentele și așteaptă același nivel de responsabilitate din partea tuturor colaboratorilor săi”, a declarat Mihai Anghel, director general Cerealcom Dolj.

Hotărârea tribunalului constituit sub egida GAFTA poate fi supusă unor căi de atac, însă Cerealcom Dolj are dreptul de a iniția imediat procedurile legale pentru stabilirea cuantumului compensațiilor financiare pentru prejudiciile suferite ca urmare a încălcărilor contractuale fundamentale comise de firma saudită.

În această procedură de arbitraj, Cerealcom Dolj a fost asistată de un consorțiu format din firma londoneză Mishcon de Reya, prin echipa condusă de domnul Greg Falkof, Partener, care a asigurat reprezentarea și asistența pe drept britanic, precum și de Reff & Asociații | Deloitte Legal, prin echipa de litigii coordonată de domnul Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

EximBank și compania Agricost SA – administratorul exploatației agricole Insula Mare a Brăilei, cel mai mare sistem de fermă integrată din Uniunea Europeană (UE), au încheiat un acord de finanțare în valoare totală de 28,8 milioane de euro, facilitatea având ca destinație continuarea investițiilor societății pentru următorii ani.

Cele mai importante proiecte de investiții ale companiei vizează, printre altele, achiziția de echipament agricol performant și extinderea structurii de irigație din zona sudică a Insulei Mari a Brăilei.

„Prin încheierea acestui acord cu Agricost – unul dintre cei mai mari jucători din domeniul agricol la nivel național și chiar european, EximBank continuă să evolueze în direcția consolidării poziției de finanțator corporate important, având ca principal atu abilitatea de a structura soluții financiare smart pentru partenerii sai. Suntem convinși că acest parteneriat – construit pe capacitatea EximBank de a oferi produse și servicii care nu numai că sunt la un standard înalt de calitate, dar sunt și competitive din punctul de vedere al costurilor, și pe potențialul Agricost de a implementa proiecte sustenabile, cu impact direct și pozitiv la nivel micro- și macroeconomic – va contribui consistent la consolidarea agribusiness-ului românesc”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

La rândul sau, Mirela Bibicu, directorul Regiunii Sud-Est și coordonatorul Agenției Galați a EximBank, a adăugat că „este o onoare să fim selectați ca partener financiar al Agricost, având în vedere că operează aproximativ 57 000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei și furnizează circa 5% din producția totală de cereale a României”.

În anul 2018, Agricost a fost preluată de grupul Al Dahra, din Emiratele Arabe Unite. Al Dahra, un lider remarcabil al sectorului agricol, și-a stabilit ca obiectiv strategic maximizarea randamentelor realizate pe culturi la hectar, optimizarea costurilor de producție și de procesare, precum și creșterea suprafeței de teren cultivate, dezvoltarea sistemului de irigație, a parcului de echipamente agricole, precum și a infrastructurii logistice, asumându-și un amplu program de investiții pentru următorii patru ani.

„Suntem hotărâți să continuăm planurile de investiții în domeniul agricol din România, deoarece suntem convinși că numai prin implementarea unor investiții în tehnologie și inovare putem crește eficiența, productivitatea, precum și maximiza randamentele producției. Sunt investiții care vor aduce beneficii viitoare pentru fermierii români, vor crea noi locuri de muncă și vor îmbunătăți accesul produselor românești la piețele internaționale, acestea conducând la crearea unei stabilități pe termen lung în zona producției agricole pentru România”, a spus Excelența Sa, Khadim Al Derei, Vicepreședinte și Cofondator al Al Dahra.

Agricost deține și administrează cea mai mare exploatație agricolă din Europa, situată în Insula Mare a Brăilei, din România, amplasată la o distanță de 160 de km de București și 130 de km de Portul Constanța. Exploatația din Insula Mare a Brăilei este gestionată prin intermediul a 29 de ferme vegetale, interconectate, care alcătuiesc o zonă agricolă compactă, cu o suprafață de 56 000 de hectare de teren agricol fertil, cu liber acces la Dunăre.

În urmă cu trei săptămâni, o delegație americană a susținut o serie de întâlniri cu producătorii de usturoi din Copălău, cât și cu autoritățile locale, în vederea realizării unui studiu de piață pentru o eventuală colaborare, a declarat pentru Revista Fermierului directorul DAJ Botoșani, Cristian Delibaș, vineri, 25 mai 2018.

Deocamdată, a adăugat șeful Direcției Agricole Județene din Botoșani, vizita nu s-a concretizat nici măcar cu un proiect de contract, cel puțin la acel moment. Șanse sunt însă, a adăugat oficialul DAJ, în condițiile în care, în situații similare anterioare, a fost contractată până la urmă achiziția de usturoi.

„Delegația SUA a fost interesată de aspecte legate de usturoiul de Copălău. Din câte am concluzionat, vizita a avut un rol mai mult de studiu de piață, în vederea unei viitoare colaborări. La acel moment, nu am văzut nici măcar un draft de contract. Ca și mulți alții, au venit, au văzut, au plecat. Sper să se concretizeze cumva această vizită, măcar pentru a veni în sprijinul comunității din Copălău. Acolo este greu din punctul de vedere al asocierii, al cooperației”, a precizat Delibaș. „Au fost câteva contracte, însă este problema cantităților. Toți cei care vin vor să contracteze cantități. Or, aici vorbim de calitate, nu de cantitate. Noi vorbim de Usturoiul de Copălău, nu de usturoi. (...) Cu ajutorul tuturor, vom face Indicație Geografică pe acea zonă. Eu am acel caiet de sarcini pe care acea comunitate îl va înțelege și-l va asuma”.

Întrebat dacă se așteaptă la pierderi de producție în Copălău, Delibaș a menționat că acestea sunt posibile în cazul usturoiului de primăvară, însă nu însemnate cantitativ.

„N-aș putea estima în momentul de față. Vorbim de două tipuri de usturoi în acea zonă: usturoiul de toamnă și cel de primăvară. La usturoiul de toamnă, sigur nu vor fi pierderi însemnate cantitativ. La cel de primăvară, este posibil într-un anumit context și nu numai pe factori climatici. Este posibil să se înregistreze ceva minusuri, dar nu cred că semnificative. În acel areal chiar a plouat”, a conchis el.

Tot în acest context, edilul din Copălău, Ciprian Ivanov, a declarat pentru Agerpres că producătorii locali au constituit o cooperativă agricolă cu scopul de a promova şi de a valorifica în comun renumitul usturoi. De altfel, aceștia au depus documentația necesară pentru înregistrarea usturoiului ca produs cu indicație geografică protejată la nivel european.

„Consumatorii au început să înțeleagă că acele calități ale usturoiului de Copălău nu sunt aceleași cu ale usturoiului de import, din Spania, China. Oamenii s-au educat singuri, comandă prin internet sau vin la poarta producătorului. Noi îl producem tradițional, fără chimicale, cu îngrășământ de grajd. Piață de desfacere avem, dar dacă vom fi sprijiniți de stat, vom reuși să ne dezvoltăm”, a declarat Ivanov, citat de agenția națională de presă.

În comuna Copălău, aproape 30% din populație își suplimentează veniturile din producția şi comercializarea usturoiului. În 2018, suprafața cultivată cu usturoi a crescut la aproximativ 90 de hectare, cu 40 de hectare mai mult decât anul precedent.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, la mijlocul lunii aprilie 2018, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, a precizat că în UAT menționată sunt însămânțate 90 ha cu usturoi, o treime din ceea ce era semănat înainte.

„La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte”, a menționat el.

Constantin Bălineanu a mai precizat că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru sectorul usturoiului nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, de la Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, anterior întâlnirii cu protestatarii, mai exact în ziua de joi, 15 martie 2018, a avut loc o reuniune de lucru între conducerea agenției și omoloagele sale ale Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRo) și Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România.

Cu acest prilej, spun cei de la ANSVSA, reprezentanții asociațiilor profesionale au prezentat conducerii agenției o serie de nemulțumiri cu privire la nivelul de tarifare al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii, concesionate de la stat, modificările apărute în Programul Strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii și aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998.

„La finalul discuțiilor, s-a convenit, de comun acord, organizarea unor noi întâlniri, în perioada 16 – 20 aprilie (n.r. - 2018), la care să participe reprezentanți ai ANSVSA și ai respectivelor asociații profesionale”, se afirmă în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANSVSA reiterează, și pe această cale, disponibilitatea pentru colaborare și dialog constructiv pentru identificarea celor mai bune soluții, din punct de vedere tehnic și legislativ.

„Față de revendicările formulate de participanții la acest protest, ANSVSA face următoarele precizări:

1. Modificările și actualizările Programului strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii sunt determinate de evoluția situației epidemiologice a țării noastre, de actualizarea prevederilor legislative naționale în concordanță cu cea europeană și, implicit, de modificarea programelor de supraveghere, control și eradicare ale unor boli, programe cofinanțate de Comisia Europeană. Acest Program trebuie să reflecte cât mai realist situația epidemiologică din țară și alocarea justificată a banilor din buget;

2. Tipul de contract de servicii este cel reglementat de legislația în vigoare, specifică domeniului de activitate al ANSVSA. Tarifele impuse prin contract se stabilesc conform principiilor prevăzute de legislația în vigoare privind achizițiile publice;

3. Adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost necesară pentru eliminarea pericolului de infringement notificat de Comisia Europeană (CE). În conformitate cu prevederile acestui act normativ: „Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de Colegiul Medicilor Veterinari – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului”.

Câteva sute de persoane (circa 1.000, potrivit DC News), medici veterinari, au protestat luni în Piaţa Presei Libere, aceştia fiind nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRo), Viorel Andronie, a precizat pentru presa centrală că tarifele aferente activităţilor sunt atât de mici, încât jumătate din cabinetele din mediul rural vor intra în faliment sau vor fi nevoite să disponibilizeze personalul angajat. Tot în acest context, acesta a susţinut că nu au mai fost majorate tarifele de cinci ani, în pofida faptului că salariul minim pe economie s-a dublat în acest timp.

În plus, Andronie a explicat că, în acest moment, există două tipuri de contracte, respectiv contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, existând astfel o discriminare în rândul medicilor de liberă practică. Astfel, cei care au contracte de concesiune primesc limita maximă prin Hotărâre de Guvern, iar cei care au contracte de prestări servicii participă la licitaţie, unde preţul cel mai scăzut este criteriul de adjudecare a contractului, iar ca atare în loc să primească 14,5 lei cum primeşte un medic veterinar, primeşte 5 lei sau 2 lei.

Medicii veterinari promit grevă generală, dacă nu li se vor aproba revendicările. Ei amenință cu „paralizarea exporturilor și a tratării animalelor”, dar și cu alte asemenea acțiuni revendicative.