Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 26 octombrie 2023, inclusiv, primește cereri de acordare a sprijinului de urgență pentru sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase, conform HG nr. 845/2023.

Potențialii beneficiari pot depune cererile la Centrul APIA pe a cărui rază teritorială a fost depusă cererea unică aferentă anului 2022.

Sprijinul de urgență se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și/sau la fața locului aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum un hectar cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, floarea–soarelui, rapiță.

APIA pune la dispoziția solicitanților cereri pretipărite cu suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului aferente fiecarei culturi de porumb/ orz/floarea–soarelui/rapiță pentru anul 2022; suprafețele totale exprimate în hectare, în cifre întregi fără subdiviziuni, prin trunchiere.

Pentru acordarea sprijinului de urgență, solicitanții trebuie să depună cererea pretipărită pusă la dispoziție de către APIA însoţită de copia documentului de coordonate bancare – cont bancar activ, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea unică de plată pentru anul 2022.

Documentul depus în copie de către beneficiar va purta sintagma „conform cu originalul”, va fi datat şi însuşit prin semnătură de către beneficiar.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepțional exprimat sub formă de grant, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantități unitare de 78 litri/ha de motorină și că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulțirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.

Valoarea schemei, reprezentând sprijinului unitar excepțional sub formă de grant, denumit în continuare grant, este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb/orz/floarea–soarelui/rapiță.

De prevederile prezentei hotărâri pot beneficia și producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS „caz închis” urmare a imposibilității APIA de a efectua plata urmare a erorilor de cont bancar pentru cererea unică 2022, cu condiția depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Producătorii agricoli declarați neeligibili pentru plata unică pe suprafață și ajutor național tranzitoriu 1 aferente campaniei 2022 care au primit decizie negativă/de respingere nu pot beneficia de prevederile prezentei hotărâri.

Resursele financiare totale sunt de 304.916.642,16 lei, și reprezintă echivalentul sumei de 61.617.993,10 euro stabilit la cursul de schimb de 4,9485 lei pentru 1 euro, care se asigură astfel: 147.118.905 lei, echivalentul sumei de 29.730.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 157.797.737,16 lei, echivalentul sumei de 31.887.993,77 euro, care se asigură de la bugetul de stat.

Sumele acordate cu titlu de sprijin de urgență  în condiţiile prezentei hotărâri nu sunt supuse executării silite prin poprire în cazul în care împotriva beneficiarilor acestora a fost pornită procedura de executare silită.

Plata ajutorului de stat se face până la data de 31 decembrie 2023.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă se înregistrează la capcanele cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu lumină, zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) generația a II-a, în următoarele zone: Crișana, Oltenia, Dobrogea, Moldova și Muntenia. În Banat nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație.

În parteneriat cu FMC Agro România monitorizăm de patru ani zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației Arc^TM Farm Intelligence, pe care agricultorii o pot descărca în mod gratuit, atat pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de dăunători ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania.

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp acum (mai ales în zonele unde pragul de alertă a fost atins), toate stadiile dăunătorului: adulți, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb pot fi atacați în procent ridicat sau nu, în funcție de densitatea dăunătorului. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

Populații foarte scăzute în Banat

În ultimii doi ani de monitorizare a acestui dăunător în Banat, această generație s-a dovedit a fi foarte abundentă, numărul de capturi înregistrat la capcane fiind în unele zone de ordinul sutelor de indivizi. La fel s-a întâmplat și în alte zone din România. Anul 2023 se pare că nu este anul Helicoverpei armigera, în zona Banatului. Chiar dacă în mai multe zone din țară pragul de alertă a fost depășit, în Banat se constată că populațiile sunt mult mai reduse în acest an.

La Lovrin și la Timișoara, primii fluturi de Helicoverpa armigera au fost notați începând cu data de 10 iulie. La 24 iulie, cel mai mare număr de fluturi a fost de 15 la una din capcanele Csalomon cu feromon fabricat în Ungaria (maximul curbei de zbor al acestei generații la Lovrin). La celelalte tipuri de capcane testate numărul de capturi în acest moment este zero, comparativ cu anul trecut când sute de exemplare au fost înregistrate.

Dacă anul trecut, la data de 1 august 2022 la capcanele Csalomon din zona Lovrin s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile), la 1 august 2023, la același tip de capcane montate în zonele Timișoara și Lovrin, numărul de capturi a fost zero.

Controalele efectuate în câmp arată prezența larvelor de Helicoverpa armigera pe știuleții de porumb, iar la această dată putem observa larve de toate vârstele care se hrănesc cu mătase și cu boabele fragede. Comparativ cu anii precedenti, frecvența plantelor cu larve este mai scăzută în acest an în culturile din Banat (cel puțin la cele verificate de mine).

Adult de Helicoverpa armigera din generația a II-a la capcane

Deși numărul capturilor a fost foarte mic la capcane, consider că la data de 24 iulie s-a înregistrat curba maximă de zbor la capcanele Csalomon tip pâlnie de la Lovrin. Suma temperaturilor zilnice înregistrată la Lovrin până la data de 1 august 2023 a fost de 983,3⁰C, corelându-se cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb din județul Timiș.

Recomand controale în culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă și cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent în stadiu de larvă, chiar dacă la capcanele monitorizate capturile au fost extrem de reduse în acest an.

De ce generația a II-a de Helicoverpa armigera este atât de scăzută numeric în acest an în Banat?

Cu siguranță, natura este în echilibru și după trei ani cu populații numeroase a venit si perioada de regres. Condițiile climatice au un rol important în dezvoltarea omizii fructificațiilor, iar precipitațiile abundente din această primăvară și vară din Banat au influențat negativ biologia dăunătorului.

Din luna ianuarie și până la 31 iulie 2023, în zona Lovrin au căzut 352,2 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. În anul 2022, în aceeași perioadă, cantitatea de precipitații înregistrată era de doar 181 mm. Din cei 352,2 mm căzuți în acest an, 215,2 mm au fost înregistrați în lunile mai, iunie și iulie, iar luna mai a fost cea mai bogată în precipitații, înregistrându-se mai mult de 100 mm.

Cercetările actuale arată că expunerea la precipitații ridicate a dăunătorului H. armigera duce la moartea acestuia. Cantitățile mari de precipitații duc la creșterea umidității relative a aerului, dar și a conținutului de apă din sol. În consecință, rata de apariție a adulților va fi una foarte scăzută, sub 10% (Ge et al., 2003). După Li et al. (2016), precipitațiile modifică și fecunditatea dăunătorilor. Alți autori arată că umiditatea relativă crescută din cauza precipitațiilor poate duce la comportamente anormale ale insectelor (Hetz & Bradley, 2005). Echilibrul apei din corpul insectelor poate fi afectat de umiditatea crescută din cauza precipitațiilor, cu efecte asupra dezvoltării și reproducerii acestora (Tauber et al., 1998).

Din punct de vedere al regimului termic, luna iulie 2023 a fost una extrem de călduroasă, cu temperaturi maxime care au depășit 30⁰ C, iar temperatura maximă medie a lunii a fost de 32,6⁰C. Pe decade, maxima medie a fost de: 31,4⁰C - decada a I-a, 35,1⁰C - decada a II -a, 31,4⁰C - decada a III-a. Temperatura medie lunară a fost de 24,3⁰C, cu 2,1⁰C mai ridicată decât media multianuală a lunii iulie. Se poate spune, pe bună dreptate, „căldură mare, monșer”.

De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 37⁰C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită, iar ouăle și larvele tinere pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Helicoverpa armigera, atac la mătase

Analizând datele climatice înregistrate în zona Lovrin, apreciez că, dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera a fost afectată de precipitațiile masive căzute (averse, ploi torențiale) și de umiditatea crescută din sol, care cu siguranță a cauzat moartea pupelor.

Recomandări de combatere

Prin urmare, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb și efectuarea unui tratament insecticid în urmatoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Nu uitați! Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede și pagubele nu sunt vizibile, iar din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm, iar în acest stadiu pot fi ucise/combătute cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, atunci când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi controlată/combătută cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018].

Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin (după Pesticide 2.23.6.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile. Doar substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Insecticidul Ampligo conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin și este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt).

Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Când se fac tratamentele

Primul tratament se aplică la avertizare, când aceasta a fost lansată este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare. Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi combatute cu ușurință.

Momente recomandate:

• Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi controlate cu doze mici de insecticid);

• Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi combatute mai ușor);

• Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de controlat sau chiar imposibil).

Recomand fermierilor să acceseze aplicația Arc Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Ostrinia nubilalis.

Bibliografie

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 30 iunie 2023, s-a aprobat Hotărârea de Guvern prin care se prelungește valorificarea tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în Programul „Tomata” de susținere a producției de roșii din spațiile protejate.

Actul normativ aprobat modifică și termenul limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023, inclusiv.

Inițial, producția obținută trebuia valorificată până la data de 30 iunie, însă din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023, reprezentanții cultivatorilor de legume au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor și au transmis solicitări pentru prelungirea acestui termen.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută circa 80% din numărul cultivatorilor înscriși în Programul „Tomata”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Controlul buruienilor reprezintă o verigă foarte importantă în tehnologia de producție aplicată în culturile agricole, fie că discutăm despre tehnologii clasice (cum ar fi arat împreună cu lucrările solului în profunzime) sau tehnologii noi, cum ar fi minimum-tillage sau no-tillage.

Indiferent că se utilizează tehnologia clasică sau cele de ultimă generație, fermierii au observat avantajele acestora evidențiate prin recolte de calitate, atât din punct de vedere cantitativ, precum și calitativ.

Fie că vorbim de buruieni anuale sau perene, graminee sau buruieni cu frunză lată, acestea sunt într-o continuă și acerbă competiție cu plantele de cultură pentru procurarea și utilizarea resurselor necesare (elemente nutritive și apă), producând pagube însemnate fermierilor, ajungând până la compromiterea totală a culturilor atunci când nu sunt ținute sub control.

Culturi curate, producții de calitate

Există numeroase studii care au demonstrat că buruienile, comparativ cu plantele de cultură, consumă triplul cantității de apă, dublul cantității de azot sau o dată și jumătate mai mult potasiu, fosfor sau calciu.

Asociind competitivitatea buruienilor cu schimbările climatice manifestate în ultima perioadă și referindu-ne în mod special la lipsa de peste an a precipitațiilor, plus seceta pedologică instalată, vom constata că este absolut necesar să aplicăm cea mai bună tehnologie pentru un control cât mai eficient al buruienilor. Culturile curate, care nu sunt în competiție cu buruienile, ne dau producții de calitate.

Compania Summit Agro este un partener de încredere de peste 25 de ani, mereu aproape de fermierii din România, ce oferă soluții de calitate, adaptate, prin experiență și tehonologie japoneză pentru culturile lor.

Din grijă pentru fermierii din România și culturile lor, în primăvara anului 2023, pentru un control eficient al buruienilor din culturile de cereale păioase, recomandăm utilizarea produsului Lancelot Super.

Lancelot Super, pe care îl mai numim și „Protector de ogor”, este un erbicid cu acțiune sistemică, având în componență două substanțe active: aminopiralid 300 g/L și florasulam 150 g/L.

Aminopiralid este o auxină sintetică ce are acțiune sistemică, rapid absorbită în plantă prin sistemul foliar și radicular. Odată ajunsă în plantă, aceasta declanșează dezvoltarea diferențiată a celulelor de pe partea superioară a frunzei, în detrimentul celor de pe partea inferioară, rezultând curbarea în jos și apariția necrozării frunzelor.

Florasulam, cea de-a doua substanță activă, este preluată prin rădăcini și lăstari și transportată rapid în plantă prin xilem și floem, ce acționează prin inhibarea sintezei aminoacizilor în plantă (ALS). Aceasta duce la inhibarea diviziunii celulare în plantă, întârzierea proceselor de creștere a plantelor și în final la moartea acestora.

Sinergia celor două substanțe active ajută fermierul să controleze un spectru de peste 95% din buruienile dicotiledonate existente în cultura de cereale.

Lancelot Super se aplică în postemergență, începând cu faza de înfrățire a plantelor de grâu, până la formarea celui de-al doilea internod și asigură un control eficient al buruienilor în faza de creștere. Doza de aplicare recomandată este de 33 g/ha, dizolvate într-un volum de 200-400 litri de apă.

În cazul infestărilor cu buruieni din speciile, Chenopodium spp., Sonchus arvensis, Centaurea spp., Fumaria spp., Malva spp., asociate cu perioada de secetă, pentru un control eficient al buruienilor, recomandăm aplicarea erbicidului Lancelot Super împreună cu un adjuvant non-ionic. Controlează foarte eficient buruienile cu frunză lată cum ar fi: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Beta vulgaris, Brassica oleracea, Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Centaurea spp, Crysanthemum coronarium, Cirsium arvense, Consolida spp, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Matricaria chamomilla, Myagrum perfoliatum, Papaver rhoeas, Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus spp, Stellaria media si Vicia sativa.

Recomandăm să nu utilizați produsul Lancelot Super atunci când sunt condiții agro-meteorologice nefavorabile dezvoltării plantelor de cultură. Temperatura atmosferică optimă pentru aplicarea produsului este cuprinsă între 8 și 25°C.

Tehnologia de protecție influențează producția și calitatea acesteia, iar controlul eficient al buruienilor este una dintre cele mai importante verigi, pe lângă cel al altor agenți de dăunare care pot produce pagube însemnate fermierilor.

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, Summit Agro România

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, primului ministru și miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe în care informează că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii români se confruntă cu probleme majore. Începând cu luna martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din țara noastră.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut, și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună. În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agroalimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în țările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Subliniem că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, un million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea-soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agroalimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Producătorii români solicită ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar-veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. „Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleași standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc. Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președinție, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/tonă ca pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iulie 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție. În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, a mai precizat Alianța în scrisoarea deschisă trimisă autorităților statului român.

Măsuri propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimată de AAC la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși fermierii din Slovacia sunt mai puțin afectați, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca să ajungi la performanță trebuie să înțelegi, să cunoști și să investești, de cele mai multe ori, sume considerabile de bani. Performanța presupune muncă și bani. În zootehnie, mai exact în fermele de ovine, căci despre aceste animale este vorba în prezentul material, Controlul Oficial al Producției (COP) este o verigă importantă pentru profitabilitatea crescătorilor.

Controlul oficial al performanțelor de producție (COP) reprezintă operaţiunea de măsurare a performanţelor fiecărui animal candidat la selecţie şi a descendenţei sale, precum şi înregistrarea acestora într-o bază de date în vederea selecționării indivizilor celor mai performanți și promovării lor la reproducție, pentru rentabilizarea creşterii acestor specii. Finalitatea este creșterea profitabilității fermierilor înscriși în COP prin emiterea de documente oficiale care atestă valoarea animalelor, spre o mai bună promovare, dar și îmbunătățirea managementului fermei prin utilizarea datelor obținute în urma controlului. Prin urmare, se urmărește cunoașterea potențialului productiv al animalelor, pe baza căruia se face selecția celor mai valoroase exemplare care se vor folosi pentru îmbunătățirea potențialului productiv al întregii populații de animale supuse controlului. „Noi trebuie să facem performanţă, să avem animale de rasă și implicit produse de calitate. Prin înscrierea animalelor în Registrul genealogic putem contribui la formarea unor nuclee de selecţie valoroase, putem avea berbeci de reproducţie, inclusiv mioare şi miori cu certificate de origine. Dacă facem montă dirijată, supravegheată, cunoaştem părinţii şi bunicii fiecărui animal pe care îl împerechem, ştim provenienţa teritorială și putem face performanţă în acest sector zootehnic. Dacă nu facem nimic, dacă nu se vede un plus în producţie, în ameliorarea raselor, mergem în pierdere”, apreciază prof. dr. ing. Gheorghe Neaţă, director general al Registrului genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Controlul și Registrul genealogic oferă date despre originea, conformația și constituția, dezvoltarea corporală, tipul productiv pe baza cărora se realizează mai multe operațiuni de selecție: bonitarea, clasarea, testarea performanțelor proprii și a descendenței. Pe baza acestor date se poate face profilul genetic al unei populații conform cu parametrii genetici rezultați, se pot stabili un plan de ameliorare și valoarea comercială a animalelor.

Carne – lapte – lână, trei producții care stabilesc valoarea de ameliorare

La rasa Țurcană, controlul oficial al performanțelor de producție (COP) se face pe tineretul obţinut din oile care sunt înscrise în Registrul genealogic. „Sunt şi masculi, şi femele, se cântăresc la fătare, la înţărcare şi la cinci luni. Diferenţele de spor de la fătare până la cinci luni sunt diferenţe pe care se calculează producţia medie de carne pentru fiecare oaie. Sigur că putem să luăm de bază şi cântarul de la înţărcare, deoarece cu această ocazie stabilim şi capacitatea lactogenă a oii, pentru că se presupune – şi e adevărat – că în această perioadă de fătare-înţărcare mielul consumă lapte. Şi vedem care este producţia de carne şi cât e consumul pe un kilogram de carne şi automat stabilim cantitatea de lapte pe care o produce o oaie în această perioadă. Producţia de lapte de fapt începe după înţărcare în cazul nostru, pentru că nu avem sistemul de înţărcare rapidă, şi durează pe perioada a trei controale de producţie la interval de 42 de zile. Deci iată, asta este producţia de lapte, se cântăreşte laptele dimineaţa şi seara şi se face o producţie medie cu care se închide lactaţia. În ceea ce privește producţia de lână, se face tunsul de bază când animalul împlineşte un an, deci tuns când trece la faza de mior, şi se cântăreşte cojocul, se calculează cantitatea de lână obţinută şi asta e producţia de lână”, explică prof. dr. ing. Gheorghe Neaţă.

În concluzie, cele trei producţii, carne – lapte – lână, contribuie la stabilirea valorii de ameliorare a animalelor, după anumite formule matematice, pentru fiecare individ.

Reproducția dirijată este impusă de Registrul genealogic

Cea mai evoluată metodă de reproducere a animalelor este însămânţarea artificială, dar deocamdată, la ovine, a cam dispărut din România. Rasa Țurcană, ne spune specialistul, se pretează mai greu la însămânţarea artificială faţă de rasele de tip Merinos, dar nu este imposibil.

În cadrul Registrului genealogic se execută două tipuri de montă: monta dirijată, la mână, şi monta în harem. „Monta aceasta, în fiecare turmă am calculat în aşa fel încât să îndeplinească parametrii de reproducţie normali citaţi de literatura de specialitate, cam 25 de oi pentru un berbec. Registrul genealogic impune reproducţie dirijată. Şi atunci, noi am făcut, în fermele aşa-zise ferme de elită, cu toate că nu sunt legiferate, dar noi respectăm regula, 35 de oi sunt identificate, alese, introduse într-un ţarc cu un berbec, la fel, ales, cele mai bune oi cu cei mai buni berbeci şi cel mai bun berbec montează pe cele mai bune 35 de oi, după care urmează în continuare până la 350, al zecelea care ia ultimele oi din turmă. Aceşti berbeci se ţin în ţarc cu gard electric sau cu alte forme de împrejmuire, se ţin o perioadă de 36 de zile, două cicluri de reproducţie, după care, bineînţeles, ce se întoarce se întoarce, dar se înregistrează montele zilnic în această perioadă. Şi ele constituie de fapt baza reţinerii de reproducători pentru generaţiile următoare. Controlorul, în astfel de momente, trebuie să verifice periodic, şi asta înseamnă aproape săptămânal, caietul de reproducţie, care trebuie să existe la fiecare turmă, şi registrul de monte şi fătări, care de asemenea se completează. Oile se înregistrează în ordinea numerelor matricole în Registrul de monte şi fătări. Numerele matricole sunt acordate în funcţie de data naşterii. Acolo, pentru fiecare oaie sau pentru fiecare grup de 35 de oi, se stabileşte berbecul partener, care se trece în partea unde scrie mascul, se trece numărul matricol al lui. Aceste animale se montează într-o perioadă de două cicluri de călduri, deci 16+16=32, 18 am pus noi pentru că deviază câteva zile ciclurile de călduri, nu sunt asemănătoare între ele. Şi atunci, pe perioada de 36 de zile, am stabilit noi la Registru, acei berbeci exercită monta în aşa-zisul harem pe care l-am făcut cu el în mijlocul a 35 de oi, într-un ţarc închis electric sau din alte materiale de construcţii. După care, aşa cum am spus, aici îngrijitorul trece în caietul de reproducţie, în fiecare zi, oile care s-au montat cu berbecul respectiv. O dată pe săptămână e indicat ca şi controlorul de producţie să treacă să înregistreze în Registrul de montă şi fătări, împreună cu crescătorul. E obligaţia crescătorului de fapt să-şi completeze Registrul de montă şi fătări, dar pentru că mulţi dintre ei sunt nişte oameni care mai greu se descurcă cu documentele, sunt ajutaţi de controlori să facă aceste documente”, arată Gheorghe Neață.

Momentul optim pentru reproducție este, în primul rând, în funcţie de interesul comercial al fermierului, dar trebuie să se ţină cont că Ţurcana are o oarecare periodicitate a reproducţiei şi această perioadă preponderent este toamna. „Sigur că nu e exclus să se monteze şi primăvara, spune profesorul Neață. Primăvara, în momentul când sunt duse în păşunile alpine, majoritatea oilor au tendinţa de a intra în călduri şi a se monta. Noroc că nu sunt berbecii acolo, pentru că se montează şi rămân gestante, deci sunt fecunde în perioada aia. Dar, în general toamna, începând cu luna septembrie până la sfârşitul lunii octombrie, berbecii stau în oi şi se execută montele dirijate.”

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara a instruit fiecare crescător. „Există mai multe aspecte pe care le-am discutat, iar unul dintre ele este acela că de regulă crescătorii, primăvara când livrează pentru sacrificat mieii, nu fac selecţia aşa cum trebuie. Crescătorul, de pildă, chiar dacă are înregistrat secţiune principală cu berbec de secţiune principală, se întâmplă să nu reţină mieluţele în continuare şi reţin exact de la sfârşitul fătărilor ce rămâne acolo, care-s mai frumoase. Şi din cauza asta ele nu se mai regăsesc în baza de date. Este trecută ca număr matricol, dar nu se mai regăseşte în turmă, pentru că a plecat la export sau la abator. Deci asta este principala condiţie. Noi le-am spus foarte clar: mieluţele din oile nominalizate la împerechere să le păstreze. Şi există o regulă la Registru: 25% din tineretul femel se păstrează pentru prăsilă. Normal, în 7 ani ajung oile în secţiunea principală, astfel încât să poată să obţină berbeci de reproducţie din ele, 3 generaţii, 7 ani. Când înscriem în Registrul genealogic luăm cazul că nu cunoaştem originea efectivului. Le luăm aşa cum sunt, după apartenenţă rasială, şi le-am înscris. Automat, aceste oi se înscriu în secţiunea secundară II. Secţiunea secundară II se montează cu berbeci de origine cunoscută din secţiunea principală, mieluţele obţinute din ele se scriu în secţiunea principală I, ele din nou se montează cu berbeci din secţiunea principală, cu alţi berbeci, nu cu taţii lor, se obţin şi mieluţele care se înscriu în secţiune principală. Când fată ele, şi berbecii, şi mieluţele sunt din secţiune principală şi pot merge în secţiune principală în continuare”, ne-a explicat directorul general al Registrului genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Timbrul genetic pe care-l poartă face prețul animalului

Mulțumirea crescătorilor este atunci când ajung să producă material de prăsilă înscris în secţiunea principală a Registrului genealogic, pentru că preţul unui animal este legat de timbrul genetic pe care-l poartă. Acolo sunt trecute performanţele părinţilor şi, în funcţie de performanţele părinţilor şi de performanţa lui proprie de dezvoltare corporală după primul tuns, că numai atunci se admite vânzarea lui, se stabileşte preţul. Preţ care poate să fie foarte mare, a specificat Gheorghe Neață.

„Dacă un berbec de reproducţie la ora actuală se vinde cu 2.000 – 2.500 lei, un berbec testat după descendenţă, asta înseamnă că după descendenţă berbecul se vinde testat, înseamnă după producţia de lapte a fiicelor la lapte, asta înseamnă să aibă trei ani, de regulă se practică numai pentru însămânţare artificială această chestiune, poate să ajungă la 2.000, 3.000, 4.000, 5.000 de euro, depinde de valoarea lui genetică, plusul pe care-l aduce în performanţă. Vedeţi, noi aici încă nu avem stabilizat Registrul genealogic, crescătorii care vând berbecii îi vând numai după performanţa absolută a mamelor. Deci dacă aţi văzut oi care depăşesc 1,5-2 litri de lapte pe zi, berbecii care provin din oile astea se caută ca pâinea caldă. Deci se vând de sub oaie, când sunt miei neînţărcaţi, la preţuri exorbitante, 20.000 – 30.000 de lei bucata. Crescătorii ştiu. Valorile se stabilesc. În momentul când ăsta va mai avea şi certificat, pentru că efectivul e mai nou luat în control, mai durează 2 ani până ajung certificatele de origine la ei, în momentul în care vor avea şi certificate vor fi de-a dreptul preţuri extraordinar de mari, exact cum se practică în Occident. Eu am fost martor în Marea Britanie când un berbec de Suffolk, rasă de carne, s-a vândut cu 8.500 de lire sterline. Prin urmare, un berbec testat poate să aducă o avere în casă. Asta trebuie înţeles de toată lumea. Trebuie înţeles în primul rând de crescători, să fie corecţi în stabilirea datelor de performanţă, de controlori, să controleze foarte bine şi acurateţea lucrărilor să fie exemplară, şi trebuie să fie încurajaţi de stat. Nu mai trebuie să băgăm orice fel de berbeci în fermele de elită. Berbeci selecţionaţi, şi acolo pe cât posibil cuplurile cele mai valoroase să fie însămânţate artificial, cu cei mai valoroşi berbeci”, precizează specialistul care conduce Registrul genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & VICTOR MIHALACHE

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, începând cu data de 22 august 2022 va demara Graficul COP (Controlul Oficial al Producției), semestrul II 2022, în fermele membre ale asociației.

Graficul COP este împărțit pe șase trasee, cuprinzând toate cele 41 de județe ale țării.

Potrivit programului de ameliorare aprobat conform Regulamentului European 1012 din 2016 cu modificările ulterioare, crescătorii de bovine au următoarele obligații:

• Să respecte data de control din grafic;

• Să transită anexele la timp, trimestrial, de patru ori pe an, după cum urmează: până în 10 aprilie pentru primul trimestru (ianuarie, februarie, martie); până în 10 iulie pentru trimestrul 2 (aprilie, mai, iunie); până în 10 octombrie pentru trimestrul 3 (iulie, august, septembrie); până în 10 ianuarie pentru trimestrul 4 (octombrie, noiembrie, decembrie).

Fermierii care nu respectă regulile vor primi din două în două săptămâni un avertisment, iar la trei avertismente fermierul va fi exclus din asociație.

„Toți tauri folosiți la montă naturală începând cu data de 1 noiembrie 2020 trebuie să fie bonitați de către Asociația Aberdeen Angus România și autorizați de Oficiile Județene de Zootehnie. Această  bonitare o să se efectueze odată cu programarea fermelor în cadrul graficului de COP, taurii trebuie să aibă vârsta de minimum 16 luni, să dețină certificat zootehnic și să corespundă caracteristicilor rasei”, punctează Asociația Aberdeen Angus România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În această perioadă, la capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a II-a, în următoarele zone: Banat (5 locații), Crișana (patru locații), Oltenia (o locație), Dobrogea (6 locații), Moldova (2 locații).

Secetă cumplită în acest an în toată țara. Secetă și în Banat. La Lovrin, ne-am bucurat de 181 mm precipitații din luna ianuarie și până la data de 4 august 2022 (în zona Lovrin, multianuala este de 540 mm). Porumbul de pe teritoriul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin nu este în totalitate compromis, dar producțiile vor fi mici în acest an.

Porumb la SCDA Lovrin, 4 august 2022

Monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb

Chiar dacă este secetă cumplită, continuăm monitorizarea dăunătorilor importanți din cultura de porumb. La fel ca și anul trecut, SCDA Lovrin în parteneriat cu compania FMC Agro România monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului, aceasta fiind foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capcane din următoarele zone ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea și Transilvania.

Capturi de fluturi la data de 4 august 2022

În acest an, a doua generație de Helicoverpa armigera din zona Banat s-a dovedit a fi mai numeroasă decât cea de anul trecut. Vremea caldă, secetoasă a favorizat înmulțirea dăunătorului. De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 37⁰C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită. Ouăle și tinerele larve pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Capturi din localitatea Variaș (Timiș) la data de 5 august 2022 (280 fluturi). Foto: ACS ing. Klaudia Kincel 

Temperaturile ridicate din lunile iunie și iulie au influențat zborul insectei, înregistrându-se oscilații importante ale numărului de capturi, apărând probleme în stabilirea maximului de zbor în acest an. Apreciez că, în zona Lovrin, zborul celei de-a doua generații de H. armigera a început în forță la începutul lunii iulie, a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor la data de 18 iulie urmată de o mică perioadă de regresie (cauzată probabil de temperaturile maxime extrem de ridicate înregistrate după această dată, respectiv 41⁰C; 39,9⁰C; 38,6⁰C), după care a culminat cu un număr maxim de adulți capturați la data de 1 august 2022, când, la capcanele Csalomon s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile). Considerăm că, la 1 august 2022, în zona Banat s-a înregistrat maximul de zbor al celei de-a doua generații. Curba maximă de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

Capcana automată care, din păcate nu a dat rezultatele scontate. Doar 3 capturi la data de 4 august comparativ cu capcana Csalomon unde s-au înregistrat 325

La data de 4 august 2022, curba de zbor este în scădere, la capcane înregistrându-se 617 fluturi capturați. Capcana automată pentru monitorizarea adulților de H. armigera nu a confirmat din păcate, numărul de capturi înregistrat neputând fi utilizat în stabilirea curbelor de zbor și a momentelor optime de combatere.

Datele obținute cu ajutorul capcanelor (curbele de zbor) și suma de temperaturi înregistrată la Lovrin (990⁰C) se corelează cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb și nu numai. Un control efectuat într-o cultură de floarea-soarelui, a pus în evidență prezența larvelor de vârsta a II-a în calatidii. Recomand controale în culturile de floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă, cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent.

Larvă tânără de Helicoverpa armigera în calatidiu de floarea soarelui. Deranjată, a ieșit la suprafață. Foto la data de 4 august 2022

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp, acum, toate stadiile dăunătorului: adult, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb sunt atacați în procent ridicat. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Din păcate, la această dată, fungii menționați sunt prezenți pe știuleți, mai devreme în acest an, comparativ cu anul trecut. Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

Adult de Helicoverpa armigera pe frunză de porumb la data de 3 august 2022. Foto: ing. Alina Surdulescu (absolventă USAMVB Timișoara, specializarea Protecția Plantelor), FMC România

Femelă de Helicoverpa armigera care a depus ouă în capcana delta (foto la 4 august 2022)

Larvă de Helicoverpa armigera pe știulete la data de 1 august 2022. Foto: ACS, ing. Klaudia Kincel 

Pupă de Helicoverpa armigera la data de 1 august 2022. Mai rar se împupează pe plantă sau în plantă. Împuparea de regulă are loc în sol. Fluturașul nu a supraviețuit. Foto: Klaudia Kincel, asistent cercetare SCDA Lovrin (Laborator Protecția Plantelor).

Recomandări de combatere

În perioada 5 – 10 august 2022 se impune efectuarea unui tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide. Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm. În acest stadiu ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Mătase retezată

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Aspergillus flavus prezent pe știuleți la 4 august 2022. Asta nu este bine deloc

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.22.7.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic

Pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei. Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Stânga - tăciune bășicat. Dreapta - Fusarium sp.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Efectuarea tratamentelor

Primul tratament se aplică la avertizare. Când aceasta a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Atac la inflorescență de cânepă industrială

Momente recomandate:

• Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid);

• Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor);

• Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Bibliografie

Articolul poate fi accesat și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Articol scris de: dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca urmare a incidentului de duminică, 24 noiembrie 2019, prin care vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, având la bord 14.600 de capete de tineret ovin, s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele.

„În momentul în care am fost informat despre accidentul din portul Midia, am luat legătura de îndată cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dr. Csutak Laszlo Nagy, care mi-a comunicat detalii privind condițiile de bunăstare și sănătate la îmbarcarea animalelor pe navă. De asemenea, am solicitat verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele (documente de mișcare, certificate sanitare veterinare de transport animale vii, bonuri de achiziție etc.)”, a precizat ministrul de resort prin intermediul unei informări transmise presei.

El nu precupețește niciun efort și arată cu degetul spre fostul șef al ANSVSA, Geronimo Brănescu, oficial care a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA și a plasat punctele de inspecție la frontieră, din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local.

„Nava a fost autorizată de către DSVSA Constanța din luna martie 2019. Precizăm că actualul director DSVSA Constanța, Geronimo Brănescu, încă din 2018, când era președintele ANSVSA, a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”, a menționat Nechita-Adrian Oros. „Singura instituție abilitată pentru a autoriza și a monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră”.

Ministrul Agriculturii face referire inclusiv de tergiversarea inițiativei sale legislative privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe.

„Am atras atenția încă de anul trecut asupra neconformităților privind bunăstarea și sănătatea animalelor în timpul transportului animalelor vii, ovine, în special, din România către state terțe, mai ales în zona Golfului. De asemenea, am subliniat și condițiile total dezavantajoase din punct de vedere economic ale comerțului cu animale vii. Am depus în acest sens, încă din luna iulie a anului 2019, un proiect de lege privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe. Prin acest proiect se impunea, astfel, prezența unui medic veterinar la bord pe toată durata călătoriei, care să completeze un raport zilnic de transport, un raport de sfârșit de călătorie, precum și criterii de respingere a îmbarcării animalelor la bord”, a adăugat ministrul cabinetului Orban.

În acest moment, echipe mixte ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ale ANSVSA și ale Ministerul Apelor și Pădurilor fac verificări privind respectarea prevederilor legale.

„De îndată ce vor fi disponibile rezultatele anchetei, acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice”, a conchis Oros.

Nici ministrul Transporturilor nu a stat degeaba în acest caz

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, 25 noiembrie 2019, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade, rămânâd la marginea şenalului navigabil.

După ce, în timpul manevrei de plecare din portul Constanța – zona Midia, nava Queen Hind, cu pavilion Palau și destinația Jeddah – Arabia Saudită, având la bord 14.600 capete ovine vii, s-a înclinat la 60 grade, a balansat până în malul de pământ unde a rămas lipită cu tot bordul tribord în marginea șenalului navigabil, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.

Tot în acest context, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Dr. Csutak Laszlo Nagy, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.

Legumele şi fructele din producţia autohtonă, comercializate în pieţele agroalimentare din întreaga ţară, sunt sigure pentru consum, iar analizele realizate pentru depistarea depăşirilor de reziduuri de pesticide nu au relevat depăşiri ale limitelor maxime admise, potrivit informațiilor transmise marţi, 23 iulie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„În cadrul Planului Naţional de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe şi cereale, Autoritatea Naţională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, la nivel naţional, 1 790 de probe, din care au fost analizate 1 696 de probe, în vederea depistării depăşirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele şi fructele din producţia autohtonă îndeplinesc standardele de calitate şi nu prezintă risc pentru consumatori”, precizează sursa citată.

MADR şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ) efectuează controale permanente în toate pieţele agroalimentare din Bucureşti şi din celelalte municipii din ţară, punând accent pe indicarea corectă a localităţii de producţie şi a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât şi a ţării de origine pentru produsele provenite din import.

„Acţiunile MADR şi ale DAJ, realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul Bucureşti, precum şi în toate judeţele din ţară, au constat în verificarea tuturor pieţelor agroalimentare, precum şi a majorităţii hypermarket-urilor şi a depozitelor angro de legume şi fructe şi s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenţionale în valoare totală de 91 340 lei, pentru abaterile constatate, şi a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017”, se arată în comunicatul de presă al instituției.

Reprezentanţii MADR colaborează în permanenţă cu administraţiile pieţelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-şi comercializeze producţia în cele mai bune condiţii, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete şi de calitate, la preţuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din pieţele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar; etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar; trasabilitatea loturilor de legume şi fructe provenite din import sau comerţ intracomunitar, prin indicarea corectă pe documentele însoţitoare (facturi fiscale) a ţării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianţii de legume şi fructe cu amănuntul.