Afişez elemetele după tag: cooperare

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a lansat vânzarea online a Mălaiului țărănesc Biruința Olteniei, un mălai grunjos, nedegerminat, obținut din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Lansarea a generat aproximativ 700 de comenzi în prima zi. Noul produs completează gama de făinuri și tărâțe și continuă dezvoltarea activității de procesare a cerealelor proprii.

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, cu sediul în comuna Dobrun – județul Olt, a luat naștere în 2018, odată cu decizia celor cinci membri fondatori fermieri de a se uni pentru a deveni mai puternici și cărora li s-au alăturat câteva zeci de fermieri mai mici din judeţ. „A fost nevoie de cooperare pentru a birui în contextul actual al agriculturii românești”, punctează Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

De la cereale vândute ca materie primă la produse sub brand propriu

Pentru fermierii reuniți în cooperativă, investiția în procesare a pornit de la nevoia de a valorifica mai bine recoltele. Prin propria moară și magazinul online, aceștia pot urmări traseul cerealelor din câmp până la produsul livrat consumatorului și pot construi o relație directă cu cei care le cumpără produsele.

Cu ajutorul fondurilor europene, circa 2,2 milioane de euro, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a investit într-o moară cu pietre, în fabrica de peleți și în utilaje.

„Știm câtă muncă este în spatele fiecărei recolte și ne-am dorit să putem valorifica mai bine ceea ce producem. De aici a pornit investiția în moară: să transformăm cerealele cultivate de noi în produse pe care să le ducem direct pe mesele oamenilor. Între timp, am creat o gamă de făinuri, am crescut echipa și am câștigat clienți care revin. Pentru noi, asta înseamnă că începem să construim ceva care poate fi dus mai departe. Cu mălaiul am pornit de la un gust pe care îl cunoaștem bine: mămăliga de acasă, cu textură și aromă de porumb. Am ales să cultivăm porumb sticlos și să obținem un mălai grunjos, în care păstrăm germenele bobului. Am vrut să oferim celor care caută acest gust un produs făcut aici, din porumbul nostru, despre care putem spune cum a fost cultivat și prelucrat. Măcinăm strict ce producem în cadrul cooperativei pentru că doar așa avem certitudinea că mălaiul pe care îl producem este unul foarte sănătos. Mălaiul nostru este ambalat în pachete de hârtie. Nu folosim deloc plastic la ambalaj. Măcinăm fix pe comandă, nu mai mult, pentru ca mălaiul să ajungă proaspăt la oameni și să nu stea mult pe rafturile magazinelor, unde uleiurile din germenele porumbului pot râncezi. Nu am încercat să mergem pe scurtături și să punem mălaiul într-un pachet de plastic vidat. Într-o lume deja invadată de particule de microplastic, ne-am dorit un ambalaj biodegradabil, prietenos cu mediul, pentru că aceasta este viziunea noastră.”, precizează Alexandru Ignat.

Porumb sticlos, textură grunjoasă și germene păstrat

Mălaiul țărănesc Biruința Olteniei este obținut într-o moară dedicată pentru mălai. Termenul „nedegerminat” descrie păstrarea germenelui bobului în produsul finit, iar granulația grunjoasă îi conferă textura specifică. Produsul este destinat preparării mămăligii și altor rețete pe bază de mălai.

Înainte de lansarea online, noul mălai a fost prezentat publicului la Festivalul Treasures of the East, desfășurat la Craiova, unde vizitatorii l-au putut degusta sub formă de mămăligă, alături de produse locale din Oltenia.

Mălaiul se alătură portofoliului care include făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și tărâțe integrale de secară. Informații despre produs și comenzi sunt disponibile pe biruintaolteniei.ro.

Cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei în 2025

Potrivit datelor publicate pe Termene.ro, cooperativa a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1.702.138 lei, în creștere cu 8,36% față de anul anterior. Numărul salariaților raportați în bilanț a crescut de la doi în 2024 la trei în 2025. Indicatorii reflectă activitatea întregii cooperative.

Portofoliul Cooperativei Agricole Biruința Olteniei cuprinde făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și de secară, cărora li se alătură acum mălaiul țărănesc din porumb sticlos, nedegerminat.

Filosofia cooperativei pornește de la convingerea că un produs bun se construiește încă din câmp, prin alegerea soiurilor și grija pentru culturi. Biruința Olteniei prelucrează cerealele cultivate de membrii săi, păstrând controlul asupra traseului de la semănat până la produsul finit. Făinurile sunt măcinate lent, pe piatră, fără adaos de amelioratori. Măcinarea la comandă și ambalarea în hârtie, fără plastic, completează această abordare, în care prospețimea, respectul pentru mediu și relația directă cu oamenii care cumpără produsele sunt parte din felul de a lucra. Cooperativa urmărește să se dezvolte păstrând calitatea care i-a adus clienții aproape.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Patru proiecte europene de cercetare și inovare își unesc eforturile pentru a aborda riscurile emergente care amenință securitatea alimentară în Europa. În acest context, pe 31 martie 2026 va avea loc un webinar internațional dedicat analizării provocărilor generate de frauda alimentară, amenințările cibernetice și incidentele chimice, biologice și radiologice (CBR) de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Securitatea alimentară devine o provocare tot mai complexă, pe fondul riscurilor interconectate care afectează lanțurile de aprovizionare. De la frauda alimentară și vulnerabilitățile de guvernanță, până la atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice și incidente CBR, aceste amenințări necesită răspunsuri integrate și cooperare la nivel european.

Evenimentul online, organizat între 14:00 și 15:30 CET pe platforma Zoom, va reuni experți, cercetători și reprezentanți ai proiectelor europene pentru a discuta modul în care aceste amenințări pot afecta disponibilitatea, siguranța și integritatea alimentelor, dar și reziliența sistemelor alimentare europene.

Webinarul va aduce împreună patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană, fiecare abordând o dimensiune diferită a securității alimentare:

• EFF-CoP, care analizează riscurile de fraudă alimentară și consolidarea încrederii în lanțurile de aprovizionare;

• ACT4FOOD, axat pe combaterea amenințărilor cibernetice și cibernetico-fizice care pot afecta sistemele alimentare;

• SECUREFOOD, care urmărește consolidarea rezilienței și guvernanței sistemelor alimentare pentru a sprijini securitatea alimentară pe termen lung;

• DEFENSEFOOD, dedicat îmbunătățirii pregătirii și răspunsului la amenințări chimice, biologice și radiologice (CBR).

„Securitatea alimentară nu mai poate fi abordată doar din perspectiva producției sau a siguranței alimentare. Astăzi vorbim despre un sistem complex, expus riscurilor de fraudă, atacurilor cibernetice și unor posibile incidente chimice sau biologice. Colaborarea dintre proiectele europene este esențială pentru a identifica vulnerabilitățile și pentru a dezvolta soluții eficiente care să protejeze lanțurile alimentare și consumatorii”, precizează dr. Odysseas Kokkinos, coordonator al proiectului ACT4FOOD din partea INNOV-ACTS Limited (Cipru).

Evenimentul va începe cu o scurtă introducere privind obiectivele întâlnirii și modul în care securitatea alimentară trebuie abordată ca o provocare transversală ce include integritatea sistemului, continuitatea operațională și pregătirea pentru crize.

În cadrul webinarului, fiecare proiect va avea o prezentare de aproximativ 10 minute, în care va explica modul în care contribuie la protejarea securității alimentare în Europa.

Programul va include și sondaje interactive și o discuție deschisă între participanți, menite să evidențieze percepțiile experților asupra principalelor vulnerabilități ale sistemelor alimentare. Printre întrebările adresate participanților se numără modul în care diferite tipuri de amenințări - fraudele, atacurile cibernetice sau incidentele CBR - pot submina securitatea alimentară și care dintre dimensiunile acesteia este percepută drept cea mai vulnerabilă.

Evenimentul se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care participanții vor putea dialoga direct cu experții implicați în proiectele europene.

Detalii despre eveniment

Titlu: Safeguarding Food Security in Europe: Managing Fraud, Crisis Risks, CBR and Cyber Threats Across the Food Supply Chain
Data: 31 martie 2026
Ora: 14:00-15:30 CET
Format: Online (Zoom)
https://ucd-ie.zoom.us/j/69904431827?pwd=KmcQTgTOJOsbjJnibeDfQf4Ndjzw4Y.1#success

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 20 februarie 2023, Asociația Grânarii organizează un eveniment special la care invită fermierii din județul Vaslui și împrejurimi. „Sfatul fermierilor – Vaslui” se va desfășura începând cu ora 10:30, la Pensiunea Dobrina, din localitatea Huși, județul Vaslui.

Fermierii au ocazia să afle care sunt cele mai noi tehnologii și practici în agricultură; să discute cu experți în domeniu; să cunoască în amănunt noul Plan Național Strategic și care sunt noutățile PNS 2023 – 2027. De asemenea, se va prezenta Asociația Grânarii și beneficiile aderării într-o organizație profesională.

„Sfatul fermierilor de la Vaslui este un eveniment ce va oferi agricultorilor prezenți oportunități excelente de a se conecta cu alți fermieri din comunitatea noastră și de a învăța despre cele mai noi tehnologii și practici în agricultură”, punctează Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 16 august - 7 octombrie 2022 se va desfăşura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală a submăsurii 19.3 - Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală, din PNDR 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 9.597.024 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condiţiile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, secţiunea LEADER.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a.

Până în prezent s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor, disponibile pe site-ul AFIR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a prelungit termenul-limită de depunere a cererilor de finanțare pentru sM 16.4 și sM 16.4a până la 31 decembrie 2021. Cele două submăsuri fac parte din din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), respectiv submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol” și submăsura 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol”.

Reamintim, cele două submăsuri au fost lansate pentru perioada 27 august - 26 noiembrie 2021.

Fondurile disponibile pentru sM 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” sunt de 40.000.000 de euro.

Fondurile disponibile pentru sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare‐sectorul pomicol” sunt de 10.000.000 de euro.

Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare, și este 100% nerambursabil. Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect „Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare”, precizează AFIR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În zilele de 30 și 31 octombrie 2021, la Domeniul Manasia are loc evenimentul „Roadele Toamnei”, ajuns la cea de-a șaptea ediție. Grupurile de Acțiune Locală Danubius Ialomița – Brăila și Naparis sunt implicate încă de la început în organizarea evenimentului de la vestitul conac din județul Ialomița, aflat la 50 km de București. Domeniul Manasia este o bijuterie de patrimoniu unică în peisajul Bărăganului, inclusă în Ansamblul Conacului Hagianoff. Domeniul include conacul boieresc, parcul de două hectare și crama de sub conac, monumente înnobilate de istoricul aristocratic al moșiei.

De șapte ani, în fiecare toamnă la Domeniul Manasia sunt sărbătorite belșugul pământului, obiceiurile culinare și tradițiile locale. Evenimentul „Roadele Toamnei” reunește anul acesta mici producători din Bărăgan, în cadrul Farmer’s Market, un târg în aer liber care promovează micile afaceri locale, vizitatorii putând cumpăra produsele expuse.

În jur de 20 de mici producători locali vor aduce la conac legume (roșii, ardei capia „urechi de elefant”, broccoli, fenicul, castraveți sau pepenași pentru murături sau vinete pufoase), fructe de sezon (mere, gutui sau căpșuni celebre), brânzeturi de fermă sau miere, toate produse ecologic în Bărăgan. De asemenea, cei care trec pragul Domeniului Manasia vor descoperi covoare țesute tradițional la război, accesorii handmade, produse pe bază de lavandă sau chiar vor putea pleca acasă cu o tuie de pepinieră. Preparatele culinare ale Domeniului Manasia vor fi și ele prezente la târg în ziua de sâmbătă – 30 octombrie, sau vor putea fi savurate în cadrul dejunului de duminică – 31 octombrie. Dintre producătorii locali prezenți la conac, amintim: Anaeli Atelier de Cofetărie (Urziceni); Cristea Valentin (Roșiori); Ferma Baciu; Ionuț Drăgan; Las Căpșuni (Fierbinții de jos); Lavandă Ialomița (Scînteia); Lucian Dumitru (Dridu); Lungu Costin; Maria Stancu (Urziceni); Mirelaxa (Luciu); Roxana Roșculeț (Jilavele); Rural Creativ (Giurgeni); Toma Cătălin; Tuia Bărboșelul (Jilavele); Vichi Berbec etc.

În cele două zile în care se sărbătoresc roadele toamnei, oaspeții Domeniului Manasia vor avea parte și de un program artisitc susținut de Ansamblul Doina Bărăganului și Corala„Sfântul Mare Mucenic Mina” aProtopopiatului Slobozia.

Pentru doritori, se organizează un tur ghidat al conacului și cramei subterane.

Vă invităm, împreună cu organizatorii, să descoperiți rezultatele muncii unor oameni pasionați, să savurați preparate tradiționale de sezon, să vă bucurați de folclor popular și povești aristocrate, la „Roadele Toamnei” de la Domeniul Manasia. Pentru toate detaliile, accesați link-ul: https://domeniulmanasia.ro/roadele-toamnei-editia-7/

Foto: Domeniul Manasia

A doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate din cadrul submăsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se desfășoară în perioada 1 februarie  – 30 aprilie 2021.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităților de cooperare din cadrul submăsurii 19.3 - este de 10.310.013 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiția ca acțiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condițiile de eligibilitate și selecție ale proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului disponibil pe pagina de internet a Ministeului Agriculturii (www.madr.ro).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Reprezentanţii Agenţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Ungaria (MVH) s-au întâlnit, la Bucureşti, cu cei ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în cadrul Protocolului de cooperare încheiat între cele două instituţii în anul 2009, se arată într-un comunicat al APIA.

În prima parte a vizitei a avut loc o prezentare a activităţii de monitorizare şi raportare către Comisia Europeană din cadrul Agenţiei din Ungaria, activitate care se încadrează în linia obligaţiilor pe care statele membre le au în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor comunitare pentru agricultură. De asemenea, a avut loc un foarte util schimb de idei referitoare la aplicarea liniilor directoare din acest domeniu şi derularea cât mai eficientă a acestor activităţi.

Cea de-a doua parte a vizitei a fost consacrată aspectelor referitoare la structura sistemului eco-condiţionalităţii în cele două state, iar discuţiile s-au axat pe formatul şi controlul Bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC), controlul GAEC în ceea ce priveşte cerinţele minime şi cerinţele statutare în materie de gestionare.

Colaborarea dintre cele două instituţii a fost iniţiată în anul 2007 şi a luat forma unor instruiri tehnice şi schimburi de experienţă între experţii celor două instituţii, urmând ca şi în cursul anului 2011 să fie organizate astfel de misiuni în baza Protocolului de cooperare nou încheiat, la sfârşitul anului 2010, între cele două agenţii de plăţi.

La întâlnire au participat experţi APIA de la Direcţia Metodologie, Monitorizare, Raportare şi Relaţii Instituţionale şi Direcţia Proceduri Plăţi pe Suprafaţă şi doi experţi din departamentele omoloage ale Agenţiei ungare