cotatii - REVISTA FERMIERULUI

Agri Trade Summit, care a avut loc în Hala Laminor - București, pe 22 februarie 2024, a reunit 1.024 de plătitori de bilete și peste o sută de invitați, din 18 țări. Depășind recordul ediției din 2023, evenimentul a demonstrat un interes în creștere pentru piața agricolă din România și pentru oportunitățile de afaceri pe care le oferă.

Agri Trade Summit, evenimentul emblematic al agribusiness-ului din România, a încheiat cu succes a doua sa ediție, consolidându-și poziția de platformă principală pentru dialogul dintre fermierii români și liderii industriei agricole, atât la nivel local, cât și european.

DSC 1712

Sub îndrumarea expertului în comerțul cu cereale, Cezar Gheorghe, și al echipelor co-organizatoare ale AGRIColumn și Godmother, evenimentul a adus la lumină inovații și tendințe în agribusiness, evidențiind rolul crucial al României ca hub geostrategic în sectorul agricol european.

„A doua ediție Agri Trade Summit nu doar că a repetat succesul inițial, dar a amplificat și impactul evenimentului pe scena internațională. Am reușit să aducem împreună un număr și mai mare de fermieri, companii și experți, facilitând dialogul constructiv și punând bazele unor colaborări profitabile”, a declarat Cezar Gheorghe, co-organizator Agri Trade Summit, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

DSC 1825

„Reflectând asupra Agri Trade Summit 2024 din perspectiva domeniului publicitar, evenimentul a devenit, într-o formulă vizibil modernizată, un catalizator pentru inovație și interconectare, pentru piața de agribusiness, ceea ce subliniază angajamentul Godmother față de evoluția dinamică a sectorului”, a precizat Valentin Văcăruș, co-organizator și expert în Comunicare.

Evenimentul a oferit o platformă extinsă pentru discuții pe teme actuale și provocări în agribusiness, oferind perspective valoroase asupra viitorului sectorului. Prezentările și panelurile de discuție au abordat subiecte precum provocările sectorului agribusiness în 2024, sustenabilitate și inovație în agricultură, importanța programelor de ameliorare locale, liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru agribusiness și studii de caz relevante din industrie.

DSC 2142

În plus, Agri Trade Summit a continuat să ofere oportunități ample de networking, cu zone dedicate întâlnirilor de afaceri 1 la 1 și o secțiune extinsă de standuri expoziționale, unde participanții au putut interacționa cu reprezentanții a 27 de companii renumite din domeniul agricol, financiar, de leasing, trading sau din domenii conexe.

Suportul și participarea unor figuri de marcă din cadrul autorităților locale și internaționale au subliniat importanța și relevanța evenimentului pentru sectorul agricol, confirmând angajamentul României față de dezvoltarea și promovarea agribusiness-ului la nivel european și global. Printre aceștia: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, care au transmis mesaje video personalizate.

DSC 1769

Ultimele tendințe, provocările și practicile de succes în agribusiness au fost abordate și în prezentările, discursurile și dezbaterile susținute de distinși invitați internaționali, precum: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi, Commercial Director of Cooperative Agricole Lorraine, Franța; Philippe Strabach, Farmer and Administrator of Cooperative Agricole Lorraine, Franța.

Printre vorbitorii români care și-au adus contribuția la eveniment, pe cele două scene, reamintim: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România și Alexandru Băiceanu - Marketing Manager KWS; Rodica Cata - director comercial Romtextil; Cătălina Dogaru- Regional Environmental Markets Specialist Cargill și Mihail Huciu - Conservation Agronomist Cargill; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains SA și Gheorghe Turcu Senior Trader; Cezar Gheorghe - fondator AGRIColumn; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Alexandru Savin - CEO ROCA AGRI RDF; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Andrei Vlădoi – Sales Manager Morami; Leonardo Lambrea – CEO UBM AGRI România.

DSC 2792

De asemenea, în cadrul a două dezbateri publice, care s-au desfășurat sub formă de panel, Fermieri și Traderi, Provocări comune în Agribusiness respectiv România – Franța, Diferențe comportamentale în Trading, România a fost reprezentată de nume precum: Alexander Degianski – co-owner Forest and Biomass România; Cosmin Iancu - Picmar Prod Com Ilfov; Gabriel Stanciu – Sismad Agro; Răzvan Avram  – Green Agro Crop; Claudiu Jurubiță – Coop Agro Activ; Răzvan Prelipcean – Fermierii Iscusiți; Marian Iordache – Agro Total; Bogdan Soare – Sanagro Slobozia.

Agri Trade Summit a avut alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), Mewi (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), Maria Group (Silver), Romtextil (Silver), Precom Agro (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

DSC 1864

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, au susținut Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere. Acestea din urmă au fost reprezentate, pe scena principală a evenimentului, de Alexandru Baciu – vicepreședinte LAPAR, Mircea Băluță – președinte UNCSV, Theodor Ichim – președinte Forumul APPR, Florian Ciolacu – director executiv Clubul Fermierilor Români.

Alți parteneri ai evenimentului: Breakfast powered by Boromir, Partener Hidratare – Carpatina, pliculețe de zahăr pentru cafea – KWS, Crame partenere: Crama Hamangia & Strunga Winery. Amenajarea zonei de lounge – Mobexpert, iar Hoteluri partenere – Ramada Plaza, Grand Hotel Bucharest & Crowne Plaza Bucharest.

Evenimentul a fost în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, 9am.ro, AgribusinessJob, Agrobiznes, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, Retail.ro, BIZ, Start#Up, Wall-Street.ro, Agrimedia, Miller Magazine, TechnoMarket, Radio România Actualități, Line Media și AgroImpact, precum și de media TRUST, în calitate de partener de monitorizare.

DSC 1513 1

AGRIColumn este un furnizor de servicii complexe și complete în România și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRIColumn este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal analizează piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc.), face previziuni pe termen mediu și scurt și oferă informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România. Raportul AGRIColumn este folosit ca instrument de lucru de companii din România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Turcia și este utilizat ca mediu de informare corectă de către Guvernul României, instituția Prezidențială și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În plus, AGRIColumn este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA. AGRIColumn este generator de soluții în fermele din România, un mediu educativ ce transferă know-how către entități juridice prin programe complexe de instruire în agribusiness și un generator de procese de învățare pentru noile generații de fermieri în cadrul programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor 4.0,  susținute de către Clubul Fermierilor Români.
Godmother înseamnă pasiune pentru crearea unor experiențe de brand pozitive, bazate pe conexiuni profunde între brand și consumator. Compania își propune să inspire audiențele prin campanii (evenimente, activări in-store sau digitale) care oferă valoare, sunt relevante și de impact atât pentru consumator, cât și pentru brand. Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste o mie de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, cel mai recent dintre acestea fiind VirtualAgro, cel mai mare târg virtual de agricultură din România, care a avut loc la finalul lunii mai 2021.

DSC 2920

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

„Agribusiness Masterclass”, o serie de cursuri intensive despre agricultură în format digital, care se adresează întregului ecosistem din industria agro: fermieri, ingineri, antreprenori, comercianți, procesatori, finanțatori, asigurători ș.a.m.d., este lansată de AGRIColumn, furnizor de servicii complete în domeniul agribusiness-ului, împreună cu Godmother, agenție de publicitate specializată în experiența de brand și evenimente. 

Masterclass-ul explorează, printre altele, dinamica comerțului global cu produse agricole, ajutând astfel fermierii să își lărgească orizontul de cunoaștere și să își ajusteze deciziile despre marfa lor și prețul obținut în raport cu tendințele globale în piața de agribusiness. Cursurile explorează fundamentele principalelor mărfuri, grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui, soia, tensiunile între stocuri, comportamente de piață, presiunea de recoltă, compoziția burselor etc.

Cursurile în format digital sunt susținute de Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, care are 20 de ani de experiență în piața cerealelor și care, de-a lungul timpului, a ocupat diverse poziții în companii de profil.

„Agribusiness Masterclass este o sursă primară, principală pentru fermierii din România. Avem nevoie de transparență ca să înțelegem cum se întâmplă trendurile. Aceste cursuri le arată unde trebuie să se uite ca să genereze ideile și curentul de gândire în ce privește relația marfă-preț. Piața este globală. Fundamentele și factorii se interconectează și se amestecă în creuzetul zilnic, generând schimbări de substanță, iar ei trebuie să știe la ce să fie atenți”, a precizat Cezar Gheorghe.

Cezar Gheorghe Co Organizator Agri Trade Summit Analist Expert în comerțul cu cereale Fondator AgriColumn

Primul sezon „Agribusiness Masterclass” cuprinde 13 episoade, durata fiecărui episod fiind în medie de cinci minute. Conținutul este ușor de urmărit, este subtitrat în engleză și poate fi accesat exclusiv online. Mai multe informații pot fi consultate aici.

Valentin Văcăruș, partener în Godmother, cu vastă experiență în organizarea de evenimente în agribusiness, vede lansarea acestui produs în preajma Agri Trade Summit din 22 februarie 2024, un eveniment unic în industrie, ca pe o etapă firească în evoluția agenției. „Organizarea Agri Trade Summit, care abordează teme actuale stringente și cu impact major în agribusiness, ne-a facilitat accesul la reputați analiști, autorități și marii jucători din piața agricolă locală și internațională. De aici, ideea acestui masterclass. Am vrut să distilăm și să oferim informațiile de calitate captate, împreună cu partenerul nostru AGRIColumn, tuturor celor interesați de un domeniu atât de strategic”, punctează Valentin Văcăruș.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Agri Trade Summit, eveniment dedicat tuturor categoriilor de jucători de pe piața agricolă locală și internațională, organizat de AgriColumn și Godmother, va avea loc pe 22 februarie 2024, la Hala Laminor din București. Cu o investiție totală de peste 90.000 euro, organizatorii mizează la cea de-a doua ediție pe un public ce va depăși o mie de persoane, peste 30 de companii, organisme și asociații locale și internaționale, din care peste 20 business-uri de profil expozante. 

Gândit ca un accelerator de agribusiness, evenimentul combină în aceeași zi sesiuni de prezentări și paneluri cu o amplă zonă de expoziție și include, începând din acest an, și o serie de workshop-uri aplicate, organizate în paralel, pe o a doua scenă.

Teme actuale, potențiale soluții și cu impact major în agribusiness vor fi dezbătute printr-un dialog complex între analiști reputați, autorități de prim rang și jucători majori din piața agricolă locală și internațională - fermieri, traderi, procesatori și distribuitori de top.

Anul trecut, Agri Trade Summit a atras peste 600 de participanți, din 14 țări, care au fost expuși la o zi intensivă de eveniment, într-un spațiu cu 17 branduri expozante, 40 de sponsori și parteneri. „Fermierii români, traderii români, procesatorii români sunt actori extrem de importanți în componența agribusiness-ului local, dar și regional. Faptul că se reunesc în această atmosferă de nivel înalt, generează business. Cunoașterea și explorarea sunt parte integrantă a procesului de business, iar tocmai acest lucru se întâmplă la Agri Trade Summit. Fermierii, traderii, procesatorii, logistica și finanțarea sunt stâlpii agribusiness-ului în acest macrosistem. România, credem sau nu, este un actor de prim rang la nivel regional și potențează, de asemenea, piața globală”, a declarat Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

Cezar Gheorghe Analist Expert în comerțul cu cereale Fondator AgriColumn

Dintre autoritățile de prim rang care vor adresa mesaje de recunoaștere a României în calitatea sa de producător și exportator regional și cu accente globale se numără: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European.

În ceea ce privește prezentările și workshop-urile care vor adresa cele mai noi tendințe, provocări și bune practici în domeniul agribusiness, acestea vor fi susținute anul acesta de invitați internaționali precum: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi - director Comercial Cal-Lorraine, Franța; Philippe Strabach, fermier - Loterr' Ferme și vicepreședinte Cal-Lorraine, Franța.

Printre vorbitorii români care își vor aduce contribuția la eveniment se numără: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains și Gheorghe Turcu - Senior Trader; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR. Aceștia vor aborda teme precum: liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru agribusiness și studii de caz relevante din industrie sau partenerii de încredere ai fermierilor români.

Agri Trade Summit  are alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver ), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), MEWI (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, Retail.ro, New Money, Agrimedia, Start#Up, Miller Magazine, precum și de media TRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount.

Site-ul Agri Trade Summit include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate 200 de bilete de participare la Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

 

AGRIColumn este un furnizor de servicii complexe și complete în România și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRIColumn este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal analizează piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc.), face previziuni pe termen mediu și scurt și oferă informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România.
Raportul AGRIColumn este folosit ca instrument de lucru de companii din România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Turcia și este utilizat ca mediu de informare corectă de către Guvernul României, instituția Prezidențială și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În plus, AGRIColumn este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA.
AGRIColumn este generator de soluții în fermele din România, un mediu educativ ce transferă know-how către entități juridice prin programe complexe de instruire în agribusiness și un generator de procese de învățare pentru noile generații de fermieri în cadrul programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor 4.0,  susținute de către Clubul Fermierilor Români.

Godmother înseamnă pasiune pentru crearea unor experiențe de brand pozitive, bazate pe conexiuni profunde între brand și consumator. Compania își propune să inspire audiențele prin campanii (evenimente, activări in-store sau digitale) care oferă valoare, sunt relevante și de impact atât pentru consumator, cât și pentru brand.
Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste o mie de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, cel mai recent dintre acestea fiind VirtualAgro, cel mai mare târg virtual de agricultură din România, care a avut loc la finalul lunii mai 2021.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Într-o lume aflată mereu în mișcare, cu provocări și oportunități la tot pasul, fermierii români au avut ocazia să participe la un eveniment care a adus la un loc firme de trading, de distribuție, de procesare și de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa - Romanian Agri Trade Summit. O dovadă că agribusiness-ul românesc a crescut în ochii europenilor, în pofida unei administrații de multe ori potrivnică.

În ultimii ani, toți actorii implicați au făcut eforturi considerabile pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți procesele de producție, însă există încă multe provocări de depășit, iar un astfel de eveniment nu poate fi decât benefic.

Romanian Agri Trade Summit este primul eveniment internațional de agribusiness din România, care are ca obiectiv consolidarea poziției geostrategice a țării și facilitarea încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top din țară sau din Europa. Participanții la prima ediție a evenimentului au inclus autorități, fermieri și companii din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică. Evenimentul a fost salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, precum și de autoritățile locale și internaționale, inclusiv de premierul României, Nicolae Ionel Ciucă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Moise și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

agri.trade.summit 9

Romanian Agri Trade Summit a abordat teme importante pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, oferind un cadru propice pentru dialog între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

 

Un entuziasm general

 

Evenimentul a fost salutat de toți cei implicați, în special de fermieri, care au avut ocazia să afle ultimele noutăți și să împărtășească experiențele cu alți colegi din domeniu.

trade.summit bogdan.soare 2

Bogdan Soare, fermier din județul Ialomița, observa că evenimentul este unul inedit pentru piața românească și că speakerii sunt de nivel de top, făcând din acest eveniment unul extraordinar de frumos. El explică faptul că este important să ne recalibrăm și să înțelegem că în businessul de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Participarea selectă sugerează că a fost o decizie înțeleaptă să vină la acest eveniment. „Prima impresie după ce am văzut speakerii sau prima decizie a fost să vin. Pentru că, într-adevăr, agenda este una inedită pentru piața românească și faptul că speakerii sunt de nivel de top e un eveniment extraordinar de frumos”, ne-a zis Bogdan Soare.

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, consideră că evenimentul a fost unul cu „ștaif”. „Un eveniment «clasă», sincer. Personal, mi-a plăcut foarte mult și cred că au fost peste 600 de participanți astăzi, din care cel puțin 480-500 de fermieri. E un eveniment care, nu există dubii, va câștiga de la un an la altul. Din ce am înțeles este start-upul, practic este prima ediție a Agri Trade Summit și nu cred că în următorii ani va fi un eveniment la nivelul acestuia”, a punctat Jean Ionescu.

trade.summit jean.ionescu 2

De altfel, Corteva Agriscience a participat activ la eveniment, fiind unul dintre sponsorii principali, având un stand cu o mică expoziție. Jean Ionescu ne-a și mărturisit că s-a bucurat de oportunitatea de a discuta cu fermierii și de a prezenta cele mai importante tehnologii pentru agricultură. Crede că astfel de evenimente reprezintă un câștig pentru fiecare fermier și consideră că prezentarea tehnologiilor viitorului este cea mai importantă parte a participării la astfel de evenimente.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța și președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), a salutat inițiativa organizatorilor și a spus că fermierii au multe de învățat din astfel de evenimente, care ar trebui să se organizeze în fiecare an: „Este prima dată când cineva se gândește în România, care este un producător serios din UE de produse agricole, să adune și să organizeze un eveniment în care se întâlnesc producătorii cu procesatorii, cu traderii, cu logistica. Deci este un eveniment care trebuie repetat, trebuie organizat în fiecare an, pentru că din primul an deja se vede de cât succes se bucură”.

Vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță, a declarat că acest eveniment este o oportunitate extraordinară pentru agricultura României și pentru fermierii români. A remarcat evenimentul ca pe unul conceput special pentru fermieri: „Vă puteți imagina că acest eveniment este pentru noi, ne aduce nouă un mare plus, în sensul că ceea ce producem putem să promovăm și să comercializăm nu doar la nivelul României, ci și la nivel internațional. Iar să vorbești despre agricultura României, să vorbești despre fermierul român la un astfel de eveniment cu o astfel de anvergură este ceva extraordinar”. De asemenea, ea a evidențiat faptul că organizarea unui eveniment de această mărime indică faptul că România este pe drumul cel bun și că agricultura românească are un mare potențial de dezvoltare.

trade.summit nina.gh

Nina Gheorghiță își exprimă recunoștința față de organizatori, „în special domnului Cezar Gheorghe, că și-a adunat energia și toate forțele, și competențele dumnealui pentru a face un astfel de eveniment”. Ea crede că succesul acestei prime ediții promite ediții și mai reușite în viitor, de care fără îndoială vor beneficia fermierii români, subliniind că aceștia meritau din plin o astfel de manifestare.

De aceeași părere este și cunoscutul agronom Gheorghe Nițu, cu o experiență de aproximativ 60 de ani în domeniu, care îi laudă pe organizatorii summitului: „Acest mare eveniment este ceva unic și felicit organizatorii că au adus marea masă a fermierilor, de fapt actorii principali ai producției cerealiere și nu numai, cei care produc, la masă cu traderii, cu cei care comercializează, cu cei care procesează și cu decidenții”. Cu toate acestea, el observă că, deși participanții au discutat despre realizările trecute, ei nu s-au concentrat suficient pe soluții pentru viitor, mai ales în contextul actual dificil de criză energetică, criză economică și conflicte de frontieră.

Gheorghe Nițu a menționat și problema politicilor guvernamentale, despre care  consideră că ar trebui făcută în consultare cu experți în domeniu, precum agronomii și oamenii de știință. El critică unele dintre măsurile implementate de Ministerul Agriculturii, despre care consideră că sunt impracticabile și inhibă progresul tehnologic în agricultură.

 

Vânzarea, o știință

 

Gheorghe Nițu subliniază necesitatea ca agronomii să știe să-și vândă produsele, pe lângă faptul că au cunoștințe tehnice. El menționează că fermierii din România au stocuri mari de produse din cauza lipsei unor strategii adecvate de vânzare, ceea ce a dus la prețuri mai mici și pierderi. El observă, de asemenea, condițiile economice actuale cum nu se potrivesc cu datele agrotehnice tradiționale și care necesită o abordare diferită. De altfel este un exemplu bun, menționând cum a vândut în 2022.

trade.summit gh.nitu 3

„Am făcut vreo 4-5 contracte anul trecut, sigur, toate cu diferențe de preț, dar până la urmă am acoperit prețul de cost al anului trecut, explică Gheorghe Nițu. Să vedem anul acesta, e o situație foarte cețoasă, foarte grea, căutăm să ne strecurăm, să nu ne pierdem optimismul și să producem economic. Că degeaba produci dacă nu gândești economic, dacă n-ai o fișă economică, dacă nu stăpânești, că foarte multe variabile la ora actuală nu mai corespund cu manualul de economie și nicidecum cu datele agrotehnice din trecut.”

De altfel, și ceilalți cu care am discutat și-au delimitat competențele legate de vânzare, remarcând cât de greu le este să facă acest lucru eficient, fiind nevoie de specialiști în domeniu cu care să te consulți.

Iată cum vede Theodor Ichim piața cerealelor, în contextul în care el deține o fermă mare în județul Constanța, aproape de port. El susține că nu este ușor să faci prognoze și că preferă să își valorifice produsele pe media unui an, evitând să urmărească doar vârfurile de piață: „Nu sunt adeptul vârfurilor, vânării vârfurilor, pentru că acestea sunt periculoase. E greu să spunem acum ce se întâmplă în piață, părerea mea este că trebuie să fim atenți și să avem grijă și din punctul de vedere al inputurilor, dar și din punctul de vedere al vânzării să ne echilibrăm balanța. Putem să vindem – și învățăm aici, la un eveniment ca acesta – inclusiv în forward, producția de la vară, putem să vindem ce avem pe stoc și totodată putem să ne asigurăm și achiziția de inputuri”.

trade.summit th.ichim 1

Referindu-ne la piața cerealelor, i-am pus în atenție fermierului Bogdan Soare faptul, menționat de alți fermieri, că nimeni nu are obiceiul să stocheze, să depoziteze rapița, aceasta vânzându-se în momentul recoltării, și că cei care au depozitat-o, pe lângă faptul că a scăzut prețul, au avut pierderi mari la umiditate, ținând-o în depozit. Domnia sa a remarcat că pentru piața cerealelor rapița nu este un exemplu concludent, pentru că rapița este o cultură tehnică. „Ea este strict legată de necesarul de ulei pentru niște piețe tehnice. Adică nu e ca grâul – trece timpul, trebuie să mâncăm pâine. Prețul la rapiță este legat de prețul oleaginoaselor, de uleiul de palmier, de ce se întâmplă în alte piețe pe care noi nu le controlăm. Cred că este cea mai volatilă cultură posibilă. Nimeni nu poate să știe ce se va întâmpla, pentru că eu nu știu ce se întâmplă în Canada sau în America cu rapița; nu știu ce se întâmplă în Asia de Sud-Est cu uleiul de palmier. Și ai un preț atunci – a fost și 1.000 de euro pe tonă –, iar acum e undeva la 530 de euro, producție nouă. Ca să putem să optimizăm costurile și să minimizăm riscurile, părerea mea este că trebuie să ne întoarcem la 30-30-40, adică să semnăm partide ca pe un preț mediu să fim undeva unde să ne asigure o profitabilitate.”

Bogdan Soare crede că atenția pe care fermierii ar acorda-o pieței, bursei nu este suficientă pentru a lua decizii bune, deoarece este mai importantă înțelegerea mecanismelor și a jucătorilor. Iar în ceea ce privește cerealele, Bogdan Soare crede că s-a ajuns la „fundul gropii”: „La cereale în momentul de față se întâmplă că suntem de la agonie la extaz, adică dacă alaltăieri a crescut 4 euro, aseară a scăzut 7. Deci, una peste alta, se pare că s-a ajuns la un plafon minim, nimeni nu se gândea că se va opri aici, au fost optimiști care au spus: «Se poate și mai rău!», adică poate să ajungă grâul ca acum trei ani, spre exemplu, la 1 leu pe kilogram, se pare că s-a stabilizat undeva între 1,25 – 1,3 lei pe kilogram, asta înseamnă că am ajuns undeva aproape de fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate”.

El menționează că există o problemă majoră în ceea ce privește cashflow-ul firmelor și cantitatea mare de marfă pe stoc. Rusia este o sursă majoră de competiție și poate afecta agricultura românească în mod negativ în licitațiile internaționale. „Federația Rusă este all-in, n-are ce pierde. Are cel mai ieftin combustibil, are cele mai ieftine îngrășăminte, totul e centralizat, dacă mâine zice că are nevoie și vrea să dea la 120 de dolari pe tonă, eu sunt ferm convins că poate s-o facă. Cu orice risc”, avertizează Bogdan Soare. În această situație, este important ca România să-și protejeze interesele, deoarece agricultura are un potențial mai mare. „Ați văzut ce spunea și domnul Mircea Geoană – o prezență inedită, de altfel, la o asemenea conferință –, agricultura românească aduce undeva la 20 de miliarde, dar ar putea să aducă 80. Ce facem noi ca să putem să maximizăm chestia asta? Pentru că e vorba și de bani la buget, dar e vorba și de siguranța alimentară.”

 

Afacerile se bazează pe încredere

 

Așa cum a simțit Nina Gheorghiță că evenimentul parcă a fost realizat pentru fermieri, mulțumindu-i explicit lui Cezar Gheorghe, acesta din urmă confirmă, spunând că beneficiarii avuți în vedere au fost chiar fermierii, cei care au contat în demersul său: „Contează doar fermierii, contează doar operatorii din agribusiness, și dorința mea de a-i pune pe toți în același loc, de a face acest efect coagulant al pieței din România. Pentru că fermierii români trebuie să-și înțeleagă rolul și locul lor în acest sistem de agribusiness, unde noi suntem deja actori regionali și avem și valențe globale”.

trade.summit cezar.gh 5

Ceea ce își dorește Cezar Gheorghe să înțeleagă fermierii, în cele din urmă, ca urmare a posibilității pe care au avut-o să se întâlnească față în față cu traderii și procesatorii, este de a dezvolta relații de colaborare pe viitor și că încrederea este esențială în afaceri: „Fără încredere nu poate exista business, și ăsta este un cuvânt foarte greu, încredere. Și mai mult decât atât, fermierii trebuie să înțeleagă că trebuie să aibă parte de o analiză și de o informație corectă asupra a ceea ce înseamnă piața de agribusiness, inclusiv fundamentele fizice, astfel încât să poată să genereze practic decizii de business”.

Despre încredere este și mărturisirea lui Bogdan Soare, care, referindu-se la prognozele făcute de Cezar Gheorghe despre evoluția pieței cerealelor, zice că nu le credea, pentru că avea propriile argumente, dar care, până la urmă, s-au dovedit greșite și regretă că nu a dat gir specialistului. „E foarte important în viață să te recalibrezi și să înțelegi că așa cum avem nevoie și de mecanici, și de frizeri, și de avocați, și de dentiști, la un moment dat în businessul ăsta de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Pentru că altminteri putem lua decizii greșite și se pare că războiul ne-a adus în postura de a face anumite greșeli de interpretare și să ținem marfa pe stoc, și să ne dăm seama că doar cu totul și cu totul excepțional, de la recoltat până acum prețurile au avut doar un trend descendent”, a precizat Bogdan Soare. El a înțeles astfel că în afaceri nu trebuie să acționezi emoțional, ci rațional, pe baza unor informații.

Cezar Gheorghe a ținut chiar să precizeze că informațiile și analizele pe care le face pe agricolumn.eu sunt imparțiale și neutre, aflându-se în top 10 în lume, din acest punct de vedere. Garantează că nu ține partea nici a traderilor, nici a fermierilor, fiind citat de Financial Times, Reuters și Bloomberg și verificat periodic de USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), îndemnându-i pe fermieri să aibă încredere.

Asigurarea pe care ne-o dă în final Cezar Gheorghe, în calitate de organizator al acestui eveniment, este că el va continua. „Evenimentul acesta este al României, este despre România, România are un rol și un loc pe scena globală prin tot complexul acesta, acest ecosistem, acest organism simbiotic cum l-am numit, și România trebuie să aibă acest eveniment și-l va avea în fiecare an. L-am și anunțat, 22 februarie 2024, tot la București, și, după cum bine știți, acum am avut sold out, nu ne-am așteptat nici noi la sold out, dar ăsta este un lucru pozitiv. Și văzând tot furnicarul de oameni care fac network, se întâlnesc, se cunosc în carne și oase și schimbă impresii și opinii, este un fapt pozitiv, benefic. În sfârșit, România are și ea ceea ce trebuia să aibă de foarte mult timp, dar nu a avut până acum.” Nu ne rămâne decât să îl felicităm și noi. 

Pe 22 februarie 2023, la București, a avut loc prima ediție a Romanian Agri Trade Summit, la care elita agribusiness-ului internațional a venit în țara noastră pentru o întâlnire directă cu fermierii. Evenimentul a fost organizat de companiile AGRIColumn și Godmother. 

 

Articol scris de: Adrian Nedelcu & Mihaela Prevenda

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Eveniment

Romanian Agri Trade Summit a avut loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București. Evenimentul internațional, primul de acest fel desfășurat în România, a înlesnit discuțiile dintre fermierii români veniți din întreaga țară și companiile de top locale și europene. A atras peste 500 de participanți din 14 țări: România, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Turcia, Germania, Spania, Elveția, Ucraina, Serbia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria.

Poziționat ca evenimentul de Agri Trade al României, Romanian Agri Trade Summit și-a propus să reconfirme poziția geostrategică a României și a creat cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene.

Timp de o zi, evenimentul a reunit elita agribusiness-ului internațional la București, pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, întreg spectrul de agribusiness de top din Europa.

Cezar Gheorghe AGRIColumn

Gazda evenimentului a fost Cezar Gheorghe, analist și expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional, fondator AGRIColumn. „Romanian Agri Trade Summit a reușit cu siguranță ceea ce și-a propus ca principal obiectiv: să aducă la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit s-a impus ca evenimentul de Agri Trade al României și drept un eveniment de referință în agribusiness-ul internațional, date fiind calitatea informațiilor furnizate și varietatea participanților. Suntem bucuroși că prima ediție a Romanian Agri Trade Summit a fost primită cu entuziasm și că am avut alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness. Am setat un nou standard pentru evenimentele din domeniu, pe care ne propunem să îl ducem la nivelul următor la ediția din 2024, care va fi tot pe data de 22 februarie”, a declarat Cezar Gheorghe.

Romanian Agri Trade Summit a pus în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness și a creat cadrul propice unui dialog relevant și aplicat între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

Alexandru Baciu LAPAR

Prezentările individuale de pe parcursul zilei, precum și panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern au implicat reprezentanții principalelor categorii de jucători din domeniu și au ocazionat discuții aplicate pe teme de interes și de actualitate.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit a beneficiat și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora s-au adresat participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Petre Daea - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

20230222 104121

Romanian Agri Trade Summit a fost organizat de AGRIColumn și Godmother și a propus un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Pe tot parcursul zilei, în perioadele dedicate de networking și în zonele special create pentru discuții de business, participanții au putut discuta direct și au putut identifica modalități profitabile de colaboare, pentru beneficiul comun viitor.

Panel Tradingul de marfuri 1

În zona dedicată expoziției au fost prezente companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies, care au prezentat, pe tot parcursul evenimentului, informații relevante și noutăți participanților la Romanian Agri Trade Summit.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari organizații de fermieri din România au susținut Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul a fost sprijinit de partenerii media: Revista Fermierului, România Agricolă, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro, Revista Fermierului, România Agricolă și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În luna februarie anul curent, a început un nenorocit de război la granițele noastre, unde Rusia, în calitate de agresor, încearcă ocuparea și anexarea mai multor regiuni ucrainene, în numele unei operațiuni speciale numai de ea înțeleasă. Lăsând la o parte motivele geostrategice invocate de toate părțile implicate, până la urmă singurul lucru care contează cu adevărat este pierderea vieților omenești nevinovate care nu au nimic de-a face cu această încleștare întunecată și distrugerile civile aferente, adică școli, case, spitale etc.

Normal și firesc în fața acestei tragedii umanitare, comunitatea internațională, din care și România face parte, trebuie să își manifeste compasiunea și să ajute cu tot ce poate la pansarea rănilor războiului, ajutând populația civilă ucraineană în toate modurile posibile. În acest sprijin trebuie să înțelegem și tot ce poate ajuta inclusiv din punct de vedere economic țara afectată de război, dar poate va fi greu de înțeles pentru unii, cu respectarea unor principii pe care tu singur le-ai stabilit la nivel comunitar sau național.

Să ne oprim la un prim aspect legat de faptul că s-a decis de către Comisia Europeană suspendarea taxelor vamale pentru importurile de produse agricole din Ucraina, unde în prima fază, pentru a fi convinse toate țările comunitare să accepte acest lucru fără să mârâie (și sub amenințarea voalată de a fi făcuți praf de mass-media dacă se opun, sub acuzația de putinism), s-a vehiculat doar activitatea de tranzit a produselor agricole ucrainene în drumul lor către țările africane în special, măcinate de foamete și nevoi.

Doar că aceia care ar fi dorit să și gândească un pic ar fi înțeles rapid că este doar o perdea de fum, fiindcă în realitate activitatea de tranzit nu este afectată de taxe vamale, ci depui doar o garanție până marfa respectivă părăsește țara de tranzit și pleacă spre țara de destinație.

Astfel, în toată această complicată schemă politică, inspirată de orice, mai puțin de elementele democratice și de compasiune în urma războiului pe care le clamăm oriunde și oricând, s-a acceptat importul liber al produselor agricole fără plata taxelor vamale.

Doar că acest lucru nu permitea pierderea ,,pedigriului” mărfii, iar originea acesteia rămânea aceeași, lucru care încurcă sau încurca într-o anumită măsură, deoarece sunt destui cumpărători care doreau o anumită trasabilitate a mărfii.

Trasabilitatea mărfii este dată (sau ar trebui) de certificatul fitosanitar, iar în cazul nostru și acesta asigură sau asigura o garanție relativă, având în vedere corupția prezentă în această țară vecină înainte de război, de care nu trebuie să ne ferim să vorbim și să o acceptăm, iar acum eliberarea acestor documente pentru a însoți produsele agricole este destul de complicată având în vedere războiul (sau asta s-a invocat, mai exact), deci trasabilitatea mărfurilor nu prea poate fi verificată.

Personal cred că această situație le-a adus aminte unora de o expresie mai veche, care spune că în perioadă de război se pierd multe averi, dar se fac altele și mai mari, și atunci s-a pornit mașina de lobby pe lângă Comisia Europeană și nu numai, care a dus la eliminarea nevoii de a prezenta la intrarea în spațiul comunitar a certificatelor fitosanitare, deci se permitea astfel pierderea originii în perioada, vezi Doamne, de tranzit prin aceste țări de graniță.

 

Ce înseamnă asta, mai pe înțelesul tuturor?

 

Acum se pot aduce la liber produse agricole din Ucraina, dar, atenție, fără a mai putea controla nici prezența dăunătorilor sau bolilor de carantină, dar nici folosirea unor pesticide care în spațiul comunitar sunt interzise de mult. Culmea este că toate ONG-urile ecologice, de mediu, de protecția consumatorului sau mai știu eu ce, cărora foamea de bani le era acoperită de surse generoase de la Bruxelles și care urlau din toți rărunchii privind protecția consumatorului european în fața „agresiunii pesticidelor”, acum sunt toate tăcute în mod suspect, cu toate că în Ucraina folosirea gamei largi de pesticide este la liber, inclusiv celebrele neonicotinoide, dar nu numai. Acum nu mai sunt periculoase aceste pesticide sau a venit ordin pe unitate pentru a se trece la stadiul de hibernare până se fac ceva bănuți de cei interesați? În această situație bineînțeles că România a fost tăcută și discretă, cu toate că este afectată în mod direct, dar ce mai contează dacă așa ni se cere?

 

Care este rezultatul?

 

Dacă ne uităm prin jurul nostru, vedem foarte multe camioane, barje sau trenuri care vin din Ucraina cu produse agricole, descarcă prin diverse baze sau silozuri, iar apoi sunt încărcate cu aceeași marfă și pleacă spre port, astfel încât după o ședere de câteva zile, marfa sosită din țara vecină pleacă ca fiind de origine românească. O fi bine, o fi rău, ce mai contează.

Aici se mai impune o mențiune, zic eu, importantă și care există de mai mult timp, dar nu se face nimic. Mulți colegi fermieri clamează problema scăderii prețurilor pe piață din cauza importurilor din Ucraina, o situație care poate fi corectă, dar după opinia mea nu trebuie pusă în centrul atenției, fiindcă este normal într-o piață liberă prețul să se fixeze liber, în funcție de cerere și ofertă.

Ceea ce personal aș ridica drept o problemă reală: competiția pe piață să fie corectă și în condiții similare, atât cu marfa care provine din Ucraina sau Rusia, dar și din țările din America de Sud sau Nord. Adică, ce vreau să zic:

Un prim exemplu este dat de gama de pesticide care se pot folosi în agricultură, unde în toate țările extracomunitare paleta este foarte largă și cu foarte puține restricții, ceea ce fac ca tehnologiile să fie foarte performante și cu costuri reduse. În cazul țărilor comunitare, toate restricțiile introduse afectează competitivitatea mărfurilor și de aici se naște nemulțumirea fermierilor, dar care nu trebuie îndreptată doar împotriva veniturilor mai scăzute, ci mai ales împotriva costurilor crescute din cauza acestor reglementări de multe ori aberante.

Aici avem deja celebrul exemplu cu șrotul de soia modificat genetic care se aduce din America de Sud pentru zootehnia europeană, dar nu permitem fermierilor europeni să producă ei această soia. Cu alte cuvinte, în obtuzitatea celor care reglementează, acest șrot de soia ar fi dăunător dacă este produs la noi, dar este foarte bun pentru consum dacă este importat.

Tot așa discutăm despre toate culturile care necesită tratamente cu neonicotinoide, tratament care în țările extracomunitare este la liber, dar la noi, în spațiul comunitar, este restricționat, fapt care impune, culmea, creșterea numărului de tratamente fitosanitare pentru a compensa lipsa acestor produse din tehnologiile agricole. Marfa care vine din Ucraina, Rusia, America de Sud sau de Nord are astfel de tratamente. Oare acele produse importate nu au probleme, dar cele produse în spațiul comunitar au?

Cât de lipsiți de logică să fim la nivel politic să acceptăm astfel de prostii greu de justificat pentru oricine care chiar vrea să gândească?

De menționat că în acest material nu comentez dacă este bine să se interzică sau nu ceva, ci arăt fracturile de logică la nivel politic și care, de fapt, sunt date de diverse interese economice și politice și nicidecum de dorința de a proteja populația, fiindcă dacă s-ar fi urmărit doar acest lucru, atunci regulile ar fi fost păstrate permanent. Nu poți să spui că din cauza războiului ești de acord pe o perioadă mai mare sau mai mică să faci rău propriilor cetățeni.

 

Ipocrizia sancțiunilor

 

A doua problemă pe care aș propune-o la discuții este fermitatea sau ipocrizia sancțiunilor la adresa Rusiei, inclusiv cea solicitată de Ucraina.

Astfel, pentru a putea să se scoată cerealele ucrainene pe piețele internaționale, s-a acceptat și exportul cerealelor rusești, într-un an în care producția Rusiei se spune că ar fi record, dar într-o țară unde controlul cifrelor acum este imposibil, iar afirmația unor ,,așa-ziși specialiști” că se poate evalua producția prin satelit în mod corect este departe de adevăr, iar rapoartele diverselor instituții de multe ori au avut parte de cifre total opuse realităților existente pe teren.

În altă ordine de idei, dacă acest lucru ar fi fost posibil cu acuratețe atât de mare, cum spun unii, de mult ar fi fost în practica curentă la multe state sau organizații care și-ar fi permis financiar acest lucru, dar mai este mult până departe. Deocamdată, tehnologia NDVI fără confirmare și verificare pe teren a informațiilor nu permite evaluări de producție, ci doar de biomasă, iar aici cei care sunt de meserie știu că acest lucru nu este echivalent cu producția. De exemplu, la grâu pot să am un soi pitic și un soi masiv ca dezvoltare vegetativă, dar producția să fie inversată, adică cel mic să fie mai productiv decât cel mare. Această tehnologie nu poate să arate acest lucru. Mai sunt și alt fel de situații.

Să nu se înțeleagă că aș fi împotriva acestor dezvoltări de tehnologii, doar că mai este de lucru până să ne permită ceea ce chiar dorim să știm, chiar dacă s-au făcut pași importanți.

Revenind la problema cerealelor rusești, se pune problema unor principii, în sensul dacă dorim să pedepsim sau nu regimul lui Putin, dar din realitate, chiar dacă propagandistic se spune altceva, încasările la buget ale Rusiei nu prea cred că s-au redus și voi explica și de ce susțin acest lucru.

Veniturile la bugetul rusesc din gaze, petrol, cărbune și produse agricole reprezentau peste 60% din veniturile totale. În condițiile în care prețurile au crescut cu minimum 100% la produse agricole, dar cu 300% la gaze sau la alte materii prime, atunci este evident că bugetul nu a avut de suferit, dimpotrivă.

Dacă discutăm de diversitatea produselor pe piața rusească, atunci este o altă problemă, fiindcă importurile au scăzut, dar fără poșete și haine de firmă, sau fără mașini de lux se poate trăi, iar personal nu prea cred că sancțiunile chiar au efectul pe care l-am dori sau îl clamăm.

Dacă luăm în ansamblu, se constată că fermitatea țărilor din Europa și nu numai la adresa sancțiunilor este direct proporțională cu dependența de diverse produse din Rusia, singura excepție fiind Polonia, care are o atitudine fermă împotriva acestora, dată nu de lipsa dependenței, ci de o teamă viscerală din trecutul istoric față de aceasta. Că este corectă sau nu această atitudine a statelor, fiecare poate judeca după propriul sistem de valori.

 

Prostie sau nemernicie?

 

O a treia problemă care este de remarcat în această perioadă este grija autorităților, românești și nu numai, de a asigura cât mai multe rute logistice pentru marfa care vine din Ucraina, dar fără să fi văzut în trecutul apropiat o grijă și pentru fermierii români care să nu mai stea cu zilele în portul Constanța pentru a descărca marfa.

Stau și mă întreb oare de ce autoritățile noastre în anii trecuți nu au dorit să modernizeze portul, să refacă infrastructura CFR, să modernizeze infrastructura auto, astfel încât și pentru firmele românești care lucrează în port activitatea să devină normală și civilizată? Oare noi, cei care trăim și lucrăm aici, nu meritam aceste lucruri? Oare cum pot politicienii acum să se dea de ceasul morții și să arate cât se implică ei în rezolvarea problemelor care de mult ar fi trebuit rezolvate? O fi prostie, o fi nemernicie?

Mai mult, am ajuns, cum a fost cazul la Galați, ca Franța să anunțe că a încheiat un acord într-o altă țară, adică la noi, pentru a scoate cerealele din Ucraina către Europa. Ceea ce pricep mai greu pitecantropii noștri din ministere este percepția publică din Europa care a rămas cu impresia că francezii au venit și au decis ce trebuie făcut, lucru care se poate să fie chiar adevărat, nu avem de unde să știm. Dar trebuie reținut că o comunicare activă este foarte importantă, mai ales în situații în care se poate percepe că tu, ca stat, nu ești foarte solid reprezentat.

În plus, legat de comicul situației, chiar era nevoie de Franța ca să reparăm niște șine și să cumpărăm niște materiale și echipamente portuare sau erau și oarece interese mai puțin dorite a se face publice?

Dar, venind ca o mică concluzie, stau și mă întreb de câte războaie o fi nevoie ca și noi, ca țară, să ne refacem infrastructura de toate tipurile, iar în al doilea rând oare compasiunea pentru un popor greu încercat trebuie să fie același lucru cu a manifesta doar prostie la nivel decizional? Sau nu o fi prostie, ci doar nemernicia dată de dorința de îmbogățire a unora? În rest, numai de bine.

140A7158

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Comerțul cu cereale în România este deținut de marii traderi cunoscuți în toată lumea. Cine face prețul cerealelor la Marea Neagră, ce anume face ca prețul să crească sau să scadă? Întrebări firești pe care ni le punem de fiecare dată când apar turbulențe pe piața cerealelor. O piață foarte volatilă și sensibilă la orice ingerință, fie ea politică sau militară. Așa se face că, vrem nu vrem, musai trebuie să sărim în ajutorul celor aflați la restriște.

Vremurile nu sunt deloc binevoitoare cu fermierii români, în condițiile în care prețurile la inputuri au luat-o efectiv razna. Bine, puteți spune că a crescut și prețul produselor agricole. Corect! Dar în niciun caz de trei-patru ori ca la inputuri. În tot acest timp, aglomerația din portul Constanța a dus, inevitabil, la scăderea prețului produselor care se recoltează chiar acum, rapița și grâul, chiar și cu 50 de bani/kg.

Și mai punem faptul că prețurile la energie și combustibili NU vor da înapoi. În țara noastră, regula e doar să crească?! În tot acest timp, vecinii noștri din Uniunea Europeană NU numai că au scăzut prețul, dar l-au și înghețat la nivelul anului trecut (vezi Ungaria și Bulgaria).

La cereale, însă, acestea repede se duc în jos, ba că portul este ocupat cu exportul altor cereale, ba că infrastructura existentă de depozitare sau transport este insuficientă... și mai scade prețul puțin. Și uite așa orice calcul și-ar fi făcut fermierul român, există toate „șansele” ca nici măcar cheltuielile să nu poată fi acoperite în ritmul acesta. Al cui este interesul pentru ca fermierul român să nu-și poată acoperi cheltuielile? Al cui este interesul ca prin portul Constanța cerealele românești să nu mai poată fi comercializate?

Știe cineva câte zile face un tren de marfă de la Timișoara la Constanța? Dar de la Craiova sau Oradea? Niciun ministru trecut pe la Transporturi, după ‘89, nu a fost interesat ca infrastructura feroviară să fie modernizată (la cea rutieră au fost investiții ineficiente și insuficiente), să crească viteza de deplasare a trenurilor pentru persoane sau de marfă, nu să scadă în așa hal încât să ajungem de rușinea Europei.

Și ca să exemplificăm, un tren cu marfă, pe căile noastre ferate, aproximativ 1.000 km, să zicem de la Caransebeș în portul Constanța, descărcat cereale și retur, face 20 de zile, în timp ce, la vecinii bulgari, pentru distanța Vidin – Burgas (600 km) și retur, adică 1.200 km, plus timp de descărcare în portul Burgas, este nevoie de 48 de ore. De zece ori mai puțin! Nu vi se pare că este prea mare diferența?

La bătaia asta de joc, se adaugă prețurile de transport mult mai mari, cu toată infrastructura proastă și timpul mult prea mare de transport pentru ca să nu-l considerăm imposibil, dar adevărat pentru Românica, în același timp fiind prea greu de explicat. Indiferența pentru investiții la standarde europene a celor care au trecut pe la cârma Transporturilor ne-a adus în situația de față.

A! Era să uit de cel mai ieftin mijloc de transport, cel pe Dunăre, cu barjele. Vremuri frumoase, apuse astăzi, tragi cu pușca și nu găsești nimic pe tot tronsonul românesc. Toate sunt la Galați ocupate cu marfa din Ucraina, cu preț de 10 ori mai mare/tona de marfă față de cel de anul trecut.

Ce facem în aceste condiții cu cerealele românești? Cum vor supraviețui producătorii români de cereale, în condițiile în care seceta și-a spus deja cuvântul, producțiile fiind mult mai mici față de previziunile din primăvară cu minimum 20 de procente, până la zone cu cel mult o tonă de grâu/ha?

Cui folosesc toate acestea? În niciun caz producătorilor români! 

 

Editorial scris de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2022
Abonamente, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.

Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele patru luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.

Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt: Norbert Lins - deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală  a Parlamentului European; Daniel Buda - deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Herbert Dorfmann - deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.

Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor  trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.

„În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a punctat Cezar Gheorghe.

Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.

 

Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc

 

Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.

„Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația  finală clar exprimată și documentată”, a arătat Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.

În opinia lui Cezar Gheorghe, disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității.

De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.

O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.

Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat aici: https://cfro.ro/articol/document-de-pozitie-impactul-razboiului-din-ucraina-asupra-agribusiness-ului-romanesc

Publicat în Comunicate

Răspunsurile celor mai mari provocări cu care se confruntă fermierii le aflați la Agribusiness 4.0, ediția a III-a. La târgul virtual, din 24 martie 2022, va participa ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care împreună cu reprezentanți ai altor autorități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol, dar și ai companiilor relevante din agricultură vor dezbate live problemele cu care se confruntă fermierii în prezent şi care trebuie soluţionate pentru a crește productivitatea, în contextul necesității asigurării securității alimentare.

Conform statisticilor, în anul 2050, populația la nivel global va ajunge la 9,5 miliarde de locuitori, așadar producția agricolă va trebui să se dubleze în condițiile în care fermierii se confruntă și cu schimbările climatice. Recoltele sunt afectate semnificativ de precipitații, de variații mari de temperatură și de alte fenomene meteo extreme.

Soluțiile pentru diminuarea acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole vor fi prezentate de moderatoarea de televiziune Andreea Stroe.

Printre principalele teme abordate se vor regăsi noile propuneri ale UE privind transformarea agriculturii într-un model de agricultură durabilă, managementul fermei în contextul noilor politici agricole, dar și evoluția agriculturii ecologice din România.

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală 3D VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați, având aceleași beneficii ca la un eveniment fizic, dar cu costuri mai mici.

Companii de renume vor avea standuri de prezentare în cadrul evenimentului: AGRICLOUD, AGRII, AGRIVI, BIT SOFTWARE, CORTEVA AGRISCIENCE, FMC AGRO ROMANIA, GARANTI BBVA, INAQ CONSULTING, LIDEA, PATRIA BANK, RWA RAIFFEISEN AGRO, WE AGRI.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită.

 

Edițiile anterioare, în cifre

 

Peste 20.000 de participanți în Social Media au urmărit evenimentele Agribusiness 4.0, care au inclus numeroase sesiuni dedicate subiectelor de actualitate din industria agricolă, dar și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu.

Cei 600 de vizitatori înregistrați în platformă au contribuit la încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucatori implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice și fermieri.

20 de companii expozante au fost promovate în cadrul celor 22 de parteneriate media încheiate cu cele mai importante publicații de profil, dar și în cadrul parteneriatelor instituționale.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Agenda evenimentului, joi – 24 martie 2022, 9:00 – 16:00

 

PANEL 1 - 09.00 - 11.00

Presiunea prețurilor asupra agriculturii și industriei alimentare. Soluții și prognoze

  • Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României

  • Cezar Gheorghe, expert analist piața de cereale: Previziunile pentru anul agricol 2022 la nivel local, regional, global Poziția României în bazinul MN și potențial de dezvoltare geostrategică

  • Cristian Popa, CFA Membru al Consiliului de Administrație BNR: De ce sectorul agricol este important pentru banca centrală?

  • Cristina Cionga, Asociația Producătorilor De Porumb din România: Soluțiile propuse de fermieri la provocările pieței agricole

  • Ioan Popa, președinte Transavia: Impactul complexului de crize asupra industriei cărnii de pui - Soluții

  • Reprezentant Kosarom: Impactul complexului de crize asupra industriei cărnii de porc

PANEL 2 - 11.10 -13.10

Cum ajută măsurile de agromediu agricultura românească?

  • Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană: Noile propuneri ale UE privind transformarea agriculturii într-un model de agricultură durabilă și provocările pentru fermierii români în contextul necesității asigurării securității alimentare

  • Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Măsurile care vizează mediul și impactează agricultura în noul context european

  • Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscinece RO & MD: Managementul fermei în contextul noilor politici agricole

  • Cosmin Vlăduț, consultant soluții software pentru agricultură - Bit Software: Pachet complet de soluții software pentru agri-business

  • Elena Mateescu, director general al Agenției Naționale de Meteorologie: Randamentul producțiilor în anul agricol 2021-2022 - provocări sub aspectul condițiilor climatice

  • Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

  • Mădălin Prințipu, director național de vânzări Biohelp Internațional: Agricultura BIO - Evoluția agriculturii ecologice din România în contextul noilor politici agricole europene

  • Gheorghe Căunei Florescu, director general AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor): Strategia MADR de combatere a provocarilor meteorologice

2 Mese Rotunde, 13:20 – 16:00

 

MASA ROTUNDĂ 1 - 13:20 – 14:35

AGRICULTURA DE PRECIZIE, DIGITALIZARE ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

  • Dr. Ing. Dan Aurel Axinte, consilier Director General SC „Intervenții active în atmosferă” SA: Însămânțarea norilor pentru producerea ploilor

  • Marcel Ionescu, Business Executive Agri Cloud

  • Elena Mateescu, director general al Agenției Naționale de Meteorologie: Centrul European de Agrometeorologie - Suport pentru informare în timp real a Fermierilor

  • Nina Gheorghiță, vicepreședinte LAPAR

MASA ROTUNDĂ 2 - 14.45 - 16.00

ATELIER PROCESARE, moderat de Tudor Calotescu, jurnalist

Teme de discuții: *Ce pârghii trebuiesc folosite pentru a crea mai multe afaceri agricole integrate?! *Dezvoltarea rapidă a marketării profesioniste a produselor agro-alimentare are nevoie de finanțare. *Cum putem dezvolta parteneriate între fermieri, procesatori și retail? Care sunt condițiile de acces la raft?

  • Sorin Moise – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

  • Gheorghe Vlad, președinte OIPA Legume – Fructe

  • Alexandru Baciu, vicepresedinte LAPAR, agricultură integrată

  • Daniel Crunțeanu, director general adjunct Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

  • Ionuț Nache, director general INAQ Consulting

  • Ciocan Cornel, fermier Olt - Agricultura integrată

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista