cotatii - REVISTA FERMIERULUI

Agricultura europeană și cea românească sunt acum într-un proces profund de transformare sub influența unor programe majore de reformă a Politicii Agricole Comune și aplicarea noului Pact Ecologic European, provocări care se adaugă celor determinate de efectele schimbărilor climatice, criza forței de muncă, volatilitatea prețurilor, scăderea performanței capitalurilor și inputurilor în agricultură, adâncirea inegalităților în ponderea veniturilor fermierilor pe lanțul comercial de valorificare a produselor agroalimentare. Fermierii performanți din România trebuie să gestioneze o impredictibilitate crescută în ceea privește asigurarea resurselor și a proceselor în fermă, precum și pentru valorificarea producției.

Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul românesc, în condițiile secetei pedologice prelungite și a crizei sanitare mondiale determinată de pandemia de COVID-19. A rezultat astfel o creștere neobișnuită a numărului incidentelor contractuale în relațiile dintre participanții la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunzătoare sau chiar neexecutarea la termen și/sau în condițiile convenite a obligațiilor contractuale asumate.

„Cu această ocazie au revenit în discuție problemele sistemice care au definit relațiile dintre fermieri, intermediari, traderi și industria prelucrătoare de produse agricole în ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipsă de încredere, pe fondul căreia, profitând de capacitatea financiară disponibilă, comercianții din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de puține ori, clauze contractuale fără precedent sau chiar abuzive, menite să le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi disproporționate și nelegitime suferite de fermierii de bună-credință”, consideră Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Lipsa de încredere este amplificată de absența informațiilor permanent actualizate despre părțile contractuale, despre oamenii implicați și despre istoricul și comportamentul în afaceri al acestora.

Practici contractuale actuale: Riscuri pentru fermieri

Clubul Fermierilor Români evidențiază o serie de practici comerciale devenite uzuale în relația fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor poziții contractuale inegale pentru fermieri și au generat riscuri majore concretizare în contextul secetei pedologice din 2020:

  • Clauze prin care se declară și/sau se recunoaște, în mod nerealist, o negociere inexistentă a contractului;

  • Constituirea de garanții personale de către administratorul/directorul fermei, pentru executarea obligațiilor contractuale asumate de societatea cu răspundere limitată/societatea pe acțiuni, după caz, eludându-se, astfel, răspunderea limitată a acestor participanți la circuitul economic;

  • Drepturi de apreciere și decizie unilaterală în beneficiul exclusiv al cumpărătorilor /traderilor, fără vreo posibilitate de control de către fermier sau de mediere/arbitraj de către un terț independent, inclusiv asupra cantității și calității mărfii livrate și, astfel, a prețului sau chiar a datei de plată;

  • Obligația de a plăti penalități, despăgubiri sau daune-interese, în cuantumuri arbitrare și cu desconsiderarea atât a principiilor reparării integrale a prejudiciului și bunei-credințe, cât și a cauzelor exoneratoare de răspundere civilă universal recunoscute.

„În acest context, Clubul Fermierilor Români lansează Proiectul CONCORDE adresat fermierilor din România, prin care urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici comerciale care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness”, anunță Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. Florian Ciolacu adaugă:Din cauza acestor provocări cu care se confruntă fermierii, Clubul Fermierilor Români consideră necesară stabilirea unui dialog coerent pentru regândirea parteneriatului și refacerea încrederii fermieri – cumpărători/traderi, pentru asigurarea executării corespunzătoare a obligațiilor contractuale.”

Obiectivele Proiectului CONCORDE

Susținerea fermierilor pentru Proiectul CONCORDE va contribui la realizarea următoarelor obiective, care vor fi puse în practică de Clubul Fermierilor Români:

  • Înființarea unui grup de lucru care să preia și să prelucreze inițiativele, ideile, opiniile și sugestiile transmise de fermieri;

  • Elaborarea unui ghid de bune practici;

  • Crearea unei proceduri de raportare și verificare a incidentelor în relațiile contractuale;

  • Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru soluționarea alternativă a disputelor;

  • Afilierea Clubului Fermierilor Români la organizații internaționale relevante în domeniul agribusiness;

  • Colaborarea Clubului cu autoritățile și instituțiile publice europene și naționale în scopul dezvoltării unor politici coerente și relevante pentru dezvoltarea agribusiness-ului din România.

Clubul Fermierilor Români, membru GAFTA

Clubul Fermierilor Români a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, organizația internațională reprezentativă pentru sprijinirea contractării și arbitrării comerciale în domeniul cerealelor la nivel mondial.   

Acesta este un prim pas în efortul Clubului de a sprijini asigurarea cadrului pentru consolidarea încrederii fermieri-traderi și asigurarea condițiilor pentru respectarea clauzelor contractuale deplin echitabile în relația dintre parteneri, susține Florian Ciolacu.

Beneficiile participării la Proiectul CONCORDE

„Adresăm tuturor fermierilor interesați invitația de a fi alături de Clubul Fermierilor Români în lansarea și punerea în aplicare a acțiunilor propuse prin Proiectul CONCORDE, pentru a asigura astfel baza pentru un parteneriat echitabil și pe termen lung fermieri – traderi – autorități”, spune Dan Hurduc, membru în Consiliul Director și primul președinte care va asigura Președinția rotativă a Clubului Fermierilor Români începând cu 1 iulie 2021.

Prin dezvoltarea Proiectului CONCORDE fermierii vor avea acces la:

  • Expertiză concretă și practică validată în procesul de contractare;

  • Facilitarea sprijinului specializat în soluționarea alternativă a disputelor comerciale;

  • Promovarea și reprezentarea intereselor în relația cu instituții relevante în comerțul cu cereale.

„Proiectul CONCORDE va avea succes în măsura participării concrete, directe a fermierilor la acțiunile propuse, precum și prin asigurarea unei cooperări eficiente cu ceilalți factori implicați în agribusiness, în particular prin consolidarea relației dintre fermieri și comercianții de produse agricole”, consideră Dan Hurduc.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale/. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Iulian Gheorghe pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.777.711.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.

Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”

În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.

Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.

În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.

„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

ORZ

Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).

„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.

RAPIȚĂ

Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește  să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori  și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.

SOIA

Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Miercuri, 03 Februarie 2021 18:07

Cereale: Fermierii așteaptă prețuri mai bune

Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 1 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța au gravitat în jurul valorilor de 225-228 euro/tonă. Echivalentul pentru paritatea FOB Constanța este de 232-235 euro/tonă (282-285 USD/tonă). „Prețurile pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități”, precizează Cezar Gheorghe.

În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 lei/tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. „Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 lei/tonă (echivalent 205 euro/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel. Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani”, punctează analistul.

Pentru noua recoltă, prețurile oferite de comercianți și procesatori sunt mai scăzute față de zilele trecute. „Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 euro/tonă, minus 5-7 euro/tonă cotații pentru grâul din recolta nouă. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adăugați la prețul CPT 5-5,5 euro/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța”, arată Cezar Gheorghe.

Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 euro/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.

În toamna lui 2020, în România, suprafața de grâu însămânțată este de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 de hectare. „Creșterea s-a făcut prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020”, explică analistul, care adaugă că, la acest moment, câmpurile din țara noastră arată bine spre foarte bine. „Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic. Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al acestui an agricol (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.”

În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie 2021, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.

În ianuarie 2021, volumul de export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată. „Încercăm să legăm lucrurile și constatăm că, după zvonul că taxa s-ar suspenda, coroborat cu data de 20-21 ianuarie 2021, când fondurile speculative au început să-și lichideze pozițiile, grâul a coborât abrupt cu circa 17 euro/tonă.”

Bazinul Mării Negre se învârte în jurul valorii de 228 euro/tonă MATIF, livrare martie 2021.

Diferența dintre prețul recoltei vechi și prețul recoltei noi se situează în mod normal la un nivel de 20 euro/tonă, însă, în ultima perioadă de timp, a depășit bariera de 35 euro/tonă. „Calmul zilei de vineri, 29 ianuarie 2021, ne-a indicat o diferență de aproape 30 euro/tonă”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, vineri – 29 ianuarie, oferta se ridicase în jur de 212-214 euro/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.

„În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 lei/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 lei/tonă. Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului, având în vedere cererea existentă și timpul rămas până la noua recoltă”, arată Cezar Gheorghe.

Prețul vecinilor ucraineni este aliniat cu cel al porumbului românesc, 260 USD/tonă CPT. Identic cu situația din România, și în rândul fermierilor ucraineni, așteptările sunt puțin mai mari, cu toate că un acord al guvernului cu exportatorii limitează potențialul de export la 24.000.000 tone.

Prețurile pentru recolta nouă rămân la nivelul de 160 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, deși nivelul ar trebui să se situeze la 164 euro/tonă, susține analistul.

RAPIȚĂ

Cotațiile semințelor de rapiță gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă. Cumpărătorii oferă prețul echivalent MATIF august 2021, minus 2-4 euro/tonă, în paritatea CPT fabrica de procesare.

În vestul României, indicațiile pentru rapiță în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcată în tren liber de sarcini, se cotează la valori echivalente MATIF august 2021, minus 15 euro/tonă. „Tranzacții se înregistrează în toată România. Remarcăm și notăm existența unei prudențe în contractare – nu mai mult de o tonă la hectar”, precizează Cezar Gheorghe.

Suprafața însămânțată cu rapiță în România, în toamna 2020, este estimată la 380.000 de hectare. „Principalul factor generator de preț în cazul rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 56 USD, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor. Odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia”, susține analistul.

FLOAREA-SOARELUI

În România, recolta veche se tranzacționează la nivelul de 665 USD/tonă CPT procesator.

Recolta nouă se indică la nivelul de 470 USD/tonă CPT Constanța și 460 USD/tonă CPT procesator. „Nivelul este o indicație de intenție. Contractele nu se semnează, cu excepția unui intermediar care a pariat deja pe presiunea de recoltă sau pe recuperarea vânzărilor de inputuri. Însă, drumul semințelor de floarea-soarelui este lung. Mai avem cel puțin 45-50 de zile până la începerea semănatului, că să nu mai aducem în discuție elementul vreme în perioada martie-mai și căldurile din iulie-august. Bonusul pentru floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, este unul timid, de circa 30 USD/tonă, semn că HoReCa nu va avea încă un potențial ridicat prin cerere în această vară, din motivele pandemiei care a lovit extrem această industrie”, a încheiat Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 1 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-1-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 25 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța se temperează după creșterea susținută din ultimele zile. „Cererea există în bazinul Mării Negre. Așteptarea este una din cheile momentului, durata ei este generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea”, precizează Cezar Gheorghe, care adaugă că după zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă.

În prezent, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. „Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 USD/tonă”, explică analistul.

Comparativ cu săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021), se remarcă intensificarea activității la nivel de piață internă, care competiționează deja cu piața de export, menționează consultantul senior al Casei de Trading a Fermierilor. Procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la o mie de tone, până la niveluri de 15.000 tone. Prețurile oferite sunt, de asemenea, competitive, între 1.070 și 1.100 lei/tonă  (219,5-225,7 euro/tonă) în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export.

În ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro/tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj. „Fermierii au început să semneze contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maximum 1-1,2 tone la hectar. Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, arată Cezar Gheorghe.

Referitor la recolta nouă de grâu și orz, România a luat un start bun, originea românească fiind prezent câștigătoare în ultimele licitații (Iordania): grâu recolta nouă: 277 USD/tonă CIF AQABA; orz recolta nouă: 262 USD/tonă CIF AQABA.

„România începe să își definească rolul în Bazinul Mării Negre, ca jucător important, avantajat de poziția geografică, ca și de rolul său de membru al Uniunii Europene. Potențialul agricol al României este unul foarte important și deloc de neglijat, iar întărirea după anul 2020, poate cel mai dezastruos an al agribusinessului românesc din ultimele cinci decenii, începe acum. Un calcul de competitivitate ne indică cum că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine. Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 USD/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minimum 26-28 USD/tonă, indicația fiind de 25,75 USD/tonă pentru destinația Mediterana de Vest. România însă are o cotație logistică de 12,75-13 USD/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minimum 1-1,5 USD/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, punctează analistul.

Cezar Gheorghe notează că Algeria a cumpărat 390.000 tone grâu recolta 2020, la un preț de 314,5 USD/tonă. Originea poate fi franțuzească, dar și argentiniană, iar Turcia a licitat 400.000 tone, dar nu a achiziționat decât 95.000 tone, la prețuri medii de 303 USD/tonă CIF.

PORUMB

Piața porumbului românesc suferă un mic recul zilele acestea, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre pe de o parte, precum și de paritatea euro-dolar, prețurile în paritatea CPT Constanța situându-se la valori de 210 euro/tonă, versus 214 euro/tonă zilele trecute, adică o valoare de 215-216 euro/tonă FOB. „În schimb, piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 euro/tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor al porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie”, arată Cezar Gheorghe.

Cumpărătorii din piața de export testează fermierii în aceste zile, cu niveluri de 777-780 lei/tonă CPT Constanța, adică 160 euro/tonă, pentru recolta viitoare„Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maximum 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment. Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală”, spune specialistul.

Ucrainenii cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 USD/tonă FOB – 258 USD/tonă CPT. Convertind în moneda euro, ajungem la un nivel de 218 euro/tonă FOB și 212 euro/tonă CPT.

În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu pare a fi îngrijorătoare. „Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 98,6% pentru soia și de 93,4% pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit. Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020. Grâul din SUA este cifrat la 18.340.000 de hectare, mai mult cu 377.000 de hectare decât în anul 2020”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul semințelor de floarea-soarelui rămâne neschimbat. Cotațiile portuare în CPT rămân foarte ridicate (670 USD/tonă), în timp ce oferta pentru mărfuri rămâne la cota de 680 USD/tonă în FOB. „Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 USD/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 USD/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 USD/tonă”, a specificat Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021) și astăzi, luni 25 ianuarie 2021. Prețul este între 395 și 400 euro/tonă, vânzările continuând în ritm prudent, adică exact cum recomandă specialiștii, maximum o tonă la hectar, spre a evita situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme. „Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, concluzionează analistul Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor, din data de 25 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-25-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Piața cerealelor (grâu, porumb, soia și floarea-soarelui), la data de 14 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața românească este una apatică în aceste zile, susține Cezar Gheorghe. Cumpărătorii afișează prețuri, însă loturile tranzacționate nu sunt efervescente. „Este firesc în contextul în care așteptările sunt diminuate pe fondul scăderii prețurilor și astfel oferta (ASK) este mult diferită față de cerere (BID). Suntem în momentul în care și piața internă este acoperită din punct de vedere al consumului pentru următoarele două luni calendaristice, decembrie 2020 și ianuarie 2021, iar sărbătorile de iarnă, chiar dacă se vor desfășura cu restricțiile generate de pandemie, aplatizează comerțul.”

Potrivit raportului USDA din decembrie 2020, în planul recoltelor viitoare, previziunile actuale arată UE + Marea Britanie la un nivel de 147.000.000 tone, cu circa 2.000.000 tone mai mult decât sezonul 2018-2019. În regiunea Mării Negre, Rusia a semănat cu grâu un total de peste 19.000.000 hectare, mai mult decât anul trecut cu circa 800.000 de hectare, însă întâmpină dificultăți din cauza lipsei acute de precipitații și a frigului. „Estimările actuale sunt de pierderi de producție, față de acest sezon când au înregistrat un record de producție de circa 85.000.000 tone, iar aceste pierderi pot fi între 9.000.000 și 12.000.000 tone grâu. SUA întâmpină, de asemenea, probleme serioase. Lipsa precipitațiilor conduce spre secetă, iar efectele La Nina se conturează deja în recolta americană de grâu a anului viitor. Avem deci un interval de observare, între 15 decembrie 2020 și 20 februarie 2021, timp în care estimările se pot coagula sau disipa, în funcție de condițiile meteorologice, apă și zăpadă versus deficit, iar acest factor este definitoriu pentru prețurile mărfurilor în sezonul următor”, spune analistul.

Cotațiile de astăzi în paritatea CPT Constanța sunt în jurul valorii de 170 euro/tonă pentru recolta nouă NC (New Crop).

Comparativ cu luna noiembrie, producția globală crește cu 1.280.000 tone din următoarele surse:  Rusia cu 500.000 tone, Australia cu 1.500.000 tone și Canada cu 200.000 tone. Totul se balansează cu țările în care producția a scăzut, Argentina fiind principala locație care a diminuat producția.

Consumul a crescut cu 5.000.000 tone față de luna precedentă, cu 3.000.000 tone creștere adăugată Chinei prin consum zootehnic și rezidual. Diferența se împarte între Australia și UE, creșterea consumului provenind tot din zootehnie și rezidual.

Stocurile la nivel mondial scad față de noiembrie cu circa 4.000.000 tone, de la 320.000.000 la aproximativ 316.500.000. „Ne aflăm în decembrie și această scădere a stocurilor se va reflecta, cu siguranță, în piață în decursul lunii ianuarie, ținând cont și că decembrie este o lună de consum generat de sărbătorile de iarnă”, punctează Cezar Gheorghe, analistul concluzionând că, după o perioadă flat, cu o scădere a prețului în medie de 4-6 USD/tonă, grâul începe să recapete valențe în preț. „Bursele au reacționat în consecință și creșterea înregistrată de USDA a fost de 2 euro/tonă în Euronext, cotație martie 2021 (MAR21), până la nivelul de 204,75 USD/tonă. În acest moment, cotația MAR21 este de 209,25 USD/tonă. Prețurile grâului vor avea o traiectorie pozitivă în următoarele două luni, stocurile diminuate și consumul crescut sunt cei doi factori care agregați vor constitui nucleul de energie care va alimenta prețul. La acestea se mai adaugă tangențial faptul că Republica Chineză cumpără grâu franțuzesc cu mare apetit, însă nimeni nu ia astăzi în seamă acest lucru, deși impactează cu circa 2.000.000 tone în volum de tranzacții.”

PORUMB

Piața de export românească este pur și simplu tăcută. „Cumpărătorii din paritatea FOB Constanța lipsesc, mutându-se în zona de originare mai ieftină, adică SUA, unde prețul este mai mic cu circa 10 USD/tonă, în contextul în care ajutorul unui dolar slab acționează ca un combustibil în accelerarea exportului din Statele Unite. Cu logistica Golfului și cu ajutorul canalului Panama, ruta spre China și Asia este facilă. De aceea, cotațiile la porumb sunt reduse în aceste zile. Traficul comercial se efectuează la nivel de nave coaster și handy 5.000-10.000 tone capacitate, pentru Grecia în mod special”, precizează Cezar Gheorghe.

Orientativ, 184-187 euro/tonă CPT Constanța este indicația de preț.

În același timp, din Ucraina răzbat informații cum că procesatorii interni doresc să fie restricționat exportul la porumb din cauza dimensiunii reduse a recoltei.

Conform raportului USDA din decembrie 2020, față de luna noiembrie, există un deficit de producție la nivel global de circa un milion de tone. Acest lucru este generat de balanța creată între nivelul de producție din Ucraina (+ 1.000.000 tone) și Argentina (-1.000.000 tone) și Uniunea Europeană cu minus 500.000 tone.

Consumul crește cu 1.500.000 tone la nivel global, pentru zootehnie și uz rezidual. China este cotată cu 17.000.000 tone cotă de import, estimându-se 23.000.000 tone import porumb de către China.

Stocurile la nivel mondial scad față de luna trecută cu 2.500.000 tone, lucru care va avea ecou în cotațiile bursiere, dar nu imediat.

Concluziile analistului Casei de Trading a Fermierilor: „Porumbul va reprezenta în continuare un pol de interes. Cumpărătorii, astăzi absenți din bazinul Mării Negre, se vor întoarce la originare în bazin din două motive: potențialul de export american și brazilian se va diminua, iar acest lucru va genera prețuri mai mari; Bazinul Mării Negre va trebui să suplinească și Uniunea Europeană, care are un potențial anual situat între 17.000.000-22.000.000 tone, impactat fiind de pandemia Covid-19. Februarie ar trebui să fie luna în care cumpărătorii să fie prezenți efectiv în bazinul Mării Negre. Prețurile vor crește, cu siguranță. Cererea Chinei va dezechilibra în continuare prin creșterea prețului, piața porumbului. SUA are ca țintă de export 67.000.000 tone. Terminalele din Golf lucrează sub presiune spre a suplini serviciile de transbord. Ucraina, în schimb, reduce costul de transbord la 5-7 USD/tonă din cauza deficitului de materie primă oferită spre export. Brazilia a recepționat circa 50 de litri de apă în ultimele zile, însă această cantitate nu este suficientă. Câmpurile au nevoie de precipitații în perspectiva celei de-a doua recolte de porumb.”

SOIA

Comparativ cu luna noiembrie, se înregistrează un minus de 600.000 tone la nivel global din cauza scăderii de producție în Argentina (minus 1.000.000 tone), contrabalansată parțial cu surplusul din Canada și Uruguay, arată Cezar Gheorghe. „De acest aspect beneficiază soia americană, care își menține ritmul de export. Producția braziliană rămâne la nivelul de 133.00.000 tone.”

Consumul crește față de luna trecută cu 700.000 tone, „bazat pe cererea chinezească, în ciuda faptului că au existat câteva contracte care au avut parte de wash-out din cauza cumpărătorilor chinezi, care au considerat prețul prea mare”.

Stocurile, de la lună la lună, scad cu 880.000 tone, lăsând mai puțin loc de gândire în perspectiva aprovizionării.

„Soia este în ceea ce privește relația dintre cele trei componente (producție, stocuri și consum). Orice schimbare în sens negativ va genera costuri mai mari de aprovizionare în viitorul apropiat”, concluzionează specialistul.

FLOAREA-SOARELUI

Unitățile de procesare sunt acoperite din punct de vedere al materiei prime pentru Q1. „Cotațiile porturare au scăzut în același trend. Oferta pentru livrare în port se situează în jurul nivelului de 575 USD/tonă. Tranzacții spot se mai derulează în țară. Loturi de 2.000-3.000 de tone s-au tranzacționat la nivel de 595 USD/tonă DAP procesator, cu livrare și plată în ianuarie 2021. Rusia a impus taxe de export la semințele de floarea-soarelui de 30%, dar nu mai puțin de 165 euro/tonă”, încheie Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 14 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-14-decembrie-2020/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Titan Machinery România

Publicat în Eveniment

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 2 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile se mențin la aceleași niveluri pentru piața de export ca și pentru cea internă. Obligațiile de plată, scadențele și necesitățile din fermă încep să se coaguleze, făcând loc vânzărilor. „Loturi de 1.000-5.000 tone au fost tranzacționate zilele trecute, cu o pondere mai mare înspre piața de export. Piața internă își echilibrează ofertele în vederea lunii decembrie, o lună de cerere mai mare decât ultimele două luni, în principal pe fondul sărbătorilor de iarnă”, spune Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta 2021, lucrurile încep să capete contur. Recolta nouă, cu livrare iulie 2021, este deja monetizată la un nivel de Euronext mai mic cu 20-17 euro/tonă. „În cifre exacte, discutăm despre 172-175 euro/tonă CPT Constanța, care se traduce în moneda națională printr-un nivel de 840-855 lei/tonă. Avem deja exemple de contractare la aceste niveluri, cu volume de 3.000-5.000 de tone pe contract, însă cu foarte mare prudență, lucru pe care-l recomand în mod special: maximum o tonă la hectar în acest moment”, adaugă analistul.

Bursele grâului fluctuează la nivelul de rezistență 210 euro/tonă.

PORUMB

În România, umiditatea dă bătăi de cap în continuare fermierilor din nord-vestul și din nord-estul tării. 20-22% este nivelul umidității în lan, ceea ce distorsionează imaginea vânzării. „Dacă reperul portului Constanța rămâne la nivel de 930 lei/tonă, zonele despre care discutăm originează la nivel de 740 lei/tonă FCA – 780 lei/tonă DAP baze/silozuri în vestul țării și 700 lei/tonă FCA în zona de nord a Moldovei, cu umiditate 20%, precizează Cezar Gheorghe, consultantul completând că, în piața internă, lucrurile evoluează cu greu. „Lipsa mărfurilor și prețul lor fac ca ritmul aprovizionării să fie unul foarte lent. Clienții mari din industria zootehnică refuză ofertele din licitațiile organizate de ei din cauza prețurilor. Însă viitorul nu va aduce nimic mai bun. Tendința prețului nu este una descrescătoare, ci, din contră, cu cât mai mult se va scurge timpul, marfa va deveni mai scumpă din cauza costurilor de depozitare și finanțare a stocurilor. Fermierii din sudul României au setat așteptarea la nivel de 900 lei/tonă FCA.”

La nivel regional, Ucraina, rezervorul principal de porumb, reduce încă o dată nivelul cu circa trei milioane de tone, conform ministerului de resort, de la 33 milioane la 30 de milioane, însă toată piața lucrează cu cfire de 29-30 de milioane de ceva vreme, iar prețurile în echivalent CPT porturi ucrainene au scăzut cu 100-150 UAH/tonă (hryvna ucraineană), adică 3-4,5 euro/tonă.

La nivel mondial, deși apetitul de cumpărare există la aceleași cote, cumpărătorii sunt deja într-o așteptare, pe fondul prețurilor foarte mari din Ucraina și Brazilia. Se așteaptă informații privind ritmul de recoltare al Statelor Unite ale Americii, unde prețul este mult mai apetisant față de originile enumerate mai sus.

Cotațiile pentru porumb cu livrare septembrie 2021 în porturile ucrainene indică un nivel de 155-160 euro/tonă, însă, întreabă analistul, cine are curaj să își asume, după acest an secetos?!

După ploile apărute în Brazilia, cotațiile porumbului în CBOT se relaxează pe un trend corectiv descrescător.

FLOAREA-SOARELUI

Lichiditatea foarte mică, presiunea Turciei pe achiziții și un dolar american slăbit fac ca nivelul de originare plătit în CPT Constanța să ajungă la 605-610 USD/tonă. Convertit în lei, avem un echivalent de 2.500 lei/tonă. „Cei care au stocuri vor exploata un potențial la care nu s-au gândit nicio clipă”, crede Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile Euronext pentru august 2021 calibrează deja așteptări. Procesatorii mari sunt atenți și oferă un nivel de preț pentru marfa premium mult mai scăzut față de anii precedenți: în jur de minus 8 euro/tonă pentru august 2021. „Un calcul simplu ne relevă un preț CPT procesator sau Port Constanța de 383 euro/tonă, respectiv 1.870 lei/tonă. Încă o dată, îndemn la ponderație și o vânzare în aceste zile de maximum 500-700 kg/ha”, spune Cezar Gheorghe, consultant senior și analist pentru Casa de Trading a Fermierilor.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 2 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-2-decembrie-2020/

Publicat în Eveniment
Duminică, 22 Noiembrie 2020 14:41

Costel Iancu: „Per ansamblu, a fost un an bun”

Costel Iancu nu este doar preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj, ci, înainte de toate, fermier. L-am găsit vorbind la telefon ca un adevărat om de afaceri, despre producții, depozitare și desfacere, în curtea societăţii sale, Centrotrans, din satul Padea, comuna Drănic. Evident că tot despre aceste lucruri am stat de vorbă, discuție din care am și decupat câteva opinii.

Anul agricol 2019-2020 a fost, după cum se știe, unul de care foarte puțini și-ar dori să își amintească. Seceta este o situație pe care nici măcar cei mai școliți fermieri nu ar fi în stare să o gestioneze cu prea mult succes. Nu zicem că pregătirea de specialitate nu ar conta, din contră, credem că ar trebui, ba chiar ar fi necesar ca toți fermierii să aibă o astfel de pregătire. Cu siguranță, un agronom este capabil, mai bine decât alții, să facă față unor ani dificili, precum cel despre care vorbim. 

În Dolj seceta nu a calamitat culturile la același nivel ca în Constanța, dar a fost destul de persistentă. „La grâu s-au obţinut producţii care pentru noi, aş putea spune, sunt aproape pe jumătate, aproximativ 4.000 kg pe hectar, eram obişnuiţi în mod normal cu 7.800-8.500 kg/ha, deci aproape de jumătate, iar la floarea-soarelui, în mod normal făceam 3.800-4.000 kg/ha, am reuşit să scoatem o producţie medie de 2.900 kg pe hectar”, zice Costel Iancu despre productivitatea obținută la hectar, considerând că la cele două culturi a obţinut un profit frumuşel, dar nu pe măsura investiţiilor pe care le-a făcut şi pe măsura aşteptărilor.

Cultura cea mai profitabilă pentru societatea sa este cea a porumbului, întrucât aproape 85% din suprafaţă este în sistem irigat. „Am început să recoltăm suprafeţele care au fost la neirigat, unde producţia a fost sub aşteptări, au fost sole în care am scos o producţie de 1.500 kg pe hectar, ceea ce nu-mi aduc aminte vreodată, de când fac agricultură, să fi obţinut atât de puțin.”

Explicația este dată, în opinia sa, și de temperaturile foarte mari, pe lângă absența apei. „În perioada de polenizare a porumbului au fost temperaturi de peste 41-42° la sol, ceea ce a dus la o scădere drastică a polenizării porumbului şi iată rezultatele.”

Producția de peste 12 tone porumb boabe STAS la hectar obținută pe suprafața irigată a mai acoperit pierderile suferite sau nerealizările de la celelalte culturi. Nici în acest caz producția nu a fost la standardele obișnuite, de 13-15 tone la hectar, tot ca urmare a temperaturilor ridicate. 

Și cu toate astea, interlocutorul nostru este mulțumit. „Până la urmă trebuie să ne mulţumim şi aşa, pentru că putem să ne reluăm activitatea, chiar putem să ne dezvoltăm şi să mai cumpărăm, să mai facem ceva investiţii. Deci, per ansamblu, a fost un an bun.”

Noi proiecte pentru irigații

Norocul, dacă se poate numi așa, știind că se spune că și-l mai face și omul cu mâna lui, este că are terenul într-o zonă în care se poate iriga. Dar asta pentru că s-a străduit, alături de ceilalți fermieri din zonă, să protejeze pe cât s-a putut canalele, iar acum le reabilitează și construiește și altele noi. „Am accesat trei proiecte pentru trei staţii de irigat, două staţii de punere sub presiune şi o staţie de aducţiune, suntem la final cu toate aceste trei proiecte, începând cu primăvara anului viitor vor fi funcţionale atât staţia care aduce apă pe canal, cât şi staţiile de punere sub presiune.”

Îl nemulțumește faptul că firmele care realizează obiectivele despre care spunea mai sus nu fac lucrări chiar bune. El pune pe seama lipsei de personal specific oricărui domeniu din țara asta. „Este o situaţie destul de neplăcută, deşi bani sunt, au fost alocaţi bani de Ministerul Agriculturii, sume consistente, aş putea să spun, firmele câştigă licitaţii şi, când să treacă la execuţie, se trezesc că nu au personal specializat, că nu au ce le trebuie şi, din păcate, lucrările, de cele mai multe ori, lasă de dorit.”

Dar este mulțumit de faptul că proiectele începute de precedentul guvern sunt duse mai departe de cel actual, satisfacție justificată de faptul că este mai uzuală practica inversă, de a dărâma tot ce clădesc cei dinainte.

El speră ca și decizia de a pune la dispoziția fermierilor apă pe canale în mod gratuit să fie menținută pe mai departe, pentru că se dovedește stimulantă pentru fermieri în a-și achiziționa instalații de irigat. „Sunt convins că din ce în ce mai mulţi fermieri, când văd apa pe canal, doresc să-şi achiziţioneze instalaţii şi să poată să irige şi iată că începe să se încline balanţa în favoarea agriculturii moderne, a agriculturii de precizie, aşa cum facem noi.”

Economii prin agricultura de precizie

Este, după cum se vede, adeptul noilor tehnologii în agricultură. Ceea ce i s-a părut oportun să facă din acest domeniu a fost cartarea agrochimică, astfel putând să eficientizeze aplicarea de îngrășăminte, economisind prin faptul că a completat cu elemente nutritive doar suprafețele cu lipsuri, fără să mai dea și pe cele care aveau surplus. Tot din această perspectivă a agriculturii de precizie a făcut și semănatul. A semănat cu densități variabile, în funcție de resursele de nutrienți și de apă (instalații de irigat). „Acolo unde am găsit terenul mai sărac în elemente nutritive, am semănat plante mai puţine, unde terenul era mai bine aprovizionat, am semănat plante mai multe, iar acum vine etapa finală, de mapare şi de creare a hărţilor de producţie, pentru ca să vedem producţia obţinută în urma corecţiei, să vedem dacă am reuşit să uniformizăm şi să maximizăm potenţialul de producţie a terenului. Aşa vom face și în următorii ani şi sper ca în câţiva ani terenurile să fie uniforme şi atunci potenţialul de producţie să fie maxim.” 

Consideră că agricultura de precizie este foarte importantă pentru viitorul agriculturii în România, pentru că reduce costurile de producție. „Dacă nici la costuri nu suntem atenţi şi nu încercăm să le micşorăm, atunci n-o să putem să obţinem un profit de niciunde. Acesta este viitorul României şi din ce în ce mai mulţi fermieri ar trebui să aplice această agricultură de precizie, pentru a putea băga ceva în buzunar. Altfel, cu costuri foarte mari şi inutile, nu mai putem să facem faţă.”

O piață inegală

Am fost curios să știu ce părere are despre Pactul Verde European, despre strategia de a reduce produsele de protecție a plantelor, pentru a crește suprafața destinată agriculturii bio, ca până în 2030 să ocupe un sfert din suprafața agricolă a Uniunii Europene. Ceea ce îl intrigă mai mult legat de restricțiile care se tot impun este că nu poate fi vorba de egalitate pe o piață liberă, atâta timp cât sunt subvenții diferențiate și îi avantajează tot pe cei care au condiții mai bune climatice. „Seceta îşi pune amprenta asupra culturilor noastre în fiecare an. Poate că prin Franţa, prin Germania, unde plouă de trei ori pe săptămână, agricultura ecologică este o soluţie. La noi nu. Gândiţi-vă, dacă ar fi să lucrez într-o agricultură ecologică şi să scot o tonă sau o tonă jumătate de grâu pe hectar, dacă o scot, cu probabil aceleaşi costuri, cine-mi plăteşte mie diferenţa? De unde iau acei bani? Mai ales în contextul în care nici până la ora actuală subvenţia nu este comună, aşa cum ar trebui să fie Politica Agricolă Comună pentru toate statele, iată că suntem în continuare discriminaţi.”

Nu putem spune că există o conspirație, ar trebui să o probăm, dar conjunctura relațiilor economice ne defavorizează în momentul ăsta și impresia pe care Costel Iancu o are este justificată: „Inputurile – noi le cumpărăm din străinătate, de la firme mari din străinătate. Sunt convins că preţurile cu care companiile multinaţionale vin în întâmpinarea noastră, a fermierilor, sunt mai mari decât cele din ţările-mamă, pentru că intervin costuri de transport, intervin costuri de distribuţie, deci inputurile le cumpărăm la un preţ mai mare; utilajele pe care le avem le cumpărăm la un preţ mai mare; deci costurile noastre de intrare pentru producţie sunt mai mari. Dacă costurile sunt mai mari şi vindem pe aceeaşi piaţă – o spun cu toată tăria – controlată de aceleaşi multinaţionale care ne furnizează inputurile, n-avem cum să-i depăşim pe colegii din ţările vechi, membre. Şi din acest motiv nu putem nici să prelucrăm – că toată lumea ne spune: de ce nu prelucraţi? De ce vindeţi materia brută? – Pentru că nu sunt rentabile! Materia pe care o obţin eu aici o obţin cu costuri mai mari decât colegul din Austria sau din Germania, în condiţiile în care el are şi subvenţia mai mare. Deci atât timp cât subvenţia aceasta va fi diferenţiată pentru noi, nu vom putea să procesăm produsele la noi în ţară şi va trebui să apelăm la această soluţie disperată, spun eu, să vindem producţia brută. Dacă subvenţia ar fi egală, vă asigur că în toate sectoarele, fie că e vorba de creştere de porci, de vaci, de găini, abatoare, toate se vor dezvolta. Pentru că trăim într-o piaţă liberă şi toţi vindem pe aceeaşi piaţă, iar dacă avem costurile comune şi piaţa este aceeaşi, putem să facem ceva. Dar atâta timp cât subvenţia este diferenţiată, aşa vom păţi: în orice sector vom vinde numai materie brută.”

Oricum acum subvenția este pusă sub semnul întrebării, poate absența ei, de peste tot, ar face puțină egalitate.

„Ne-am păcălit cu contractele futures”

Vânzarea este mai mereu o piatră de poticnire. Prețul nu este satisfăcător, indiferent cum o dai. Dar așa e comerțul, e greu să prevezi evoluția pieței. „Din păcate, tot mai mulţi fermieri au început să intre în acest joc de a vinde producţia înainte de a o realiza, de a o vedea băgată în hambar. Şi iată că în anul ăsta, pentru prima oară, preţurile în campanie de recoltat au fost foarte mari, or, noi am crezut că dacă facem contracte futures, sunt mai bune. Iată că ne-am cam păcălit. Şi odată contractul semnat, trebuie să te ţii de el, pentru că aşa este frumos, să te ţii de contract ca să poţi să ai continuitate şi în anii următori. Cred că seceta şi-a pus amprenta şi aici, neexistând producţie sau producţia fiind diminuată cu aproape jumătate din ceea ce se preconiza, a dus la această creştere care vine, zic eu, în sprijinul, cel puţin, dacă nu al nostru, al fermierilor mari, care am făcut contracte şi am vândut, al celor mai mici, care au fost inspiraţi să vândă producţia mai târziu, sau al celor care deţin spaţii de depozitare, care au cules-o şi au băgat-o în silozuri sau în magazii şi o vor vinde atunci când consideră ei că preţul este bun.”

Lipsa forței de muncă, o mare problemă

Remarca pe care a făcut-o legat de forța de muncă specializată de care duc lipsă firmele venite să le reabiliteze sistemul de irigații era provocată și de propria experiență cu o astfel de lipsă. Mijloacele de muncă sunt din ce în ce mai sofisticate, calificarea celor care sunt chemați să lucreze pe ele trebuie să fie din ce în ce mai bună. Iar la asta se adaugă lipsa școlilor, dar și a celor care ar trebui școliți. „Vedeţi că nu mai sunt şcoli profesionale care să mai pregătească mecanizatori, au dispărut pur şi simplu. Acum încercăm să ne cârpim, ăsta este cuvântul cel mai potrivit, să ne cârpim, să mă urc eu, să urc copilul, să urc unul pe care să-l iau de la oraş, deci în satele din România nu se mai găsesc tineri care să fie interesaţi de aceste meserii. Deşi salariile sunt din ce în ce mai atractive în sectorul agricol, nu mai vine din păcate nimeni să se urce pe un tractor, deşi, aşa cum aţi văzut şi dvs. şi cunoaşteţi situaţia, utilajele sunt dotate cu absolut toate facilităţile: cu scaun cu pernă de aer, să nu-l mai zguduie, cu calculator, deci totul este digital. Operatorul de pe combină ar trebui să fie, în opinia mea, un inginer IT. Şi un inginer IT niciodată n-o să vină să lucreze pe combină, pentru că salariile pe care le oferă sectorul IT sunt mult mai mari. Deci suntem prinși  între ciocan şi nicovală şi credeţi-mă că abia supravieţuim, nu ştiu în următorii ani ce o să ne facem, când personalul pe care-l avem acum se va duce şi se va pensiona. Avem oameni care au ajuns în pragul pensiilor şi trebuie să plece, nu mai vor să stea, s-au săturat oamenii de muncă. Deci chiar mă gândesc cu groază la viitor, din perspectiva forţei de muncă.”

Poate ar trebui să înțelegem cu toții importanța acestei probleme. Să stăm bine și să socotim cum de este așa de mare lipsa de forță de muncă, în condițiile în care încă este mare șomajul. Ceva nu este în regulă în educația pentru muncă, începută în familie, accentuată de media, care proliferează personalitățile de carton, ce se afișează cu opulență și care nu dovedesc prin nimic onestitatea prin care au obținut averea, apoi școala, care nu pune accent pe pregătirea practică, ci mai mult teoretică, și, nu în ultimul rând, mecanismele legislative care nu favorizează munca, ci asistarea socială. Cine să caute soluții pentru această problemă, care îl îngrozește pe fermierul Costel Iancu, mai mult decât seceta, subvențiile inegale sau restricțiile Uniunii Europene? O problemă care îl face să se gândească cu groază la viitor, pe el și pe mulți ca el care au biruit multe piedici pentru a ajunge la nivelul de azi. Aceasta chiar este o problemă serioasă, mai serioasă și decât crede Costel Iancu.  

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Vă prezentăm un raport de piață pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, din data de 17 noiembrie 2020, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

În piața internă, prețurile generate de cererea cumpărătorilor se apropie de 1.000 lei/tonă. „Zona din care se originează marfa generează costuri de transport mai mici sau mai mari, care se adaugă la costul final”, precizează Cezar Gheorghe.

În piața de export, situația rămâne, de asemenea, setată în jurul valorii de 205 euro/tonă CPT Constanța.

Fermierii români însă, rămân setați pe obiectivele culturilor de toamnă, mai exact pe finalizarea procesului de semănat pentru grâu, care se va încheia în câteva zile, susține analistul.

„În plan regional, au apărut informațiile așteptate referitoare la cota de export a Rusiei. Aceasta va consta într-un maxim de 15 milioane de tone, setată pentru perioada februarie 2021- iunie 2021, compusă din grâu, porumb și orz. Până la această oră, Rusia a exportat circa 16,3-16,5 milioane de tone de grâu, iar, în mod normal, nivelul de export nu depășește 40 milioane de tone. Acest aspect ne arată o fereastră de oportunitate, care va veni pe un trend de limitare a ofertei în timpul acestei perioade, cererea rămânând constantă și, luând în considerare dimensiunea recoltei europene, mult diminuată”, arată consultantul.

În continuare, Cezar Gheorghe este de părere că piețele rămân dinamice. „Oferta își face loc în zone mai greu accesibile din cauza condițiilor de calitate și a diferenței logistice, iar un bun exemplu rămâne intrarea Rusiei pe piața Algeriei, în mare parte datorită deficitului de recoltă din Franța, de altfel un vânzător tradițional în protectorat”.

Prețurile grâului rusesc în paritatea FOB gravitează în jurul valorii de 255 USD/tonă, nivel care generează suficientă competiție și din partea pieței interne rusești, dată fiind paritatea rublă-dolar – 76,2 RUB/1 USD.

Însă, pentru moment, în valul de licitații din ultimele zile, prețurile au urcat ușor, ca mai apoi să revină la cotațiile Euronext de dinainte de raportul WASDE. Nivelul de rezistență la care grâul continuă să primească suport este de 210 euro/tonă în condiția decembrie 2020.

În plan global, ajustările își fac loc din nou în locurile unde sezoanele de recoltat sunt încă în curs de desfășurare, mai precis în Argentina, care coboară încă o dată nivelul de prognoză la 16,7 milioane tone, versus 21 milioane prognoză inițială și 17 milioane ultima prognoză editată de USDA.

Prețuri regionale și globale pentru grâu:

  • FOB Ucraina, 11,5% proteină: 252 USD/tonă

  • FOB Rusia, 12,5% proteină: 256 USD/tonă

  • FOB Baltic 12,5% proteină: 252,5 USD/tonă

  • FOB Germania 12,5% proteină: 257,5 USD/tonă

  • FOB Australia: 261 USD/tonă

  • FOB Argentina: 248 USD/tonă

  • FOB US Golf HRW 11% proteină: 270 USD/tonă

  • FOB Canada 13,5%: 271 USD/tonă

PORUMB

În opinia lui Cezar Gheorghe, România se caracterizează în aceste zile ca o piață de cerere și vedem aici efervescența jucătorilor din ambele segmente, piața internă și cea de export, în căutare continuă de volume pentru a acoperi necesarul în unitățile de creștere și procesare a puilor și a porcilor, precum și cererea de export determinată de nivelul scăzut al recoltelor la nivel regional.

În România, nivelul de recoltă rămâne setat pe 10-10,4 milioane de tone. În unele zone ale țării, încă se recoltează sau se așteaptă momentul optim pentru a putea intra la recoltat.

Prețurile în condiția de paritate CPT Constanța au un reper de 190 euro/tonă, în timp ce piața internă generează niveluri de 920-940 lei/tonă.

„În plan regional, ca urmare a recunoașterii de către USDA a diferenței enorme între cele două rapoarte, 10 octombrie vs 10 noiembrie 2020, și anume un minus de 8 milioane de tone în dreptul recoltei ucrainene, se vede aceeași efervescență a dorinței de trade, acum cifrele fiind validate și deci constituind o bază certă de prognoză.

Pe de altă parte, continuă saga celor 7 milioane de tone în default. Părerile sunt împărțite între pro și contra, nivelul pierderilor între prețul forward de 150-160 USD/tonă și spot de 210-220 USD/tonă este estimat la 360 milioane de dolari și aici este, de fapt, miza”, explică analistul.

Prețuri regionale și globale pentru porumb:

  • FOB Ucraina: 239 USD/tonă

  • CPT Ucraina: 232 USD/tonă

  • FOB Brazilia: 232 USD/tonă

  • FOB SUA Golf: 215,5 USD/tonă

  • CIF Vietnam: 251 USD/tonă

  • CIF Japonia: 255 USD/tonă

  • CIF Coreea de Sud: 252,5 USD/tonă

FLOAREA-SOARELUI

Prețul semințelor de floarea-soarelui a cunoscut o creștere semnificativă, alimentată din mai multe surse, susține consultantul Cezar Gheorghe. Portul Constanța plătește un nivel de 550 USD/tonă în CPT, iar prețul FOB este de 560 USD/tonă.

„Motivele principale care țin de aceste creșteri sunt corelația cu complexul uleiurilor vegetale, palmier și soia, care au avut, la rândul lor, corecții pozitive, în special uleiul de soia. Acesta din urmă a fost puternic influențat de raportul USDA, precum și de ritmul de plantare redus din America de Sud, Argentina atingând un nivel de 19,9% din estimare. În acest sens de creștere, a intervenit și calculul final al nivelurilor de recoltă din Ucraina, Rusia și România, fiecare generând un efect negativ asupra volumelor, după cum urmează: Ucraina - minus 3 milioane tone; Rusia - minus 1,2 milioane tone și România - minus 0,8 milioane de tone.

În Ucraina, unde impactul se dovedește a fi cel mai mare, a intervenit un efect compus din doi factori, unul generat de lipsa lichidității în acoperirea vânzărilor de ulei brut, iar cel de al doilea din previziunea lipsei de lichiditate a materiei prime viitoare, care a generat un efect de spirală ascendentă în termen de prețuri.

Semințele de floarea soarelui vor exercita un pol de atracție irezistibil datorită lipsei de lichiditate și a cererii constante din Europa, Turcia, Egipt și India. Este o marfă care se originează numai în Europa și regiunea Mării Negre, cu un spot de producție în America de Sud, respectiv Argentina. Dar Europa nu este acoperită de recolta proprie, nu numai în acest an, ci în general, iar cererea intra-comunitară și de import este constantă în țări precum Spania și Franța în special, precum și în regiunea ARAG din nordul Europei, care condensează unități de procesare de volum mare”.

RAPIȚĂ

Semințele de rapiță beneficiază de un trend pozitiv. Cotațiile pentru lunile februarie 2021 și mai 2021 sunt la niveluri de 407-408 euro/tonă, respectiv 405-406 euro/tonă. „În ceea ce privește recolta nouă, 387-388 euro/tonă pentru august 2021 este un nivel ridicat, iar premiumul se îngustează pe fondul cererii existente încă de pe acum, el rezonând cu -10 / -8 USD/tonă față de cotația indicativă august 2021. Acest aspect se traduce în prețuri de 1.836-1.845 lei/tonă în paritate DAP/CPT unități de procesare sau port Constanța”, punctează analistul Cezar Gheorghe.

Indicații preț:

  • FOB RPS Marea Neagră: 487,5 USD/tonă

  • RPS OIL Rotterdam: 840 EUR/tonă (+15 euro/tonă)

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 17 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-17-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

Vă prezentăm raportul din 3 noiembrie 2020 privind piața cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe - consultant senior și analist.

Înainte, însă, vă reținem atenția cu o estimare a suprafețelor însămânțate în toamna 2020: Grâu – 2.200.000 ha (încă se însămânțează); Orz furaj – 300.000 ha; Orz de bere – 170.000 ha; Rapiță – circa 400.000 ha.

GRÂU

Piața românească este caracterizată zilele acestea de o efervescență a tranzacțiilor, bazată pe competitivitatea grâului românesc în destinații tradiționale, cum ar fi Iordania. „În plan intern, industria de profil își menține ritmul de aprovizionare, cumpărând loturi în vederea lunii decembrie, lună care generează vânzări agregate mult mai mari în mod tradițional”, precizează Cezar Gheorghe.

În zona de sud a României, 1.000 lei/tonă a rămas un reper, marcând astfel un nivel de intrare în negocierea cu fermierul a cumpărătorului, restul condițiilor contractuale putând reduce, conform normelor de calitate, prețul.

În vestul țării, grâul se poziționează în termen de cerere în plaja de 920-940 lei/tonă FCA ferme, cu livrare în decembrie-ianuarie.

În zona Moldovei, plaja de prețuri se situează în aceleași limite: 920-940 lei/tonă FCA ferme.

În portul Constanța, prețul grâului variază, în funcție de destinația pe care cumpărătorul o are în contractele sale. Ca marker, 1.000 lei/tonă este norma. Prețul grâului furajer este în general cu 20-25 lei/tonă mai jos.

„În regiune, în Rusia, asociațiile de procesatori din industria de morărit și panificație au adresat o cerere formală ministerului de resort pentru a restricționa exportul de grâu și de a subvenționa prețul făinii. La fel au procedat și asociațiile de crescători de pui din Rusia. În același timp, SovEcon crește predicția de recoltă cu cel puțin 1,5 milioane tone față de 83 milioane, conform ultimului raport WASDE. În Ucraina, limitele de tranzacționare către export agreate prin memorandumul semnat între exportatori și guvernul ucrainean rămân în vigoare. Cu o producție totală de 25 milioane tone în sezonul 2020-2021, limita este setată la 17,5 milioane tone. Până în acest moment, cifrele indică o valoare de 10 milioane de tone exportate. Cotațiile din porturile ucrainene indică un nivel de 253 USD/tonă FOB pentru grâul cu 11,5% proteină și 250 USD/tonă pentru grâul de furaj cu 10,5% proteină”, arată analistul.

În ceea ce privește licitațiile, Iordania MIT a cumpărat 120.000 tone de grâu cu livrare în decembrie 2020, după cum urmează: 60.000 tone origine România – CHS, 279,9 USD/tonă CIF AQABA, livrare 1-15 martie 2021; 60.000 tone origine Rusia – ASTON, 279 USD/tonă CIF AQABA, livrare 15-28 februarie 2021.

„Scăderea bursei din ultimele zile reprezintă un “profit taking” al fondurilor de investiții, care și-au lichidat pozițiile consolidate. De exemplu, pe Euronext, prețul grâului a scăzut de la 211,5 la 205 euro/tonă. Scăderi similare au avut loc și pe CBOT. Companiile de “end-useri”, adică utilizatori finali au venit în sprijinul prețului în ultimele două zile de tranzacționare (marile companii de trading și altele pe lanțul de aprovizionare). Această scădere abruptă de la 211,5 la 205 euro se datorează potențialului perturbator generat de valul 2 al pandemiei COVID-19, care a făcut ca anumite țări, regiuni, să intre în lockdown total sau parțial. Întrebările fundamentale rămân însă cele legate de China și rezervele sale de grâu – cât de mare este rezerva și de ce încă achiziționează? Turcia a eliminat taxele de import ale grâului, de la 45% la 0%. În statistică, Turcia este cel mai mare importator de grâu din Rusia și, de asemenea, cel mai mare exportator de făină. Acest aspect presupune crearea de valoare adăugată, crearea locurilor de muncă, a industriilor conexe de suport, a industriei logistice și de stocare, precum și taxe colectate de stat. Cu toate acestea, cererea este la locul ei, date fiind stocurile existente în piața fizică”, explică Cezar Gheorghe.

PORUMB

Nivelul de recoltă al României rămâne la peste 10 milioane de tone. „Această cifră include și volumele provenite din agricultura de subzistență, care nu are valoare de intrare în ciclul comercial. Ne referim la recoltele care aprovizionează gospodăriile proprii pentru hrana animalelor și a păsărilor. Prețurile porumbului în teritorii se mențin ca cerere din partea vânzătorilor. Diferența între FCA ferme și CPT baze o face gradul de umiditate și transportul”, punctează analistul.

În vestul României prețurile variază între 750 și 800 lei/tonă FCA ferme și 810-820 RON/tonă în bazele de colectare.

În Moldova prețul porumbului este 750-780 lei/tonă FCA ferme și 800-820 lei/tonă în bazele de colectare.

În sudul României, avem 860-870 lei/tonă FCA ferme, iar „CPT Constanța indică un maxim de 180 euro/tonă (877 lei/tonă), dar apetitul de achiziție este unul destul de restrâns din cauza volatilității apărute și care va persista. Loturile oferite spre vânzare încep să genereze o lichiditate mai mare, izvorâtă din panica de cădere a pieței a vânzătorilor intermediari”, punctează Cezar Gheorghe.

Analistul face referire la căderea abruptă a cotațiilor pe CBOT și Euronext care se datorează lichidării pozițiilor fondurilor de investiții și, implicit, trecerea la următoarea lună ca reper, adică martie 2021, unde cotația indicativă Euronext este de 184,25 euro/tonă. Diferența între vârful de 197-198 euro/tonă atins și 184,75 euro/tonă este una apreciabilă, de circa 14 euro. „Portul Constanța reacționează pe măsură și indică spot un maxim de 180 euro/tonă, cu posibilitate de scădere în zilele următoare. Reacția este sporită și de lockdown-urile apărute în ultimele zile, precum și de faptul că valul 2 pandemic va scădea cererea în destinații, iar țările de unde se originează ar putea face stocuri în prezumția de lockdown total în viitor generat de COVID19. Cererea însă rămâne la locul ei, cu estimarea de import a Chinei de peste 17 milioane de tone. În tot acest timp, USDA rămâne impasibilă și nu renunță la estimarea de import a Chinei de 7 milioane de tone. Dacă analizăm aceste două aspecte, și luăm în calcul cantitățile contractate deja de China din SUA de 10,5 milioane tone, calculate la 15 octombrie 2020, din care 8,8 milioane nelivrate încă, plus încă 1,5-2 milioane de tone livrate și adăugând 5 milioane din alte origini, inclusiv Ucraina, ne rezultă 17 milioane de tone.”

FLOAREA-SOARELUI

În România, prețul de tranzacționare revine la valențe superioare, CPT Constanța: 505-510 USD/tonă, semințe linoleice; Procesatori: 495-500 USD/tonă, semințe linoleice.

Prețul uleiului brut:

  • FOB CHORNOMORSK, cu livrare în noiembrie: 1.000 USD/tonă cerere, 990 USD/tonă ofertă;

  • FOB CHORNOMORSK cu livrare în decembrie: 985 USD/tonă cerere, 970 USD/tonă ofertă.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 3 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-3-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 19 octombrie 2020 realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În România, indicația de preț pusă de fermieri la 1.000 lei/tonă începe să fie prezentă în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie 2020, pentru loturi de minimum 10.000 tone s-a ofertat cota de 1.000 lei/tonă, în zone din țară cum ar fi sudul României (Ialomița-Buzău), zona Telorman, zona mediană a Moldovei. Prețul CPT Constanța se situează între 995 - 1.000 lei/tonă. „Calitatea cerută a fost și ea pe măsură: minimum 77 kg/hl masă hectolitrică și baza 12,5% proteină, aspecte care se pot discuta și agrea de către părți, precum și alte detalii, cum ar fi cuantumul penalizărilor sau clauzele contractuale. În zona Mării Negre, licitațiile sunt tot mai frecvente. TMO – Turcia a ieșit la cumpărare pentru 175.000 tone. Iordania, de asemenea, dorește să achiziționeze 60.000 tone de grâu, la prețul de 272 USD/tonă CIF, cu livrare în februarie 2021 și 12,5% nivel de proteină indicație calitativă. Algeria, prin OAIC, a achiziționat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la prețul de 264 USD/tonă CIF. Cu siguranță că originea nu va fi din bazinul Mării Negre, din cauza logisticii și a condiției de indice alveografic W. Aprovizionarea se va face din statele baltice, Franța și Germania. Seceta a făcut ca nivelul de recoltă să fie scăzut în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și va favoriza aprovizionarea din bazinul Mării Negre în ritm constant”, precizează Cezar Gheorghe.

Prețurile continuă să crească, susține specialistul. EURONEXT a indicat la închiderea de vineri, 16 octombrie 2020, un preț de 209 euro/tonă pentru grâu. Și ceilalți indicatori, cum ar fi CBOT, mențin trendul. ICE London și BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indică prețul pentru noiembrie la 250 USD/tonă. La nivel european, cumpărătorii sunt neacoperiți din cauza producției europene scăzute, a cererii crescute dinspre Nordul Africii și Orientul Mijlociu și a apetitului insațiabil de cumpărare al Chinei. Navele franțuzești au, în proporție de 80%, destinație China. O nouă prognoză negativă a recoltei argentiniene indică o scădere de încă 1,5 milioane de tone. Plecând de la o prognoză inițială de 21 milioane, WASDE octombrie a indicat doar 19 milioane de tone, iar rectificarea de până la 17,5 milioane tone a venit din partea BAGE (Buenos Aires Grain Exchange)”.

Tendințele pieței:

  • Piața va fi în cerere constantă, aspect care va alimenta ofertele în termen de preț.

  • Între 10 august 2020 și 16 octombrie 2020 este o diferență raportată la EURONEXT de 32 EUR/tonă (177 EUR/tonă vs. 209 EUR/tonă), adică o creștere de 18%.

  • Marea Baltică apare ca un competitor pentru Marea Neagră, cu prețuri mai mici cu 4-5 USD/tonă, calitate mai bună (12,5% proteină), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradiționale din Orientul Mijlociu să fie dificil. Prin urmare, rămân în continuare focusați pe fostele colonii franțuzești: Maroc, Algeria, Tunisia.

  • Lipsa volumelor din UE și bazinul Mării Negre vor alimenta trendul de creștere. Vom asista la o competiție între piața internă și cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

PORUMB

În România, recoltatul este parțial întrerupt de apariția ploilor. Statusul rămâne, în pondere de 80%, identic cu cel de săptămână trecută. „Prețurile continuă să crească pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologică. Prețurile generează întrebări privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii să mai aștepte până să-și vândă producția? În afară de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agenția omoloagă din China (IQSQ) penalizează producția românească cu un preț mai mic cu 3 până la 5 euro/tonă. În același timp, Bulgaria (în speță fermierii bulgari) are acces pe piața chineză, cu acest avantaj financiar în materie de preț”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români.

Prețurile pentru porumb, în țara noastră: CPT Constanța: 900 lei/tonă; Nord-Vest: 680-720 lei/tonă și Moldova: 750 lei/tonă.

La nivel regional, seceta a lăsat urme adânci în potențialul de volum. „România a mai pierdut 1,5 milioane tone din producție, Franța a diminuat estimările cu încă 0,6 milioane tone, iar Ucraina estimează doar 34,8 milioane de tone producție. La nivel global, Argentina ajunge la 47 milioane tone, față de 50 milioane tone estimare inițială, SUA rămân la nivelul estimărilor raportului USDA, cu un minus de 6 milioane tone din stocuri și un minus de 3,5 milioane tone din scăderea productivității de la 11,17 tone/hectar la 11,15 tone/hectar. SUA ating nivelul de 43% nivel de recoltare”.

Cezar Gheorghe expune situația pe piețele mondiale, care sunt factorii de creștere a prețului porumbului:

  1. Raportul WASDE a estimat o scădere a producției agregate la nivel mondial, cu doi actori în prim plan: SUA și Ucraina. Grupului i s-a alăturat și Argentina.

  2. În același timp, WASDE a generat o tendință de liniștire a piețelor, căci a estimat și o scădere a consumului în SUA

  3. Totul s-a schimbat când China a intrat în scenă, cu următoarele date:

  • Au scos 56 milioane tone vechi de 5 ani de la rezerva de stat, iar acel stoc s-a îndreptat către producția de etanol, alimentată, la rândul ei, de creșterea cu 13% a vânzărilor auto, de după începutul pandemiei;

  • Trei taifunuri și-au făcut apariția în China, determinând pierderi importante în producție și încetinind ritmul de recoltare;

  • Companiile de trading locale fiind lipsite de lichiditate, au generat prețuri mai mari în atragerea mărfurilor;

  • Bursa DALIAN a înregistrat un record, cotând porumbul la nivelul de 383 USD/tonă (echivalent 1.590 RON/tonă);

  • Cota de importuri a Chinei de 7 milioane tone a fost atinsă deja;

  • China își repopulează, totodată, fermele de porci, care au fost afectate de febra porcină. Concomitent, a fost impusă o interdicție pentru importul cărnii de porc cu origine Germania;

  • Recoltele interne în China sunt estimate la 265 milioane tone, în timp ce cererea este cotată la 288 milioane tone. Există un deficit de 23 milioane tone, din care doar 7 milioane tone sunt acoperite din importuri;

  • Principalele surse de aprovizionare ale Chinei sunt SUA și Ucraina, exact cei doi actori care au deficit de producție.

  • Estimările arată o nevoie de cotă de import de minim 16 milioane tone, maxim 20 milioane tone în cazul Chinei.

  • EURONEXT indica vineri seara – 16 octombrie 2020 un nivel de 186,26 euro/tonă vs. 163 euro/tonă cotație în 10 octombrie 2020. Există, deci, o creștere de 23 euro/tonă, adică o creștere de 14%.

„Sumarizând cele de mai sus, deficitul de producție la nivel mondial va fi afectat de cererea mare a Chinei. Agregarea celor doi factori conduce către creșterea prețului la porumb, conform graficului inserat. În același timp, trebuie ținut cont și de celelalte țări care importă în mod tradițional porumb, precum și de importurile Uniunii Europene”, spune analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. Cererea și oferta sunt la locul lor, într-o stare latentă de echilibru. „Acest lucru este influențat de complexul uleiului de palmier și soia. În România, acest aspect se traduce printr-o cotație de 500-505 USD/tonă în paritatea CPT Constanța sau, exprimat în lei, 2.080-2.095 lei/tonă, punctează Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește semințele de floarea-soarelui high oleic, bonusul suplimentar pentru conținutul de acid oleic este limitat la 10 USD/tonă.

În plan regional, se constată o lipsă în recolte, respectiv: Ucraina - minus 2,7 milioane tone; Rusia - minus 1,5 milioane tone; România - minus 800.000 tone. Prin urmare, la nivel regional se constată un minus de 5 milioane tone de semințe de floarea-soarelui.

„Cererea va redeveni consistentă încă din decembrie 2020, cu potențare în ianuarie și februarie 2021, când, în mod tradițional, Turcia va dori să achiziționeze circa 400.000-500.000 de tone de marfă pentru procesarea internă. Stocuri de marfă există în țară, însă marja mai mică sau mai mare de profit va fi determinată de momentul vânzării. În Ucraina, interesul de achiziție a materiei prime este unul echilibrat. Un parțial dezinteres este arătat de procesatori, dar trendul rămâne stabil până la sfârșitul anului”, arată analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața cerealelor din data de 19 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-19-octombrie-2020/

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 2

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista