Rasa de oi ţurcane Breaza are ca leagăn de formare bazinul Văii Jiului mărginit de culmile abrupte ale munţilor Parâng, Şureanu, Retezat, cu localităţi precum Petrila, Lupeni, Straja, Câmpu lui Neag, Aninoasa, Băniţa, Jieţ, Crivadia, Baru Mare până în Bumbeştii Gorjului. Nu se cunosc exact timpul și metodele de formare a acestei populaţii, dar există certitudinea că oamenii din zonă au exploatat apariţia la un moment dat a unei mutaţii genetice în populaţie care prezintă caracteristicile fenotipice ale populaţiei actuale.

Specialiştii nu s-au aplecat prea mult spre această populaţie de oi, Breaza fiind lăsată în seama crescătorilor localnici care au crescut-o şi au ameliorat-o cu mare dragoste, izolând-o reproductiv de toate celelalte populaţii de Țurcană.

Caracteristica fenotipică care o defineşte este dată de desenul deosebit al feţei cu obraji de culoare închisă, castaniu închis până la negru lucios, brăzdat de o brezătură de culoare albă mai îngustă sau mai largă în forma literei „V” sau triunghi imperfect, cu baza în zona frunţii (coamelor) care coboară până la limita buzei superioare. De acest desen s-au legat crescătorii din vremuri străvechi când au început să selecţioneze reproducătorii și să planifice împerecherile, astfel încât această brezătură să rămână dominantă şi să se transmită din generaţie în generaţie.

Având efective relativ mici, cuprinse între 20 şi 100 de oi, crescătorii au urmărit în selecţie pe lângă brezătura caracteristică şi o creştere a productivităţii animalelor mai ales în direcţia producţiei de lapte, care cu timpul în generaţii succesive de selecţie a devenit foarte importantă, fiind o sursă reală pentru traiul ciobanilor localnici.

Este foarte important de reţinut că brezătura caracteristică, coroborată cu producţia mare de lapte, peste media populaţiei la indivizii reţinuţi pentru reproducţie, a creat în timp o corelaţie pozitivă între aspectul fenotipic și producţia de lapte.

Oile breze au o constituţie fină spre robustă caracteristică oilor de munte, cu o talie cuprinsă între 50 și 70 cm şi o lungime corporală între 70 și 110 cm.

Corpul este piriform descriind aproape un trapez, cu baza mare pe linia feselor sprijinit pe patru picioare puternice terminate cu ongloane de culoare neagră foarte rezistente la mers şi păşunat în terenuri tari, pietroase.

Toracele este suficient de larg, lung şi adânc, adăpostind în interiorul său inima şi plămânii, organe foarte bine dezvoltate, caracteristici anatomice ce favorizează o mare capacitate respiratorie transpusă în vitalitate pronunţată, consum sporit de furaje şi în final producţii ridicate de lapte. Capul este puţin convex (berbec) cu coame bine dezvoltate, continuat cu un gât bine prins de trunchi, lung şi mai subţire față de celelalte ţurcane (bucălăi, bele).

Ca rezultat al selecţiei mamelor de berbeci, forma, dar mai ales mărimea glandei mamare impresionează prin dimensiuni, sfârcurile având dimensiuni şi formă pretabil la mulsul mecanic.

Capacitatea lactogenă a oilor breze este foarte bună, situând această rasă la limita inferioară imediată a raselor specializate pentru producţia de lapte. Această caracteristică creează mari probleme crescătorilor în perioada de supt a mieilor, pentru că trebuie să intervină zilnic să mulgă laptele rezidual, altfel riscând să compromită glanda mamară.

Pe lângă suprafeţele mici de păşuni pe care sunt crescute, această intervenţie zilnică în timpul când mieii se află în perioada de alăptare face ca efectivele crescute în ferme să aibă dimensiuni mici.

Lâna este grosieră, acoperind trunchiul fără o extindere pe faţă şi picioare, cu abdomenul mai puţin îmbrăcat față de rasele Bucălae sau Bălă, cojocul cântărind între 3 şi 4 kg la oi şi 5 şi 9 kg la berbeci.

Dezvoltarea corporală este foarte bună acolo unde oile beneficiază de condiţii optime de furajare şi exploatare, oile ajungând ușor la 60-70 kg şi berbecii la 90-120 kg şi chiar peste.

Mieii la fătare cântăresc între 5 și 7,5 kg cu recorduri de 8 – 10 kg, existând în populaţie exemplare cu fătări gemelare, masa mieilor însumând 13-14 kg, ca de pildă în exploataţia doamnei Tamara Boantă, la mieii cântăriţi în data de 4 martie 2021. Producţia de lapte este în anumite turme secţionate şi bine furajate de peste 2-2,5 kg pe zi. Dacă la aceste producţii adăugăm faptul că în populaţie sunt efective cu o natalitate de 140-150%, ne dăm seama cât de valoroasă poate să fie această rasă.

De valoarea acestei populaţii au început să îşi dea seama crescătorii care fac tranzacţii de-a dreptul uluitoare, ajungând să cumpere berbeci din stadiul de miel la preţuri de 10.000-20.000 lei şi mieluţe la preţuri de 2.000-3.000 de lei.

Vă mărturisesc că am trăit să văd acest tip de tranzacţii şi cu altă ocazie, cu acceptul crescătorilor respectivi, o să le mărturisesc într-un alt articol.

Crescători remarcabili, cu efective deosebite în zonă, sunt Ion Lupşa, Ion Stan, Tamara Boantă, Ion Labău, Anișoara Jurcă şi mulți alţii, despre care sigur vom mai auzi.

Ce este de făcut cu această populaţie?

1.     Din cauza faptului că se creşte într-un areal defavorizat, trebuie ca nivelul minim de efective pentru care se acordă sprijin voluntar cuplat să scadă de la 60 de capete la 30 de capete, astfel încât să poată beneficia cât mai mulţi crescători.

2.      Fiind o populaţie mică în pericol de dispariţie, trebuie urgent făcut un program de reconstituire și dezvoltare ale rasei conform Regulamentului European 1012/2016, astfel încât să se poată folosi la reproducţie în faza incipientă berbeci din populaţia respectivă fără origine cunoscută pe două generaţii, dar care să manifeste fenotipic toate caracterele rasei.

3.      Având caracteristici de conformaţie şi mai ales de producţie total diferite de celelalte tipuri de Țurcană, se impune extinderea lucrărilor de control oficial al performanţelor, constituirea unei baze de date separate de celelalte ecotipuri, astfel încât serviciul tehnic al Registrului genealogic „DACIA” Hunedoara să poată omologa această populaţie, sporind astfel zestrea genetică a populaţiilor de ovine românești şi creşterea biodiversităţii genetice în domeniul creşterii animalelor.

Desigur, pentru foarte mulţi cititori datele prezentate în acest articol prezintă unele curiozităţi, pe cei care nu cred îi invit să vadă că nu sunt poveşti la gura sobei, ci sunt realităţi care demonstrează încă o dată ca ecotipurile rasei Țurcană sunt deosebit de valoroase, doar că trebuie asigurate condiţii de creştere optime ca să poată să-şi exprime potenţialul real de producţie.

Articol scris de: PROF. DR. ING. GHEORGHE NEAŢĂ, DIRECTOR GENERAL COORDONATOR R.G. „DACIA” HUNEDOARA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asigurările agricole sunt esențiale pentru bunul mers al afacerilor fermierilor. Cu toate acestea, piața asigurărilor pentru agricultură încă pare la început de drum la noi în țară, fiind departe de ceea ce se întâmplă în acest domeniu în restul țărilor din Uniunea Europeană, din care facem parte deja de ani buni. Prea puțini agricultori își asigură culturile, plantele, animalele sau utilajele și prea mulți, constatăm, nu prea știu ce trebuie să asigure, cum trebuie să asigure, ce înseamnă, de fapt, asigurarea ori cum să ajungă la banii europeni destinați asigurărilor agricole.

„Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019, când s-au asigurat cam 2.300.000 ha. Avem aproape opt milioane de hectare arabile.”

Anul trecut, în luna mai, a apărut primul broker de asigurare din România gestionat de fermieri, prin transformarea Agricover Broker de Asigurare SRL în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL. Pentru prima dată, o asociație a fermierilor intră ca acționar într-un broker de asigurare. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă asigurarea agricolă, și noi, și dvs., agricultorii, am stat de vorbă cu Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare. Punctez că acest broker lucrează cu toți fermierii, indiferent că sunt sau nu membri ai Clubului. Și, așa cum veți vedea în interviul de față, informația și sprijinul în tot ceea ce presupune o asigurare agricolă sunt lucruri extrem de importante, care fac diferența.

Georgiana Rusu: Principala cauză a deteriorării suprafeţelor agricole sunt fenomenele meteo, cum spunem noi, riscuri asigurate. În 2020 principala cauză a fost seceta. Am avut în primăvara trecută 1,2 milioane de hectare afectate de secetă, iar pe culturi de toamnă la fel, 1,2 milioane de hectare, comparativ cu 2019 în care am avut în jur de 100.000 de hectare la nivel de ţară afectate cu grindină şi cu inundaţii. Suprafeţe întregi afectate de secetă, judeţe întregi, cum ar fi Călăraşi, Iaşi, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Brăila, în care seceta a afectat foarte, foarte mult culturile agricole. La fel, Comisia Europeană a declarat că am avut o producţie medie foarte afectată, adică în loc de 30 de milioane de tone, cum producea România, am produs puţin peste 25 de milioane de tone. La fel, am avut judeţe afectate de grindină: Vasluiul a fost afectat şi de grindină, şi de secetă. Producţia medie pe hectar la grâu a scăzut drastic, însemnând undeva la 40%, producţia la orz la fel, 47%, floarea-soarelui, porumb, rapiţă – 18%. Asigurătorii au venit pentru fermieri cu produse noi, am avut societăţi de asigurări care au asigurat producţia de porumb şi de floare cu un produs de secetă, am avut asigurători în 2020 care au venit în toamna lui 2020 şi au asigurat seceta pedologică, un pachet foarte frumos în care puteai să-ţi asiguri seceta...

Reporter: Interesant. Seceta pedologică, la care nu se bagă nimeni.

Georgiana Rusu: Exact. Seceta în faza de răsărire a culturii, crusta, acoperirea plantelor cu particule de pământ, gerul, la fel, care a fost asigurat în acest pachet. Deci produse noi au fost în piaţă în 2020, fermierii au putut să-şi asigure recolta nu numai pe riscurile standard, cum ştim noi: furtună, grindină, ploi torenţiale sau incendiu din orice cauză, au putut să-şi asigure şi seceta pentru culturi de primăvară, şi pentru culturi de toamnă la fel. Au fost două produse: un asigurător care a venit cu secetă pedologică, un asigurător care a venit efectiv pe culturile de toamnă, rapiţă, grâu, cu produsul de secetă. Să discutăm şi la nivel de ţară cam ce suprafaţă s-a asigurat.

Reporter: Aveţi datele?

Georgiana Rusu: Da. Din informaţiile din piaţă, noi ne facem o cotă de piaţă, este normal, suntem un broker care lucrează pentru fermieri, în avantajul fermierilor, şi atunci clar vrem să ştim cu cât putem să-i ajutăm mai mult. Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019. Avem aproape opt milioane de hectare arabile. În 2019 s-au asigurat cam 2.300.000 de hectare. Dar acum vorbim şi de criza sanitară, vorbim şi de această secetă, vorbim şi de foarte multe culturi care au fost întoarse, culturile de toamnă înfiinţate în 2019 care au fost întoarse în 2020.

Reporter: Prin urmare, sunt peste cinci milioane de hectare neasigurate. De ce nu se asigură agricultorii?

Georgiana Rusu: Eu vreau să cred că fermierii nu se asigură din cauza faptului că nu sunt informați. Cred că fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici şi de asta spunem că de fapt 49% din Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului. Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze aceste riscuri.

„Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze riscurile.”

Submăsura 17.1 a extins sfera de acoperire a riscurilor

Reporter: Există și fonduri europene pentru asigurările în agricultură. S-au utilizat banii europeni? Apelează fermierii la măsura AFIR?

Georgiana Rusu: Prima sesiune a submăsurii 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor, animalelor și a plantelor” a fost lansată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în 2019. Prin submăsura 17.1 se dorește să se sprijine fermierii să aibă încredere în sistemul de asigurări private. Să ştiţi că sprijină fermierii pentru a accesa acest sistem de asigurări private şi în acelaşi timp determină societăţile de asigurări să vină şi cu alte riscuri şi să-şi extindă sfera de acoperire. Cum vă spuneam, în 2020 s-a venit cu acest produs de secetă care nu era, seceta pedologică şi seceta-secetă şi arşiţă. Am lucrat cu fermierii, am colaborat cu Clubul Fermierilor, care la rândul lui a adus măsurii îmbunătățiri, împreună cu responsabilii din Ministerul Agriculturii și AFIR. În 2019, submăsura a avut alocată o sumă destul de mare, dar s-au consumat doar 1,8 – 1,9 milioane de euro. În 2020 s-au consumat aproape 13 milioane de euro. A fost o creştere foarte mare la care zicem noi că am contribuit. În parteneriat cu Clubul Fermierilor Români am lucrat cu fermierii, am mers către minister şi împreună cu AFIR am avut o deschidere foarte mare şi am reuşit în 2020 să propunem îmbunătățiri, bineînţeles totul argumentat, arătând de ce le-a fost foarte greu fermierilor să acceseze submăsura 17.1.

Reporter: De pildă, dacă eu sunt fermier, am un cod de exploataţie, îmi depun cererea de plată la APIA, deci mă cunoaşte instituţia, poate am mai avut şi un proiect de finanţare, dar din moment ce am un cod de exploataţie mi se ştie suprafaţa, eu am cerere, ei ştiu din cerere care este suprafaţa alocată pentru fiecare cultură în parte sau pentru animale, şi atunci eu trebuie să vin cu ce? Cu contractul pe care-l am cu asiguratorul, cât i-am plătit şi cât să mi se deconteze?

Georgiana Rusu: Exact. Asta s-a întâmplat. Asta s-a întâmplat în 2020. Printr-o cerere de finanţare online fermierul a trebuit să depună doar poliţa de asigurare şi bineînţeles poliţa de asigurare să fie în acele condiţii de eligibilitate, deci să aibă toată structura asigurată pe o specie, să aibă o producţie medie asigurată conform ghidului, ultimii cinci ani sau ultimii trei ani, să aibă riscurile şi atunci toate astea au ajutat foarte mult fermierii în 2020 şi vedem şi creşterea, de la 1,9 milioane în 2019 la aproape 13 milioane de euro consumați anul trecut. Pentru că trebuie lansată sesiunea pe 2021, suntem în discuții cu autoritățile competente, s-a lansat o consultare în care pentru submăsura 17.1 există doar un fond de 10 milioane de euro, puțini bani pentru acest an în opinia noastră.

Suntem în discuţii pentru a propune, la fel de argumentat, mărirea acestui fond şi să vedem ce putem să aducem, pentru că am propus şi alte schimbări pentru sesiunea din 2021. Avem deschidere și din partea AFIR și din partea MADR şi sperăm noi să reuşim la fel ca în 2020.

„Fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici. 49% din Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului.”

Cost versus lipsa asigurării

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe fermieri în ce privește de modul de asigurare? Pentru că există posibilitatea de asigurare la hectar sau la producţie. Aici este până la urmă, cred eu, diferenţa. Modul de asigurare face diferenţa?

Georgiana Rusu: Da. Avem peste 3.400 de clienţi activi...

Reporter: Lucrați cu toţi asigurătorii din piață?

Georgiana Rusu: Lucrăm cu toţi asigurătorii, cu toţi membrii Clubului, lucrăm cu toţi fermierii, şi avem nişte sesiuni online în fiecare săptămână în care, dacă fermierii au întrebări către noi, le răspundem. Le explicăm tot ce înseamnă asigurările agricole. Asigurarea agricolă este de trei feluri. Dvs. aţi spus la producţie şi la suma asigurată. O asigurare agricolă poate fi la cheltuială tehnologică, adică să-mi asigur cheltuiala tehnologică, pot să-mi asigur valoarea producţiei, la cheltuială tehnologică suma pe care mi-o asigur pe hectar este cheltuiala mea tehnologică, la valoarea producţiei este valoarea producţiei pe care o obţin, la fel care este o medie în general, asigurătorii fac o medie pe ultimii trei sau cinci ani. Valoarea producţiei este producţia medie înmulţită cu un cost pe hectar, sau la suma asigurată. Sunt cele trei produse care există la noi. Fiecare fermier trebuie, exact cum vă spuneam, să fie informat şi să ştie care este necesitatea lui. Asta facem noi în broker, avem peste 23 de oameni care lucrează zilnic şi informează rapid şi răspund la orice solicitare a fermierului. El trebuie să vadă costul versus ce ar însemna dacă nu ar avea această asigurare agricolă. Ce ar însemna să nu îşi asigure cultura. Fiecare fermier trebuie să decidă foarte, foarte informat pe necesitatea lui. Sunt fermieri care-şi asigură doar cheltuiala tehnologică, sunt fermieri care vin la valoarea producţiei, sunt fermieri care merg la o sumă asigurată pe hectar. Aici numai fermierul este cel care decidă.

Reporter: Şi cine dă suma asigurată pe hectar?

Georgiana Rusu: Suma asigurată pe hectar este dată de către fermier. Pe fiecare cultură în parte şi este diferită. Acea sumă asigurată pe hectar poate fi considerată valoarea producţiei, depinde cum îşi doreşte fermierul, sau poate fi o sumă mai mare.

Reporter: Şi cheltuiala tehnologică?

Georgiana Rusu: Cheltuiala tehnologică este la fel, dată de fermier din tot ce înseamnă cheltuiala pe care o face el, cu un deviz tehnologic în spate. Așadar, numai fermierul este cel care decide.

Reporter: Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare funcționează în această formulă de doar un an. Însă, brokerul Agricover există de mai mult timp.

Georgiana Rusu: Brokerul este înfiinţat din 2011. În 2020 am devenit Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare, dar avem expertiză de aproape 10 ani în piaţă, o cotă de piaţă în 2020 care a urcat de la 2019 de la 13% la 15%, iar anul aceasta este un an foarte provocator pentru noi, vrem să ajungem la o cotă de 25%. În cazul în care şi asigurătorul faţă de anul 2020 îşi doreşte, majoritatea asigurătorilor îşi doresc o creştere de 10%, noi dorim o creştere mai mare, pentru asta am lucrat în 2020, ne-am extins, avem o expertiză mult mai mare, colegi mult mai mulţi şi atunci ne dorim o creştere la 25% cotă de piaţă.

Reporter: Ce suprafață acoperiți?

Georgiana Rusu: Suprafaţa pe care o vom acoperi anul acesta ajunge undeva la 600.000 de hectare. În 2020 am avut 350.000 de hectare suprafaţa pe care am intermediat-o, o creştere în 2020 cu aproape 20%, undeva la 300.000 de hectare în 2019, 350.000 de hectare în 2020, iar acum vrem să creştem undeva la 600.000 de hectare, poate chiar puţin mai mult.

Noi produse de asigurare, în 2021

Reporter: Să discutăm şi despre parteneriatul pe care-l aveţi cu fermierii, pentru care sunteţi şi reprezentanţi ca brokeri în cadrul Clubului Fermierilor Români. Care sunt avantajele pe care le au fermierii din colaborarea cu brokerul Clubului?

Georgiana Rusu: Brokerul Clubul Fermierilor Români are două misiuni. În primul rând, misiunea de a sprijini fermierii şi de a-i ajuta mai ales în momentul în care au daună, că aici este foarte important pentru fermieri. În al doilea rând, brokerul este cel care ajută la tot ce înseamnă proiectele Clubului şi sprijină, din punct de vedere financiar, proiectele Clubului Fermierilor Români. Parteneriatul cu Clubul este foarte bun, ţinând cont că asociația vine către noi cu nevoia fermierului, facem întâlniri, inclusiv anul trecut, cu toate că a fost criza sanitară, am avut întâlniri cu fermierii. Și anul aceasta avem întâlniri regionale în care facem chestionare cu fermierii, vedem ce-şi doresc fermierii, cum îşi doresc, ce riscuri îşi doresc să asigure, la ce asigurător sau ce produse şi-ar dori, mergem împreună şi lucrăm ţinând cont de submăsura 17.1 şi de expertiza pe care o avem în asigurări, mergem împreună cu clubul la minister şi la AFIR. Tot ce am făcut pentru fermieri cu submăsura 17.1 cred că e un exemplu elocvent de ceea ce putem să facem şi ce am făcut împreună cu Clubul Fermierilor Români.

Reporter: Sumele alocate din fondurile europene sunt mici şi poate că şi asta dezarmează fermierii în a lua o decizie dacă să-şi asigure sau nu culturile, plantele, animalele. Sunt și fermieri care se asigură, însă nu depun actele pentru acel procent de 50-60%.

Georgiana Rusu: Să ştiţi că avem şi fermieri care se asigură şi care nu-şi depun dosarul pentru a beneficia de fondurile europene, încercăm să-i convingem să-şi depună dosarul de eligibilitate, încercăm să-i convingem că AFIR a plătit sumele care sunt pentru submăsura 17.1. Sunt şi fermieri care nu accesează submăsura, dar sunt şi fermieri care accesează.

Reporter: Aş vrea să facem un mic calcul şi să apelez la experienţa dvs. Din 100 de lei, să zicem, cât costă asigurarea, cât se întoarce din suma respectivă dată de fermier către asigurător, cât se întoarce înapoi?

Georgiana Rusu: Dacă dvs. daţi 100 de lei pe o asigurare... sau haideţi să mergem pe hectar. Poliţa de asigurare are două părţi. O parte eligibilă şi o parte neeligibilă. Aş începe cu ce înseamnă neeligibil că este mai puţin şi înseamnă un 20% din acea sută de lei. Este riscul de incendiu în orice cauză, care nu este risc eligibil, şi este o răscumpărare franşiză de la ce înseamnă franşiza eligibilă, care este de fapt de 20% atinsă pe producţie, la un 10% o franşiză deductibilă. Adică, în caz de daună, fermierul suportă 10% din suma pe care el şi-a asigurat-o, că tocmai discutasem de suma asigurată pe hectar, 10% suportă fermierul. Doar atât. Acest risc de incendiu din orice cauză sau alunecare de teren şi această răscumpărare de franşiză înseamnă o primă neeligibilă. Prima eligibilă înseamnă toate celelalte riscuri pe care fermierul şi le cumpără: grindină, secetă, ploi torenţiale, furtună, vijelie, şi din această primă 70% vin înapoi către fermier prin această submăsură de contribuţie la asigurări. Asta, dacă vreţi, pe un total de 100 de lei înseamnă în funcţie de asigurător 50 de lei, 60 de lei. Adică fermierul pune doar 40 de lei din suma totală pe care o plăteşte.

Reporter: Există şi asigurare fără franşiză?

Georgiana Rusu: Sunt asigurători care pot merge cu un produs fără franşiză, dar pe anumite regiuni, pentru că orice franşiză sau orice cost este influenţat de mai mulţi factori. Înseamnă zona în care am culturile, câtă suprafaţă exploatez, ce riscuri vreau – dacă vreau şi ger, vreau şi îngheţ timpuriu, vreau şi îngheţ târziu – şi atunci toţi aceşti factori influenţează şi acea franşiză.

Reporter: Există nemulțumiri ale fermierilor legate de franşiză, legate de riscurile care sunt asigurate, pentru că de multe ori asigurătorii vin şi spun: „Noi nu avem decât pachetul ăsta, dacă vreţi bine, dacă nu, duceţi-vă la alt asigurător”. Nu întotdeauna asigurătorul are toată paleta de riscuri pe care să şi le asigure fermierul.

Georgiana Rusu: Da, pentru că orice sistem al asigurărilor este un sistem piramidal. De acord, plătesc foarte mult şi primesc cei care au daună. Sunt riscuri pe care asigurătorul sau reasigurătorul, pentru că orice societate de asigurări este reasigurată la rândul ei, şi le poate asuma, sunt riscuri pe care nu şi le poate asuma. Cotele noastre pe care le avem, cotele Clubului Fermierilor Români, care sunt nişte cote speciale pentru fermieri, sunt destul de mici. Şi atunci sunt asigurători care nu pot să susţină, în cazul în care este o daună, sumele de despăgubire. După cum ştiţi, la noi în ţară au fost asigurători care au avut această linie de business şi care nu o mai au. Sunt asigurători care vor să menţină această linie de business şi ca atare pot să acopere numai anumite riscuri cu anumite franşize. Sunt produse, şi noi o să le avem şi le vom aduce pentru fermieri anul acesta, în care sunt franşize sau nu sunt franşize, dar cotele sunt pe măsură. Vorbim de nişte produse parametrice pentru secetă, adică, în alte țări, dacă mă întrebaţi, fermierul îşi face o asigurare poate pe 4-5 ani, doar se reînnoieşte contractul, tot ajutorul care este, cum este la noi prin submăsura 17.1  sunt ţări în care este ajutor dar la nivel de – cum ar fi la noi nivel de APIA pe o diferenţă, iar fermierul vine şi plăteşte doar acea diferenţă. E un sistem altfel, dar şi cotaţiile sunt pe măsură. Anul acesta vom aduce fermierilor români şi alte produse de asigurare.

Reporter: Dacă măsura AFIR 17.1 se lansează în primăvară, practic doar culturile de primăvară intră sau intră şi cele din toamnă?

Georgiana Rusu: Sesiunea pentru 2021 este pentru recolta 2021. Aceasta înseamnă culturile însămânţate în toamna lui 2020 şi culturile de primăvară însămânţate în 2021. Deci înseamnă recoltă 2021. Prin urmare, sesiunea care apare acum este pentru recolta 2021.

Reporter: Practic, în toamnă de fiecare dată fermierul trebuie să ştie că trebuie să se asigure, iar în primăvară la lansarea măsurii să aplice.

Georgiana Rusu: Da, să aplice, dar la fel, în momentul în care aplică trebuie să aplice în condiţiile care sunt de eligibilitate. Pentru că au fost foarte mulţi fermieri care au aplicat eligibilitatea, au dorit această valoare nerambursată, dar nu în condiţiile ghidului. Să am toată specia asigurată, toată structura, conform declaraţiei APIA, şi atunci fermierul poate aplica, după ce iese declaraţia APIA, pentru că şi acolo sunt nişte diferenţe.

„Consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul.”

Alături și la bine, dar mai ales la rău

Reporter: Ați pomenit faptul că 2021 va fi un an provocator. Cum anticipaţi acest an?

Georgiana Rusu: Considerăm că cel mai important pentru fermier este să-l îndrumăm şi să-l sprijinim. Ceea ce facem în 2021 facem la fel cum am făcut în 2020, să venim să lucrăm cu fermierii, să-i sprijinim, să-i consultăm. Ca piaţă, v-am spus, cred că creşterea va fi cam de minim 10%, sunt asigurători care vor ieşi şi ei cu produse, asigurătorii de la noi din ţară, lucrăm împreună cu asigurătorii, lucrăm nu numai la a aduce produse noi, lucrăm la a modifica condiţiile care sunt, şi am lucrat cu asigurătorii inclusiv la tot ce înseamnă eligibilitate, sunt asigurători cu care am lucrat la eligibilitate pentru a fi în avantajul fermierului. Vom aduce produse noi, vom sprijini în continuare, vom consilia fermierul. Țin să punctez că a încheia o poliţă de asigurare nu este uşor, dar se poate vinde; o poliţă de asigurare, indiferent de ce natură e. Pe cultura agricolă poliţa trebuie vândută, trebuie încheiată foarte informat. Fermierul trebuie să ştie ce a încheiat. Trebuie să ştie ce există în piaţă ca şi competiţie, trebuie să ştie la fiecare asigurător care sunt condiţiile de asigurare. Dar o încheie. Un lucru foarte important pentru fermier este să fii alături de el când are daune. Este ca atunci când ţi se îmbolnăveşte copilul şi nu mai ştii ce să faci. Este în situaţia în care i se pare că toată munca lui se duce de râpă. Dacă vine o grindină, chit că este o grindină pe rafală sau pe 100 de hectare din 500 de hectare câte are, sau pe 30 de hectare, este foarte important ca noi să fim lângă fermier, trebuie să fim lângă agricultor atunci când este în caz de daună.

Reporter: Ce face brokerul atunci?

Georgiana Rusu: Brokerul atunci este alături de fermier. În afară de faptul că noi consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul. Pentru că în toate convenţiile noastre cu asigurătorul avem un termen pentru a satisface nevoia clientului, a fermierului.

Reporter: Haideţi să vedem: câţi din cei care anul trecut, şi din punctul ăsta de vedere putem considera că anul 2020 a fost unul dintre cei mai păguboşi, a fost un an cu pagube mari, cu fermieri care s-au asigurat. Cei cu care aţi lucrat în anul trecut şi-au primit până acum banii, au fost despăgubiți pentru pagubele suferite?

Georgiana Rusu: Sunt fermieri care şi-au primit despăgubirea, noi am avut peste 500 de daune pe culturi agricole, pe lângă asta am mai avut, pentru că în afară de cultura agricolă mai asigurăm şi alte bunuri ale fermierului, utilaje, şi acolo am mai avut daune, dar aproape toţi fermierii şi-au primit despăgubirea. Bineînţeles, sunt fermieri care s-au încadrat, sunt fermieri care au fost de exemplu în toamnă, în perioada de însămânţare şi pregătire a terenului şi nu au fost dispuşi să vină repede cu toate documentele, dar îi ţinem din scurt şi tot timpul îi sunăm şi avem contact cu ei ca să nu uite de ceea ce trebuie să facă pentru dosarul de daune. De asta vă spun, suntem alături de ei şi la bine, dar şi la rău și asta este cel mai important. Facem o asigurare pentru ce? Să fim acoperiţi în cazul în care ni se întâmplă ceva, facem o asigurare de viaţă în cazul în care ni se întâmplă ceva, să avem familia acoperită; facem o asigurare la maşină în cazul în care ni se întâmplă ceva. La fel, la cultură trebuie să o facem pentru că e vorba de nişte fenomene pe care nu putem să le ţinem în frâu, şi atunci trebuie să facem asigurare.

Fostul profesor de matematică se ocupă azi de siguranța fermierului

Reporter: La finalul discuției noastre vreau să vă cunoască cititorii noștri nu doar ca specialist, ci și ca om. Vă pricepeți la cifre, care-i meseria dvs.?

Georgiana Rusu: Sunt un fost profesor de matematică, care e foarte bun la calcule, și care a decis în 2002, fiind în concediu creştere copil, după primul copil, am doi copii, o fată şi un băiat, să intre în acest sistem al asigurărilor. Am pornit consultant financiar la Allianz Ţiriac, treptat, prinzând experienţă, am devenit manager, apoi am lucrat pe pensii, am plecat apoi la Groupama, fosta BT Asigurări, şi în ianuarie 2013 am decis să vin în fostul Agricover Broker ca director regional. În 2014 am trecut director executiv şi de atunci mă ocup de asigurări de culturi şi lucrez pentru fermieri.

Reporter: Cum vi se pare lucrul cu fermierii? Când aţi avut primul contact cu agricultura, cum vi s-a părut?

Georgiana Rusu: Primul contact l-am avut la Groupama, pentru că Groupama este specializată pe partea de culturi agricole. Mi se pare foarte provocator, pentru că există o piaţă foarte mare, exact ce spuneaţi, din opt milioane de hectare sunt asigurate doar puţine, zi de zi trebuie să lucrăm şi să venim cu ceva nou pentru fermieri. Nu simt responsabilităţile de zi de zi, o fac că-mi place, o fac că trăiesc, când vorbesc de daune mi se ridică părul... şi atunci consider că-i ajut.

Reporter: Vorbim de ceva care afectează vieţi.

Georgiana Rusu: Exact, şi este o satisfacţie foarte mare în momentul în care ştii că are o problemă şi că te sună şi-ţi mulţumeşte şi că ştii că eşti în sprijinul lui oricând, indiferent că este sâmbătă, că este duminică, colegii mei sunt tot timpul deschişi şi foarte rapizi la toate solicitările pe care le avem.

Reporter: Care sunt obiectivele pentru anul acesta?

Georgiana Rusu: Obiectivele noastre sunt măreţe. Avem colegi care au venit cu experienţă, o să mergem şi pe partea de tot ce înseamnă suport către fermieri, pe partea de AFIR şi de daune, pentru că pe lângă faptul că ajutăm fermierul la daune, îl ajutăm şi la partea de tot ce înseamnă accesare a submăsurii 17.1 şi va fi un an în care vrem să aducem ceva nou în piaţă, vom aduce produse, după cum vă spuneam, vom face în continuare aceste sesiuni online cu fermierii în fiecare săptămână în care discutăm toate problemele pe care le au despre asigurări, despre măsurile de sprijin, dacă au probleme pe daune. Ajutăm şi am ajutat fermieri şi dacă nu sunt clienţii noştri, deci pentru noi este important să-i ajutăm.

Reporter: Nu este obligatoriu să facă parte din Clubul Fermierilor Români ca să lucreze cu brokerul de asigurare al Clubului?

Georgiana Rusu: Nu. Am ajutat fermierii pentru că au fost în situaţia în care poate aveau un dosar de daune, nu aveau acces către asigurător şi atunci clar i-am ajutat şi, într-adevăr, au devenit clienții noștri şi lucrăm în continuare cu foarte mulți fermieri pe care i-am ajutat. Eu un an în care avem treabă şi vrem ca fermierul să fie în siguranţă.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizator al târgurilor Agraria și AgriPlanta, și Asociația Aberdeen Angus România lansează proiectul „Ora de Zootehnie”, în cadrul căruia se desfășoară un program e-learning, pe module, pentru crescătorii de taurine membri ai Asociației Aberdeen Angus România, cu acces ușor la noutățile din zootehnie, în vederea creșterii eficienței în ferme.

Raluca Mareș, director expoziții DLG InterMarketing, precizează că „Ora de Zootehnie”, cu dr. lect. univ. Radu Antohe – expert Zootehnica Show, este o inițiativă a cunoscutei companii organizatoare de târguri și expoziții, proiectul abordând tematici de interes pentru fermierii crescători de animale și ținând cont de specificitatea raselor.

Ora de Zootehnie are loc online, crescătorii de taurine din rasa Aberdeen Angus având ocazia, într-un cadru interactiv, să acceseze informaţii noi, cunoştinţe de specialitate privind creşterea şi bunăstarea animalelor, creşterea producţiei, să interacţioneze cu alţi fermieri, să afle cum influenţează Politica Agricolă Comună (PAC) şi Planul Naţional Strategic (PNS) sectorul zootehnic.

„Pe parcursul programului ne vom întâlni cu specialiști din domeniul ştiinţific, autorităţi publice, experţi, care vor pune la dispoziţia participanţilor soluţii de optimizare a condiţiilor de creştere eficientă a taurinelor din rasa Aberdeen Angus”, punctează Radu Antohe.

Programul este compus din următoarele module:

Modul 1: Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne.

Modul 2: Nutriţie, managementul păşunilor şi al adăposturilor la taurinele din rasa Aberdeen Angus.

Modul 3: Genetică: ameliorarea şi selecţia taurinelor din rasa Aberdeen Angus.

Modul 4: Legislaţia de specialitate şi impactul Politicii Agricole Comune (PAC), a Planului Naţional Strategic (PNS) pentru taurinele de carne. Subvenţiile şi accesarea fondurilor europene.

Primul modul, Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne, s-a desfășurat pe data de 18 februarie 2021 şi a abordat următoarele teme: Controlul BVD şi IBR – o abordare comună – eficienţa unui program de imunoprofilaxie;  Controlul bolilor respiratorii la tineretul bovin de carne. Imunizarea pasivă a viţeilor de carne – diareea neonatală a viţeilor şi managementul colostrului; Managementul reproducţiei la vaca de carne – analiza parametrilor de performanţă, în funcţie de fiecare categorie de creştere a taurinelor; Deparazitarea taurinelor de carne; Programul Strategic anual al ANSVSA.

Cum poți participa și ce se întâmplă după încheierea programului

Sesiunile au loc online, pe Zoom, şi sunt private. Accesul este gratuit, iar participanţii vor primi acces individual, prin e-mail sau telefon mobil (cod şi parolă). Linkul de acces poate fi accesat de pe calculator/tabletă/telefon mobil.

Grupele de participanţi sunt de 40 – 50 de persoane, formate pe zone geografice, cursul fiind organizat pe județe.

Între module, participanţii pot comunica în direct cu speakerii şi cu ceilalţi colegi, în cadrul grupului creat pe WhatsApp.

După încheierea programului, participanţii rămân conectaţi la comunitate, prin apartenenţa la grupul de WhatsApp creat și fiecare participant primește o diplomă de participare.

„DLG InterMarketing va continua comunicarea cu participanţii, prin experţii şi partenerii săi, participanţii vor putea adresa întrebări, solicita sfaturi concrete pentru fermă, vor împărtăși experiențe de business, schimb de idei”, punctează Corina Mareș, director general al companiei.

Pentru participarea la „Ora de Zootehnie” pot fi contactați:

Din partea Asociației Aberdeeen Angus România: David Eliza  – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0720.064.930
Din partea DLG INTERMARKETING: Raluca Mareș – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0734.584.291; Adrian Câmpean – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0799.742.765; dr. Radu Antohe, expert tehnic Zootehnica Show – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0758.252.781

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Federația Națională PRO AGRO solicită actualizarea urgentă a situației privind numărul de bovine, deoarece „prin raportarea la cifrele istorice (2013) nu se reușește altceva decât subvenționarea unui mare număr de fermieri fără ca aceștia să se mai califice, ei nemaideținând animale”.

În 2020, precizează Ionel Arion - președintele Federației PRO AGRO, în programul ANT 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condițiile, așadar încasează fără temei ajutoare de stat. „Este evident că în contextul pandemiei de COVID-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă și nu susținând ferme care nu mai sunt eligibile, în care nu mai există animale”, punctează Ionel Arion.

Propuneri pentru schemele de ajutor de stat: ANT și SCZ

Având în vedere situația dificilă a bugetului național și a balanței comerciale, PRO AGRO are câteva propuneri prin care să se stimuleze fermierii care produc cu adevărat pentru piață, și în același timp să se stimuleze performanța.

ANT 8 (carne) - anul 2020

Trebuie eliminate de la plată 176.184 de capete bovine (13,7% din totalul de bovine eligibile) din 22.060 ferme, acestea nemaiavând animale în exploatare. Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.

ANT 7 (lapte) - anul 2020

Trebuie eliminate de la plată fermele care nu mai dețin bovine și care fizic nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 ferme). Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.

ANT 8 (carne) - anul 2021

Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 8 se va distribui astfel: 5 euro/cap ANT 8 (pentru efectivul eligibil rămas), restul sumelor trebuie să fie redirecționate pentru despăgubiri COVID pe cap de animal (schema vaca de carne & vaca de lapte). Fermele trebuie să respecte următoarele condiții: să dețină minimum 5 capete; vârsta minimă a bovinelor sa fie de 6 luni; bovinele să fi stat 6 luni pe exploatația beneficiarului.

ANT 7 (lapte) - anul 2021

Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 7 se va distribui astfel: 1,5 euro/tona de lapte ANT 7, restul sumelor trebuie să fie relocate pentru despăgubiri COVID per tona de lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie să facă dovada cu documente că au comercializat laptele pentru care solicită acest ajutor de stat.

SCZ 2021 – 2022, Bovine de carne

Să rămână eligibile doar vacile rasă pură și vacile metise F2/F3 cu rasă pură și taurii rasă pură. Efectivul minim eligibil va fi de 10 capete, respectiv eliminarea plafonului maxim.

Economiile care rămân de la alte măsuri/scheme de ajutor să fie direcționate către bugetul SCZ bovine de carne.

SCZ 2021 – 2022, Bovine de lapte

Păstrarea condițiilor de eligibilitate, cu mențiunea că trebuie eliminată limita maximă de capete eligibile. Astfel, nu va mai exista plafonarea la 250 de capete eligibile per fermă.

Scheme de ajutor COVID pentru vaca de carne și vaca de lapte

Ca urmare a reducerii alocării pentru ANT 7 și ANT 8, se va realiza o economie estimată la 350 de milioane de lei (sumă provenită de la ANT 8) și respectiv 82 de milioane de lei (sumă provenită de la ANT 7). „Propunem să existe un ajutor COVID specific sectorului vaca de carne și o schemă de ajutor specifică sectorului vaca de lapte. Astfel, schema sectorului vaca de lapte va cumula parte din economiile rezultate de la ANT 8 și integral economiile de la ANT 7”, a conchis președintele Federației PRO AGRO, Ionel Arion.

Demersului PRO AGRO, pe lângă organizațiile membre ale federației (Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRO și Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România), s-au alăturat și alte organizații importante pentru sectorul creșterii bovinelor: Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, dar și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor”, care au depus cerere de plată și care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021. Reamintim că în perioada 8 - 21 februarie 2021 se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2020.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

În adeverință este înscrisă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe pagina de internet a instituției.

Despre cererile de plată și documentele care trebuie să le însoțească, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4849-bunastarea-animalelor-apia-primeste-cererile-de-plata.html

În perioada 8 - 21 februarie 2021 se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 – 2020, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploatația cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul și se depun însoţite de:

• Copie CUI/CIF, după caz;

• Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ: Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată; Formularul „Date informative” (cod 30) care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole”; Formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20) care cuprinde indicatorul „venituri totale”;

• Copie buletin/carte de identitate al/a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

• Copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată. Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament. Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației;

• Graficul de livrare estimat anual;

• Graficul de populare estimat anual;

• Document coordonate bancare;

• Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;

• Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor.

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat și documentele de mai jos.

Pentru pachetul a) Porcine

• Copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine;

• Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;

• Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);

• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului.

Pentru pachetul b) Păsări

• Copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată;

• Copia schiţei halelor pentru fiecare exploataţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de creștere utilă. Din suprafața totală respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de găini de reproducție rase grele. Având în vedere că suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;

• Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie;

• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Călin Matieș solicită redeschiderea târgurilor de animale și crearea unui plan de măsuri tehnico-sanitare care să permită acest lucru în deplină siguranță pentru toată lumea. În acest sens, senatorul PSD de Alba a trimis astăzi, 20 ianuarie 2021, o scrisoare președintelui ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) – Robert Chioveanu.

Reamintim că actualul senator Călin Matieș este producătorul renumitului produs recunoscut la nivel european – „Pita de Sântimbru” și cel care a avut inițiativa înființării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, organizație pe care a condus-o până la preluarea mandatului de parlamentar, în decembrie 2020.

„Solicit măsuri urgente pentru redeschiderea târgurilor de animale în condițiile respectării tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Totodată, solicit identificarea de soluții pentru prevenirea extinderii pestei porcine africane astfel încât crescătorii de animale să nu mai aibă de suferit”, scrie Călin Matieș în scrisoarea către președintele ANSVSA.

Afectată de pandemia de COVID-19, România se află din nou sub incidența răspândirii cazurilor de pestă porcină africană, ceea ce afectează buna desfășurare a activităților de comercializare a animalelor în spațiul rural.

Prin menținerea suspendării activității târgurilor, crescătorii de animale nu-și pot comercializa produsele, situație agravată și de faptul că numărul abatoarelor este insuficient la nivel național, existând județe neacoperite. Apoi, transportarea animalelor către abatoare este îngreunată nu doar de distanțele mari care trebuie parcurse, ci și de necesitatea transportării cu automobile autorizate de DSVSA.

„În acest context, crescătorii de animale și oamenii din mediul rural sunt constrânși de intermediari să reducă prețurile pentru comercializarea animalelor până la un nivel la care riscăm să îngenunchem . În România sunt zone rurale de munte, ca în județul Alba – de pildă, și fac referire în mod special la Munții Apuseni, unde oamenii trăiesc doar din creșterea animalelor, iar dacă mai continuă să fie ținute închise târgurile de animale există riscul ca aceste zone deja defavorizate să se depopuleze”, este de părere senatorul de Alba.

În opinia lui Călin Matieș, o strategie de monitorizare a focarelor de pestă porcină africană, la nivel național, care să permită deschiderea târgurilor și să corespundă nevoilor crescătorilor de animale, este imperios necesară. „O primă soluție ar fi să putem stabili scenarii graduale pentru fiecare localitate în parte, cu zone verzi, galbene și roșii, în funcție de gradul de răspândire a pestei porcine africane. Târgurile ar putea fi redeschise în zonele verzi (zero cazuri/focare PPA), inclusiv pentru comercializarea porcinelor; în zonele galbene (sub 5 cazuri/focare PPA) ar putea fi comercializate animalele exceptând porcinele, urmând ca doar în zonele roșii (peste 5 cazuri/focare PPA) târgurile să rămână închise. Suplimentar proveniența animalelor ar putea fi certificată prin verificarea crotaliilor de un medic veterinar, prezent în fiecare târg. Astfel se poate avea un control asupra gestionării și monitorizării numărului de animale, cât și asupra modalităților actuale de comercializare ale acestora, inclusiv în ceea ce privește porcinele, unde o mare parte din exemplare nu sunt înregistrate din lipsa subvențiilor.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a adoptat ieri, 17 decembrie 2020, Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, privind anul de cerere 2020.

Valoarea totală a plafoanelor aprobate este de 114.156.810 euro, echivalentul a 556.229.056,7 lei, anunță Ministerul Agriculturii.

Fondurile se acordă crescătorilor de animale şi sunt repartizate astfel:

• 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

• 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

• 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

• 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Numărul estimat de beneficiari vizat de prezentul act normativ este de 18.845, iar sprijinul va fi acordat pentru un efectiv de circa 343.122 capete din care: 261.702 vaci de lapte, 70.942 taurine din rase de carne şi 10.478 bivoliţe.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii pentru anii 2020 şi 2021.

Plăţile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 2 - 15 decembrie 2020 se depun Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ). Cererile se depun la Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a). Dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b). Acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c). Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d). Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e). Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a). Dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b). Acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

c). Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d). Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e). Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), atrage atenția că Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) solicită fermierilor documente, evidențe și situații imposibil de realizat de către crescătorii de animale, precum și de către societățile de ameliorare.

„În această perioadă se întâmplă un lucru foarte grav pentru crescătorii de bovine și societățile de ameliorare din țara noastră. Instituția care ar fi trebuit să sprijine crescătorii continuă lupta împotriva acestora! Astfel, se refuză autorizarea taurilor pentru reproducție, impunându-se condiții imposibil de îndeplinit, chiar dacă acești tauri îndeplinesc condițiile din Programele de Ameliorare aprobate și din Regulamentele Europene. Ne este cerut testul de filiație, de către Agenția națională pentru Zootehnie, în condițiile în care în România nu se poate face așa ceva, aberații peste aberații scoase de către așa-ziși specialiști care încurcă zootehnia românească. Da, se cer teste de filiație inclusiv pentru tauri aduși din Franța sau Ungaria, în urmă cu 2-3 ani, tauri care au fost autorizați/reautorizați, au sute de produși care au primit deja Certificat Zootehnic”, arată Dumitru Grigorean.

Conform ANZ, Oficiile Județene pentru Zootehnie trebuie să dețină următoarele documente:

1. Solicitare, în funcție de caz, de la deținători/proprietari de reproducători, societăți de ameliorare recunoscute, asociații de crescători autorizate ca părți terțe, pentru autorizarea punctelor de montă și al reproducătorilor;

2. Înregistrarea sanitar-veterinară a punctelor de montă naturală;

3. Certificatele zootehnice sau, după caz, derogările reproducătorilor prezenți pentru autorizare;

4. Documentele sanitar-veterinare prevăzute de legislația în vigoare;

5. Decizia directorului general pentru persoanele care fac parte din comisia de bonitare și clasare a reproducătorilor;

6. Solicitarea pentru efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal;

7. Buletine de analiză a materialului seminal;

8. Documente care să dovedească descendența reproducătorilor;

9. Declarația pe propria răspundere, în cazul în care nu se solicită evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal;

10. Certificate de genotipare pentru scrapie;

11. Certificate de filiație;

12. Fișele de evaluare (punctare, bonitare) ale reproducătorilor.

ACBCR cere conducerii ANZ să spună când a fost achiziționat/dotat și cât a costat laboratorul de la ANZ București și de ce nu funcționează. De asemenea, Dumitru Grigorean întreabă de ce asociația pe care o conduce nu a primit nici până acum rezultatele la probele trimise anul trecut, când s-au făcut testele de pornire a laboratorului. Unde pot efectua teste crescătorii de bovine/ovine și cum se pot face testele de filiație pentru taurii aduși din străinătate sunt alte nelămuriri ale crescătorilor.

„Se pregătește pe undeva prin țară vreun laborator privat, pentru că e rost de făcut bani pe spatele văcarilor? Atât noi, asociația, cât și fermierii dorim să facem testele de filiație pentru taurii născuți în România, pentru toți taurii utilizați la montă, la laboratorul ANZ, plătit din bani publici. Unde, cum și când trimitem probele?”, întreabă președintele ACBCR, Dumitru Grigorean.

Foto: Dumitru Grigorean