culturi de toamna - REVISTA FERMIERULUI

Speranțele fermierilor care așteptau ca la acest început de an să le intre în conturi despăgubirile pentru culturile însămânțate în primăvara lui 2020 afectate de seceta pedologică au fost năruite în această seară de însuși ministrul Agriculturii. Adrian Oros, prezent la AGRO TV, a spus în direct că nu știe când se vor plăti despăgubirile pentru culturile de primăvară, deoarece bani nu sunt și când se vor găsi trebuie incluși în bugetul anului curent, buget despre care nu se știe când va fi aprobat.

Ministrul Agriculturii a afirmat că au fost afectate circa 1,2 milioane de hectare cu culturi de primăvară însămânțate anul trecut și peste 90.000 de fermieri, mai mulți decât cei afectați de secetă la culturile de toamnă însămânțate în 2019 (puțin peste 27.000).

Suma totală vehiculată de Adrian Oros în această seară (11 ianuarie 2021) destinată despăgubirii culturilor de primăvară distruse de seceta pedologică este de aproximativ 850 de milioane de lei, sumă asemănătoare cu cea plătită pentru pagubele produse de secetă la culturile de toamnă. Fermierii păgubiți sunt nelămuriți în privința calculelor făcute de specialiștii MADR, având în vedere că, de exemplu, un hectar de porumb este mai costisitor comparativ cu unul de grâu.

Reamintim că, la începutul lunii decembrie a anului trecut, Adrian Oros declara că pentru pagubele generate de secetă la culturile înființate în primăvara anului 2020 plata fermierilor se va face în ianuarie-februarie 2021. Adevărat, declarația a apărut în spațiul public înaintea alegerilor parlamentare.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de azi, 22 decembrie 2020, efectuează tranșa a doua de plăți către beneficiarii ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

Suma totală autorizată la plată este de 79.999.988,31 lei, pentru un număr de 27.826 beneficiari.

Reamintim că în prima tranșă, fermierii au primit circa 80% din valoarea despăgubirilor, acum urmând să primească diferența.

Publicat în Știri

În județul Mureș, culturile de rapiță recent înființate au răsărit deja și se prezintă foarte bine. Fermierii Vlad Șter și Octavian Liț au ales și în această toamnă hibrizii de rapiță Pioneer, de la care au obținut în campania de recoltat 2020 rezultate foarte bune. Compania Corteva Agriscience este unul dintre producătorii importanți de sămânță pentru fermierii din România. An de an, suprafețele însămânțate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt în creștere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei caută să răspundă provocărilor pe care le întâmpină fermierii și să ofere hibrizi cât mai performanți.

Deși mulți tind să nu mai acorde atenție rapiței, reprezentanții Corteva Agriscience îi îndeamnă pe fermieri să semene această plantă pentru că, dincolo de producțiile pe care le poate oferi, este și o bună cultură premergătoare. „2020 nu este nici pe departe cel mai bun an pentru agricultura din România. Cu toții am întâmpinat probleme, însă mai cu seamă fermierii care au fost neputincioși în fața secetei și au obținut producții mult mai slabe față de anii precedenți, aproape la toate culturile. Compania Corteva este alături de fermieri și împreună cu colegii mei încercăm să oferim cele mai bune produse și cele mai eficiente sfaturi pentru ca agricultorii să nu iasă în pierdere. A fost un an dificil pentru rapiță, însă am avut și fermieri campioni care au obținut producții foarte bune. În prezent, în multe zone din țară hibrizii de rapiță Pioneer deja se pot observa pe câmpuri, motiv de speranță pentru următorul an, când sperăm ca producțiile să fie mult mai bune decât cele obținute în această campanie”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Hibrizii Pioneer, printre alegerile fermierilor și în această toamnă

În ceea ce privește portofoliul de rapiță, compania pune la dispoziția fermierilor hibrizi adaptați condițiilor de cultură din țara noastră, fapt demonstrat și de producțiile oferite în acest an, unul critic pentru agricultură, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225. Prin urmare, acești hibrizi au fost printre alegerile fermierilor și în această toamnă.

Hibridul PT225 se numără printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul țării, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar și 4.500 kg/ha, o producție-record, în condițiile în care mulți agricultori au întors culturile ori au obținut producții extrem de slabe. Este și cazul inginerului Vlad Șter din cadrul societății Ceragrim Ungheni, care și în această toamnă a mizat pe acest hibrid, iar cultura înființată în data de 10 septembrie 2020 este deja răsărită. A ales și alți hibrizi Pioneer în această campanie, pentru că an de an face testări și alege hibrizii care îi oferă cele mai bune rezultate. „În prezent cultura arată foarte bine, însă pentru noi și campania aceasta a fost foarte bună, deși credeam culturile compromise, am fost uimiți în primăvară și apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 și PT225, pe care i-am semănat după grâu, ori după porumb pentru siloz. În general pregătim terenul cu un disc greu, cu Tigerul și freza. Anul trecut am semănat pe 13 septembrie, iar plantele au răsărit în jur de 14 octombrie. La semănat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 15, apoi am mai administrat în primăvară 250 kg/ha de uree și 150 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf și azot. Cultura a primit opt tratamente cu insecticide și fungicide, precum și două erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august și chiar am obținut o producție nesperat de bună, 4.500 kg/ha cu hibridul PT225”, a arătat Vlad Șter.

În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha. „Anul trecut am semănat după grâu 130 hectare cu rapiță. Terenul a fost dezmiriștit, scarificat, pregătit cu discul și am semănat în perioada 28 august – 3 septembrie, apoi am tăvălugit. Am fertilizat cultura în toamnă cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha și în aprilie am administrat încă un îngrășământ pe baza de azot și sulf -120 kg/ha. Cultura a primit cinci tratamente și două erbicide. În condițiile campaniei dificile, pot spune că am obținut o producție bună, sunt foarte mulțumit”, a precizat Octavian Liț.

Foto: Corteva Agriscience

Publicat în Cultura mare

În urma verificării cererilor de sprijin depuse de fermieri în perioada 3-15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plată, pentru o suprafață calamitată totală de 1.120.540,40 hectare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că în data de 22 septembrie 2020 a efectuat plata pentru un număr de 17.951 de fermieri, cu suma de 498.526.688 de lei, iar în data de 23 septembrie, pentru un număr de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 de lei. Prin urmare, în două zile APIA a efectuat plata pentru 27.304 fermieri.

Toți fermierii declarați eligibili urmează a fi plătiți în zilele următoare, informează APIA.

Publicat în Știri

Rapiţa este o cultură iubită de fermieri, mai ales că este prima care aduce bani în fermă. Compania BASF a intrat și pe piața semințelor, lansând în România, în urmă cu doi ani, brandul InVigor® de semințe de rapiță. Astăzi, gama de semințe de rapiță InVigor® disponibilă în portofoliul BASF Agricultural Solutions România cuprinde atât hibrizi Clearfield®, cât și hibrizi convenționali de rapiță.

„Caracteristicile principale ale hibrizilor de rapiță InVigor® sunt productivitatea și stabilitatea, dar și o serie întreagă de caracteristici genetice și agronomice, cu impact esențial în viitor. Sunt semințe pregătite pentru o tehnologie de vârf, adaptate nevoilor cultivatorilor care-și doresc performanțe de top de la cultura de rapiță. Colaborarea dintre BASF și fermieri, în cadrul programului de ameliorare a hibrizilor, duce la obținerea de informații valoroase, pe care experții noștri le folosesc pentru a proiecta și dezvolta în permanență hibrizi noi, foarte performanți”, precizează Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

Portofoliul BASF de hibrizi InVigor®:

  • InV1166CL - Hibrid de rapiță Clearfield®, cu producții foarte ridicate, tolerant la iernare cu vigoare mare și cu o bună toleranță la Phoma.
  • InV1266CL - Este un hibrid de rapiță Clearfield®, foarte robust și bine adaptat la agroclimatul din România.
  • InV1170 - Hibrid de rapiță de toamnă cu toleranță excelentă la Phoma și Verticillium, foarte bună toleranță la scuturare.
  • InV1188 - Hibrid de rapiță de toamnă cu o stabilitate excelentă a producției, pe toate tipurile de sol, inclusiv pe solurile ușoare, bună toleranță la scuturare.
  • InV1022 - Hibrid convențional de rapiță de toamnă, cu potențial ridicat de producție pe toate tipurile de sol, în special pe cele adânci și o foarte bună toleranță la boli.
  • InV1165 - Hibrid convențional de rapiță, cu o bună răsărire în toamnă, potențial foarte ridicat de producție, stabilitate excelentă și toleranță bună la Phoma și o excelentă toleranță la scuturare.

În piață ajunge doar ceea ce este profitabil pentru fermier

Hibrizii de rapiță InVigor® sunt adaptați la condițiile țării noastre, BASF având în România loturi de ameliorare. În fiecare an se testează între 30 și 40 de hibrizi, în peste 10 locații din întreaga țară, și numai hibrizii care trect toate testele vor ajunge în fermele românești.

„Potențialul de producţie al hibrizilor este uriaş, este foarte mare. Este important ca tehnologia şi câteodată clima să ne ajute să ajungem la acest potenţial. Dar noi verificăm în primul şi în primul rând câteva caracteristici ale hibrizilor pentru România, care eu consider că sunt foarte importante. Sigur, producţia este pe primul plan. Dar ca să ajungi la producţie ai nevoie de câteva caracteristici pe care hibrizii trebuie să le aibă ca să ajungă la acest potenţial de producţie. Primul ar fi creşterea viguroasă pe perioada de vegetaţie. De multe ori semănăm târziu sau plantele răsar târziu şi atunci le trebuie o perioadă destul de lungă pentru a ajunge la dimensiunea corectă pentru intrarea în iarnă, care este undeva la 18 frunze. Or, având o creştere rapidă în prima perioadă de vegetaţie îi trebuie un timp mai scurt pentru creşterea corectă până la intrarea în iarnă. Pe urmă, toleranţa la ger. Ultimele ierni nu sunt foarte dramatice în România, dar nu se ştie niciodată când vine un ger puternic, iar investiţia făcută de fermier în toamnă trebuie păstrată până în primăvară astfel încât el să poată să aibă o producţie corectă. Şi testăm lucrul acesta şi introducem pe piaţă numai hibrizii toleranţi la ger. O altă caracteristică importantă este toleranţa la boli. Arhitectura plantei, asta înseamnă plante care nu cad, nu se frâng şi sigur, este o premisă pentru o producţie mai bună. În plus, toleranţa la scuturare. Este o problemă serioasă atunci când, şi de multe ori se întâmplă lucrul ăsta în România, avem furtuni sau vânturi puternice, dar pe lângă arhitectura plantei de care vorbeam avem şi o toleranţă foarte bună la scuturare. Avem hibrizi InVigor® cu o toleranţă foarte bună la scuturare. Apoi, pe lângă faptul că planta trebuie să dea o producţie mare, trebuie totuşi să fie uşor de recoltat. Şi atunci ea trebuie să fie viguroasă, dar în acelaşi timp trebuie să fie nu atât de viguroasă ca să fie uşor de recoltat. Urmărim toate aceste aspecte şi prin loturile pe care le avem de ameliorare, loturile de dezvoltare şi loturile pe care le avem în toată ţara la fermieri chiar, testăm hibrizii şi încă o dată lansăm numai ce este profitabil pentru fermier”, arată Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

BASF a pregătit pentru fermieri oferte speciale la rapița de toamnă 2020. Pentru a le vedea, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/promotii/oferte-speciale/oferte-rapita-toamna-2020/

Publicat în Cultura mare

Ministerul Agriculturii anunță că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de MADR cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligația de plată a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

„Ministerul Agriculturii a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor agricole viitoare.

Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nicio formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Pe 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că despăgubirile pentru seceta pedologică extremă, care a afectat peste 30.000 de fermieri, vor fi acordate la începutul lunii septembrie. Peste 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu. „Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. Am definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a arătat care este cuantumul despăgubirilor plătite la hectar. Anume, pentru grâu și secară – 925 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, triticale – 805 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

Din 14 august, fermierii pot solicita la APIA banii pentru despăgubiri.

Publicat în Știri

Vara lui 2020 s-a anunțat a fi una dificilă pentru agricultori, începând încă din toamna lui 2019, urmată de o primăvară uscată. Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat la finele lunii mai că România are calamitate de secetă peste un milion de hectare de culturi agricole. Cel mai afectat județ este Constanța, cu 416.000 ha calamitate și irigate doar 13.000 ha. Agricultorii au nevoie de susținere, irigații și planuri concrete pentru a face față schimbărilor climatice și altor amenințări.

Pandemia împreună cu seceta i-au adus pe agricultorii români într-o situație extrem de sensibilă. De la inginerii constănțeni Dumitru Manole și Valentin Petre am aflat ce fac în noua realitate, dacă vom mai avea sau nu cereale în acest an, lipsit de precipitații până spre luna iunie și fără posibilitatea de a iriga în majoritatea zonelor agricole ale țării.

Dumitru Manole studiază de zeci de ani acest fenomen, seceta, și implicit influența perdelelor forestiere asupra culturilor agricole, chiar și într-un an ca acesta. Spune că nici acum 74 de ani nu a trecut România printr-o astfel de perioadă. „Istoria spune că la 1660, pe timpul lui Ștefăniță Vodă, din cauza secetei, oamenii mâncau trestie, papură și de aia i-a rămas numele de Papură Vodă. Observ că cele 484.000 de hectare de teren arabil ale județului Constanța, dintre care 194.000 de hectare sunt cultivate cu grâu și 60.000 de hectare cu orz și orzoaică, nu prea interesează pe nimeni. Ori această resursă extraordinară este dinamică în contribuția la PIB care era o țintă, de 6,5%, acum 8%. Dar, după cum se poate observa, majoritatea suprafețelor este calamitată, după cum se vede în arealul perdelelor forestiere pe care le-am hulit”, ne-a zis Dumitru Manole, pe când vizitam la Amzacea o solă de 120 de hectare cultivată cu grâu, a exploatației agricole a inginerului constănțean. El ne-a povestit cum, pe la 1921, prin Decret regal al regelui Ferdinand, nu s-au mai plantat perdele forestiere, dar că începând din 2007 s-a ocupat de acest aspect și a ținut simpozioane pe tema „Dobrogea în contextul deșertificării”. „Am plantat 14 hectare de perdele forestiere și nici până acum, în SAPS, plata unică pe suprafață, nu primesc subvenție pentru ele!”, exclamă Dumitru Manole.

E nevoie de perdele forestiere!

Problema este că din suprafața cultivată, 90% a fost declarată calamitată. Întrebarea sa este unde sunt cele zece hectare necalamitate. „Din suta de hectare mi-au lăsat zece hectare, iar restul de 90 de hectare sunt calamitate! Eu întreb: unde sunt cele 10 hectare necalamitate din 100 ha? Or, să fim serioși, pentru că spunea Albert Einstein «cea mai mare criză e criza de incompetență!». De ce? Pentru că eu trebuie să aplic procentul de 90% la toată suprafața, dar se referă la producția care urmează a fi realizată. Să înțeleagă toată lumea!”, exclamă Dumitru Manole, care ne-a arătat o solă pe care se vede lipsa perdelelor forestiere. Timp de 30 de ani nu s-a plantat nimic și asta îi afectează acum pe toți agricultorii. „Perdelele forestiere care erau în județul Constanța până în 1962, când a început programul de desțelenire și redarea către circuitul agricol a celor 4.084 de hectare, erau scuturi împotriva deșertificării și a secetei pe care anul 2020 o înscrie nemaipomenit. În toamna lui 2019, care și el a fost un an secetos, am adunat din octombrie până în decembrie 81 mm de apă, iar de la 1 ianuarie până la 9 iunie n-am avut decât 120 mm. De ce am făcut referire la 2019? Noi am trăit ani de zile pe baza a ceea ce se acumula în lunile de toamnă. Or, fiind secetoase, nu am mai avut rezervă de apă în sol”, arată fermierul, care adaugă că această cantitate de 200 mm de precipitații și cu temperaturile de 32° C ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea. Lipsa apei se traduce în migrație mai târziu și atenția trebuie sporită pentru a securiza generațiile viitoare.

Calamități de până la 100% și în arealul Costinești

Valentin Petre spune că și în arealul Costinești unde își desfășoară activitatea se confruntă cu aceeași situație și că influența mării, despre care se spune că mai aduce câte o ploicică, este doar un mit. „În condiții normale, poate mai aveam niște beneficii, dar în condițiile acestui an sunt declarate calamitate culturile între 90% și 100%, ca și la domnul Manole. Sper, dacă tot ajungem la calamități, să se stabilească odată despăgubirile și să ajungă banii cât mai repede la fermieri, pentru că anul acesta avem mare nevoie”, ne-a spus fermierul.

Valentin Petre a înființat circa 700 de hectare cu grâu și circa 200 de hectare cu orz și orzoaică, cu un procent de calamitate între 90% și 100%. Astfel, și el are estimat că de pe zece hectare va obține o medie de producție de cinci tone.

Se vehiculează despăgubiri ce nu reflectă realitatea

Fermierilor care au suferit pierderi din cauza secetei li s-a promis că vor primi o sumă forfetară, iar schema de despăgubire va fi notificată la Comisia Europeană.

„Ministerul a făcut Ordinul 97 în 2020, cu toate că trebuia făcut din 2017. Constatăm pagubele. Ca să putem să despăgubim, trebuie să avem o centralizare a suprafețelor afectate de calamități și după aceea cu siguranță vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europeană și vom acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier, o să acordăm o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit pierderi generate de secetă”, a afirmat secretarul de stat din MADR Emil Dumitru.

În prezent, avem Legea antisecetă aprobată în Parlamentul României prin care se stabilesc procentele de despăgubire din valoarea investiției făcute de fermier într-o cultură, plus o extindere până la 18 luni a împrumuturilor sau a datoriilor pe care le au fermierii către bănci. S-au vehiculat mai multe ipoteze din partea Ministerului Agriculturii. Una este calcularea investiției la nivel de țară, cu cifre de la 150 de euro până la 170 euro/ha de cultură înființată și calamitată, fără a se avea în vedere procentul de calamitate și investițiile făcute de fermieri. „În momentul în care am depus acele înștiințări, au venit comisiile formate din reprezentantul Direcției Agricole și cel al APIA, împreună cu Primăriile de pe raza unde avem terenurile agricole; dânșii au venit cu niște sume, 2.400 și ceva de lei la grâu, 2.300 și ceva de lei la orz, din care s-au stabilit acele procente de despăgubire. Sperăm ca măcar aceste sume să ne fie rambursate sau măcar să se ia în calcul, să știm că avem ceva de primit”, a specificat Valentin Petre, care subliniază că dincolo de pierderea culturilor, au de plătit furnizorii de inputuri și să achiziționeze sămânță pentru a reînsămânța, plus creditele sau leasingurile existente.

Despăgubiri conforme cu producția, nu cu suprafața

Dumitru Manole ne spune că nu este simplu să faci aceste calculații. Un motiv îl reprezintă faptul că fenomenul de secetă pedologică extremă nu a fost, în toate arealele geografice ale României, de o asemenea agresivitate ca în județul Constanța. Dar chiar și doar la nivelul unui județ, diferențele sunt mari între areale, în Constanța existând zone unde se produc undeva la două tone de grâu pe hectar.

Apoi, sunt diferențe mari între sumele cheltuite de fiecare fermier în parte pentru un hectar. „În condițiile exploatației noastre, cheltuielile din toamnă, mă refer la producția neterminată, au fost 2.011 lei pe hectar, care au inclus: lucrările de pregătire, sămânță, semănat, aplicare pesticide, tratament sămânță. Am ajuns până la data de 1 aprilie – dincolo de care n-am mai aplicat tehnologie pentru că nu mai aveam de ce –, când aceste cheltuieli au ajuns undeva la 2.800 de lei. La care trebuie să adăugăm arenda, al cărei contract are caracter executoriu. Eu am spus să aplicăm o arendă liniară, 800 de lei – cu toate că sunt foarte multe situații cu 1.000 de lei, cu 1.200 lei, de la caz la caz – și în felul ăsta la cei 2.800 se adaugă 800, fac 3.600 lei, care înmulțit cu 70% ce prevede legea, ne dă o sumă”, arată specialistul, care a propus o altă schemă de calcul. „Dar am o altă propunere, care e mult mai ușor de realizat: luăm producția medie realizată în ultimii trei ani la nivelul fiecărui județ, o înmulțim cu prețul mediu de vânzare. Și, ca să fiu mai la subiect, bunăoară în Constanța producția medie pe ultimii trei ani a fost de 5.011 kg/ha la grâu, înmulțită cu prețul stabilit de specialiști, dar zicem acum un preț de 680 de lei, că așa s-a vândut – și atunci ne dă undeva o cifră de 3.411 lei. Înmulțit cu 70% vezi cât rămâne”, a continuat Dumitru Manole, subliniind că toate sumele vehiculate până acum de autorități sunt departe de a fi un sprijin real pentru fermieri. Trebuie păstrată stabilitatea exploatațiilor agricole din România, iar sumele trebuie să țină cont de realitățile din teren.

Irigațiile au devenit obligatorii

În acest moment, după datele Direcției Agricole Județene, în Constanța sunt aproximativ 480.000 de hectare, din care s-au înființat în toamnă 194.000 de hectare cu grâu și 60.000 de hectare cu orz și orzoaică. Adică 254.000 de hectare de cereale păioase de toamnă.

Oficial, sunt declarate calamitate circa 1.300.000 de hectare la nivel național, din 2.800.000 de hectare. Soluția? Irigațiile! „Dar în Constanța, din 194.000 de hectare cu grâu, eu spun că 170.000 de hectare sunt calamitate în diverse procente. Am organizat două asociații de udători acum doi, a apărut ordinul de ministru și nici până acum nu a ieșit preluarea patrimoniului de la ANIF – care, scuzați-mă, nici nu mai există! Dar hai să trecem la fapte mai repede, nu la vorbe, birocrație, pentru că uite ce e în 2020!”, ne-a spus Dumitru Manole supărat că acum 30 de ani, pe când la Amzacea existau echipamente de irigații de ultimă tehnologie, lipsea apa, pentru că „cineva a spus atunci la Stația Basarab Pădure că mai bine importăm grâu decât să plătesc energie electrică”.

Schimbările climatice progresează, iar agricultura nu se poate limita la apa venită din ploaie. „Ultimul an în care s-a irigat în zona noastră a fost 2003. Dar de atunci, a fost distrus progresiv tot sistemul de irigații, nu mai există”, a spus și Valentin Petre, care a avut recent o întâlnire cu cei de la ANIF Constanța, pentru a demara înființarea unei Organizații a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații. „Sunt de acord că trebuie să înceapă de jos (programul pentru irigații, n.r.), și de la noi de la fermieri, să începem să facem peste tot aceste asociații de udători. Dar mai departe urmează și partea guvernanților, în care ar trebui să se investească în canalele principale, să le impermeabilizăm, să investească în stațiile de pompare. Apoi și noi, cu ajutorul banilor europeni, putem să refacem instalațiile secundare, să le luăm de la zero, pentru că nu mai există absolut deloc. Tot ce a fost – antene, vane, hidranți – a fost smuls din pământ, dar nu de către noi, de fermieri, care am încercat fără succes să le păzim, să le protejăm”, a completat Valentin Petre.

Tristețea agricultorilor este cu atât mai mare cu cât în vecinătate se află canalul Dunăre–Marea Neagră.

La nivelul întregii țări se irigă în prezent, potrivit ministrului Adrian Oros, 222.121 de hectare.

Județele cu cele mai mari suprafețe calamitate:

-         Constanța: 416.000 ha

-         Tulcea: 129.000 ha

-         Ialomița: 123.000 ha

-         Brăila: 97.000 ha

-         Buzău: 75.000 ha

-         Galați: 61.000 ha

Suprafețe irigate în cele mai calamitate județe:

-         Constanța: 13.000 ha

-         Tulcea: 13.000 ha

-         Ialomița 25.000 ha

-         Brăila 100.000 ha

-         Buzău 7.000 ha

-         Galați 27.000 ha

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică poate fi consultat aici:  detalii proiect (pdf)

Despre cuantumul despăgubirilor pentru fiecare cultură am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4564-despagubirile-pentru-seceta-in-septembrie-intre-772-lei-ha-si-1-002-lei-ha.html

 Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Ministrul Agriculturii a anunțat că despăgubirile pentru seceta pedologică extremă, care a afectat peste 30.000 de fermieri, vor fi acordate la începutul lunii septembrie. Peste 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu. Suma totală, plătită de la bugetul de stat, pentru despăgubiri este de 1,15 miliarde de lei.

„Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. Am definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a arătat care este cuantumul despăgubirilor plătite la hectar. Anume, pentru grâu și secară – 925 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, triticale – 805 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

Din 14 august, fermierii pot solicita la APIA banii pentru despăgubiri.

Publicat în Știri
Miercuri, 10 Iunie 2020 11:15

Pășunile și lucerna nu sunt despăgubite

Toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Asta auzim de ceva vreme din gurile guvernanților. Și totuși nu toți cei afectați vor fi despăgubiți.
Din cauza secetei extinse în toată țara și fermele de animale sunt în suferință. Pășunile sunt uscate, iar lucerna, în multe zone din țară, n-a avut nicio șansă. La ora actuală, nu se știe cum va fi cu porumbul sau soia. Sunt crescători de animale care au intrat în stocurile de furaje, ca să nu lase animalele flămânde. „Este incredibil ce se întâmplă în județele afectate de secetă. Animalele sunt lăsate în voia sorții! Pășunile și lucerna sunt afectate de secetă în proporție de 90% și nu sunt luate în calcul de comisia care evaluează pagubele. Ni s-a spus că doar culturile de toamnă sunt evaluate și beneficiază de despăgubiri, nu și pășunile, nu și lucerna. Vai de fermierii care dețin animale! Zootehnia românească în loc să reînvie este lăsată să moară încet, încet și iar vom ajunge să importăm lapte din țara vecină, Ungaria”, ne-a spus Ilie Chifan, fermier membru în Cooperativa Agricolă TimLactAgro. În județul Arad, la Firiteaz, Ilie Chifan are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Autoritățile se așteaptă ca suprafața calamitată de seceta pedologică să ajungă la 1,5 milioane de hectare. Însă, pare că aici nu intră pășunile și alte culturi agricole, cu excepția culturilor însămânțate în toamna trecută.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat recent că situația privind pagubele cauzate de secetă va fi finalizată până la 15 iunie, iar plățile către fermierii afectați de secetă vor fi făcute până la data de 30 iulie 2020.

Publicat în Știri
Miercuri, 27 Mai 2020 23:23

Culturi calamitate, fermieri disperați!

Seceta cu care întreaga țară se confruntă a afectat și comuna Calopăr din județul Dolj, o comunitate cu aproximativ 4.000 de locuitori și unde în anii trecuți găseam doar culturi frumoase și sănătoase. Anul acesta, lucrurile stau diferit, orzul este calamitat în proporție de 100% pe anumite parcele, iar grâul, de până la 90%. Fermierii sunt disperați și cer ajutorul autorităților.

Sorin Epure, fermier: „Grâul a răsărit frumos, în martie arăta extraordinar de bine, dar nu mai este niciun fel de frate, a murit tot! În situația asta am 500 ha. Orzul e și mai grav.”

În comuna doljeană Calopăr, terenul agricol reprezintă cam 6.000 de hectare, marile suprafețe fiind exploatate de cinci fermieri mari. Sorin Epure, inginer agronom de meserie, lucrează peste o mie de hectare. Fermierul ne-a dus într-o tarla de grâu sârbesc, soiul Renesansa, care la ora respectivă (spre jumătatea lunii mai) trebuia să aibă deja 1-1,20 m, dar ajungea doar la 30 cm. Cine e de vină? Lipsa apei, desigur. „Eu am pluviometru și măsor peste tot. Și anul trecut a fost secetă în zona asta. Nu știu ce se întâmplă, a fost cod roșu, cod portocaliu, avertizări, dar nu ploua. Iar anul ăsta, în afară de faptul că în martie a venit cât a venit o ploicică, toamna a fost secetoasă. Grâul a răsărit frumos, în martie arăta extraordinar de bine, dar, dacă observați, nu mai este niciun fel de frate, a murit tot! Și spicul e mic. Poate să vină Dunărea peste grâu și nu se mai poate întâmpla nimic... Și în situația asta am 500 de hectare de grâu. Orzul e și mai grav, pentru că are o perioadă mai scurtă de vegetație și avea și el nevoie de apă mai multă”, arată Sorin Epure, care nu a semănat deloc rapiță toamna trecută, după ce anul trecut a întors 250 de hectare. „Din cauza secetei, insectele nu au nici ele apă și atacă ce prind verde. Degeaba am intrat la stropit, chiar de două ori, spicul nu mai are aparat foliar, nu mai are nimic”, a adăugat fermierul.

Primarul comunei Calopăr ne-a confirmat că 80-90 % din suprafețele cultivate arată prost sau foarte prost, cu excepția terenurilor de la Cervina, unde a plouat. „Fermierii au făcut sesizare, noi am făcut demersurile la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și la Prefectură și așteptăm să vină comisia de constatare a calamităților”, a precizat primarul Marin Catalina. Din comisie trebuie să facă parte, cu convocarea prefectului, reprezentanți ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și ai Direcțiilor Agricole Județene.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii publicat în Monitorul Oficial la data de 16 aprilie a.c., proprietarii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi agricole vegetale au fost afectate în procent de peste 30% depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice, în termen de trei zile de la momentul distrugerii.

Fermierii doresc o accelerare a procesului de constatare a calamitării din partea organelor abilitate, dar se tem că li se va reproșa că nu au aplicat corect tehnologiile și că poate acesta e motivul pentru care culturile arată astfel. „Întotdeauna, asigurătorii, împreună cu autoritățile statului, găsesc motive să nu ne despăgubească, astfel că noi, agricultorii, niciodată nu câștigăm”, e de părere Sorin Epure.

Despăgubirile trebuie să ajungă rapid la fermieri, care au în continuare cheltuieli cu întoarcerea culturilor, input-urile etc.

Pierderile sunt foarte mari, agricultorii spun că la orz sunt de 100%, la grâu cam 90% și deja nu cred că vor mai intra la recoltat, pentru că nu merită.

Floarea-soarelui e singura cultură care arată mai bine în prezent, chiar dacă a început să apară costreiul. În zona în care ne-am deplasat, mai bine arătau culturile dinspre Segarcea, acolo unde sunt perdele forestiere. „Au avut un aport de apă mai mare de anul trecut. Deci efectiv acolo plouă, mă uitam și aici nimic”, ne-a spus fermierul doljean.

Agricultorii se tem că nu vor rămâne cu nimic

Fermierilor le e teamă că nu vor rămâne cu nimic, mai ales că majoritatea a semnat contracte futures, în speranța unor prețuri mai bune. În trecut, seceta i-a mai făcut probleme fermierului Sorin Epure, care niciodată nu a primit despăgubiri pentru culturile distruse. „E o forțare aiurea cu asigurările. Se zice asigurare în caz de secetă. E fals! Că îți dă o perioadă, să zicem 15 aprilie – 31 mai, să te încadrezi în 27-30 de litri. Și unde sunt stațiile meteo? De obicei, unde plouă: pe Craiova, unde-s pietre și diferență de temperatură, de la clădiri, și nori și imediat acolo plouă, față de noi. Să-mi spună un fermier că a luat bani despăgubire de secetă sau, dacă a luat, reprezintă 1%, ca la Caritas. Practic, legea e făcută pentru asigurători și nu primești nimic. Dacă, de exemplu, dă 20 de litri, care înseamnă nimic, asigurătorii fac diferența: între 20 și 27 e 7%! După care taie ei cu franciza și practic nu mai iei nimic, și te lipsești, până la urmă”, susține Sorin Epure, care anul acesta și-a făcut asigurare pe producție. Conform măsurătorilor sale, la Calopăr au fost 13 l/m², iar la Craiova, 30 l/m².

Anul acesta e unic în peisajul ultimilor 70-80 de ani. Dacă anul trecut fermierii au crezut că nu se face niciun bob de grâu, pentru că abia spre primăvară a răsărit, anul acesta a fost invers, grâul, frumos în toamnă, a cunoscut un trend descendent din cauza lipsei zăpezii și a ploilor. „Eu pot să vă arăt pluviometre, că le am montate peste tot și fac o sumă. În toamnă am avut vreo 60 de litri de apă adunați, dar pe fondul secetei din urmă, de neimaginat, a răsărit, a înfrățit o frumusețe, așa că în iarnă am zis Doamne-ajută! Dar n-a venit cu niciun fel de precipitație. Am fost invitat la un simpozion, prin februarie, și ningea la București într-o veselie! Și sunam în zona mea: „Cât e?”. Când am revenit, am pus după ce s-a terminat cu zăpada să se topească din pluviometre: 7 litri – 9 litri, în funcție de zonă. În total până acum în luna mai, cred că am avut parte de vreo 130 l/m²”, ne-a povestit fermierul Sorin Epure.

Orzul de pe cele 200 de hectare pe care le-a însămânțat doljeanul la finalul lunii septembrie 2019 are spicul la un sfert, cu toate că a avut o pornire bună în vegetație. Ca la grâu, înființarea unui hectar de orz costă tot în jur de 3.000 de lei. Bani posibil pierduți.

Cultura de floarea-soarelui este singura care arăta mai bine, la momentul vizitei noastre, dar și ea avea nevoie de apă, deoarece pământul era crăpat. Aici, fermierul a folosit doar utilaje care să îl ajute să păstreze apa în sol. „Am băgat combinatorul, să nu scot apa. Am cultivat floarea-soarelui în perioada 1-3 aprilie 2020, am erbicidat-o și preemergent… cam degeaba, că produsul, scump, nu și-a făcut datoria, încă vezi costreiul în cultură. Am erbicidat-o a treia oară și sper să se usuce buruiana, că floarea are posibilități de regenerare mai mari”, a menționat fermierul.

O legislație care să-i protejeze, asta-și doresc fermierii

Problema mare o reprezintă ratele la bănci și fermierii vor doar să nu se trezească fără producție, dar și fără utilajele cumpărate pe credite.

Ce-și doresc fermierii? O legislație care să îi protejeze și care să le dea șansa să-și lucreze în continuare terenul, mai ales în condițiile în care au rate mari, deoarece tendința este de a achiziționa utilaje tot mai mari, pentru a compensa lipsa forței de lucru.

Din cei aproximativ 4.000 de locuitori ai comunei Calopăr, mulți sunt plecați în afară, lucrează în agricultură sau la Craiova, datorită proximității. Din cauza noului coronavirus, mulți s-au întors acasă, 160 au stat în izolare, fără cazuri confirmate de COVID-19, dar acum așteaptă să plece iar. S-a implementat și în mintea cetățeanului ideea de «tractorist». „Dar tractoristul nu mai e cu U650, să stea toată ziua murdar. Ai acolo un calculator, bagi pe GPS, aer condiționat”, crede primarul Marin Catalina. De aceeași părere este și fermierul Sorin Epure: „Din cei care au revenit din străinătate, 90% nu au de gând să rămână. Deci chiar nu au gând să stea”

Nici măsuri de sprijin pentru angajarea lor nu au fost luate de autorități și vina aceasta pentru fuga din agricultura românească pare a avea mai mulți factori.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print. Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

Publicitate

banner web nuseed

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista