Afişez elemetele după tag: degustare

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 6 august 2026, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), secția de Horticultură și Societatea Română a Horticulturilor, organizează „Zilele prunului”, manifestare de transfer tehnologic, dedicată în principal fermierilor, dar și comunității de cercetare științifică.

„Zilele prunului”, un eveniment devenit tradiție la institutul pomicol de la Mărăcineni, reunește fermieri din județele Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Olt, Mureș, dar și cercetători din institute și stațiuni, precum și profesori de la facultățile de profil din țară, reprezentanți ai unor firme furnizoare de inputuri, aparatură și echipamente utile pentru întreținerea plantațiilor de prun.

Manifestarea de la ICDP Pitești-Mărăcineni se va desfășura între orele 09:00 și 14:00, în trei etape:

I. Prezentarea noutăților sortimentale și tehnologice la specia prun, respectiv:

• Situația actuală și perspective pentru cultura prunului - Mădălina Butac, ICDP Pitești-Mărăcineni;

• Tehnologii moderne de nutriție și protecție fitosanitară pentru cultura prunului - Florin Nicola, Holland Farming;

• Digital Farming: Monitorizarea umidității în sistemele de irigații îngropate și managementul evenimentelor de fertirigare în livezile de sâmburoase - Claudiu Plătărescu, Netafim.

II. Expoziție și degustare de fructe din soiurile create în institut și rețeaua de stațiuni pomicole, precum și soiuri introduse pentru testare în condițiile din România.

III. Vizită în loturile demonstrative de prun din cadrul institutului.

„Prezentările, expoziția, degustarea și vizita în loturile experimentale vor fi punctul de plecare către dezbateri cu pomicultorii care, la rândul lor, vor prezenta probleme apărute în propriile lor plantații de prun și, împreună cu cercetătorii și profesorii de specialitate vor căuta soluții în vederea rezolvării problemelor specifice culturii prunului. Sperăm ca pomicultorii să aprecieze pozitiv acţiunea, unii dintre ei fiind interesaţi de înfiinţarea de noi plantaţii de prun, mai ales cu soiuri şi portaltoi de origine românească”, spune dr. ing. Mădălina Butac, director general ICDP Pitești-Mărăcineni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Le Sommelier Depot și Design For Your Business anunță cea de-a noua ediție a Festivalului „Vin la Munte”, considerat cel mai mare festival de vinuri destinate pieței HoReCa din Transilvania. Evenimentul are loc în zilele de 13 și 14 iunie 2026 la Hotel Qosmo din Brașov.

Evenimentul reunește, în mod tradițional, crame din România și din întreaga lume, mii de vizitatori pasionați de vin și un program consistent de masterclass-uri, conferințe și degustări. Potrivit organizatorului, Daniel Bichir, ediția din acest an aduce noutăți semnificative atât în selecția de vinuri internaționale, cât și în programul cultural. Peste 80 de expozanți, producători, importatori și distribuitori, așteaptă iubitorii de vin la povești cu paharele pline.

Masterclass-uri internaționale: Supertoscane, Amarone, Corpinnat, Cava

Programul de masterclass-uri al ediției a IX-a aduce în față producători și experți cu prezență internațională.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 16:30 — Tenuta L'Impostino: vinuri Supertoscane din DOC Montecucco (Toscana);

• Ora 17:30 — Cantina Spada: vinul Amarone și gama Valpolicella (Veneto);

• Ora 18:30 — Llopart: spumante Corpinnat, susținut de Xavier Simal, Export Manager Llopart (Catalonia).

Duminică, 14 iunie:

• Ora 14:00 — Rasova Wine Experience: „De ce forma paharului contează” — susținut de Valentin Ceafalău;

• Ora 15:30 — Mastinell Winery: masterclass dedicat Cava (Catalonia).

Conferințele Uniunii Scriitorilor: Vinul și literatura, față în față

Una dintre inițiativele care definesc „Vin la Munte” ca festival cu identitate proprie este parteneriatul cu Uniunea Scriitorilor din România, care aduce în spațiul festivalului o dimensiune culturală autentică. „Ediția a IX-a găzduiește patru evenimente dedicate literaturii, culturii vinului și vieții scriitoricești brașovene, toate în Sala de conferințe a Hotelului Qosmo”, subliniază Daniel Bichir.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 14:00–15:00 — Vinul ca materie liturgică, conferință susținută de pr. Ioan Pintea. Moderator: pr. Cristian Muntean;

• Ora 15:00–16:00 — Vremea recoltei. Cărțile recente. Reviste și cărți ale scriitorilor brașoveni. Moderator: Irinel Merlușcă.

Duminică, 14 iunie:

• Ora 16:30–17:45 — Literatura și vinul ca savoir-vivre, conferință susținută de Cristian Pătrășconiu. Moderator: Adrian Lesenciuc;

• Ora 17:45–18:30 — Poezia și vinul cele de toate zilele, recital de poezie. Moderator: Cezara Răducu.

Biletele de acces sunt disponibile online: bit.ly/4wINKHB

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM anunță consolidarea statutului său internațional prin girarea competiției de către Uniunea Internațională a Oenologilor (UIO) pentru maximum de rigoare în evaluarea vinurilor.

Această validare vine să întărească poziția VINARIUM ca reper regional și platformă credibilă pentru producători și consumatori, alături de patronajul OIV, parteneriatele și recunoașterile deja existente la nivel internațional din partea VINOFED, FIJEV și ADAR – partener profesional ab initio.

„VINARIUM este un produs românesc, cu relevanță internațională. Concursul internațional de vinuri din România reprezintă o parte a brandului vitivinicol în formare”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Înscrierile pentru VINARIUM International Wine Contest ediția XXIII sunt deschise până pe 25 aprilie 2026. Detalii suplimentare: https://www.iwcb.ro/.

Jurizarea va avea loc în perioada 28 – 31 mai, iar afișarea rezultatelor este planificată pentru data de 6 iunie 2026.

Pentru al doilea an, concurs internațional de etichete de vin

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, proiectul propunându-și să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere. Competiția reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

Prima ediție a fost prezidată de criticul de artă Adrian Buga, stabilind un nivel de exigență și o direcție clară pentru dezvoltarea acestui proiect susținut de IPPU Prime Label și  KURZ Romania. 24 de etichete au fost alese de către comisiile de jurizare, iar în finală, Criticul de artă Adrian Buga a desemnat cele trei etichete câștigătoare, dedicându-le și câte o recenzie de specialitate. Rezultatele, aici https://www.iwcb.ro/recenziile-criticului-de-arta-adrian-buga-pentru-cele-3-etichete-premiate-vinarium-2025/

A7 - Autostrada Podgoriilor: Un drum spre binele colectiv

În paralel, VINARIUM continuă să promoveze conceptul A7 – Autostrada Podgoriilor. Inițiativa vizează transformarea acestei axe de infrastructură într-un coridor de dezvoltare pentru enoturism și industrii creative, conectând podgoriile, comunitățile și patrimoniul cultural cu fluxul turistic.

A7 înseamnă circulație rapidă și mai sigură, dar și deschiderea către turismul „slow” - explorarea în profunzime a regiunilor viticole, dincolo de traseele convenționale, încurajându-se mobilitatea cu autorulote/campervan – alternativa la o infrastructură hotelieră pentru enoturism ... aproape inexistentă.

Aflați mai multe despre A7 - Autostrada Podgoriilor de aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/paharul-cu-visuri/item/6873-a7-autostrada-podgoriilor-un-drum-spre-binele-colectiv.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) atrage atenția asupra unei contradicții majore: România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, dar autoritățile noastre continuă să îl trateze cu spatele. Nici astăzi, sectorul vitivinicol nu beneficiază de vreo strategie coerentă din partea statului nostru.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative și fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare. „Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată”, precizează Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Se estimează că, anual, în afara sistemului fiscal se comercializează aproximativ 200 de milioane de litri de vin, echivalentul unei piețe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. „Acest fenomen este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, de fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și de incoerențe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, subliniază Diana Pavelescu.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie 2026 în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. „În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren”, a spus Diana Pavelescu.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent. Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

„Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță”, punctează Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.

„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.

Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.

Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.

La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.

Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.

Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.

În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.

De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.

Medalii VINARIUM

Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.

Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:

• Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;

• Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;

• Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.

În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:

• VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);

• FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);

• IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

A zecea ediție a Concursului național dedicat vinurilor ambalate în Bag-in-Box va avea loc pe 12 februarie 2026, în București, la restaurantul La Mama - Muzeul Național al Țaranului Român. Termenul limită de înscriere a probelor în concurs este 2 februarie 2026, data primirii probelor este 6 februarie 2026, iar rezultatele concursului vor fi publicate pe 13 februarie 2026. Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Potrivit lui Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box, la această a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, se estimează a fi prezente în competiție peste 200 de probe, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul român. „Vinul românesc ambalat în sistem bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din volumul comercializat pe piața internă. De la debutul acestui concurs, în 2017, am observat o îmbunătățire constantă a calității vinurilor ambalate în acest format”, arată Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel:

- Juriul 1 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box” și este constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători si comercianți de vin;

- Juriul 2 va desemna câștigătorii titlului „Vinul Președintelui” și are în componență președintele concursului și președinții de comisii;

- Juriul 3 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai popular vin Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive CONCURS NAȚIONAL VIN BIB 2026 aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs, ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în Bag-in-Box.

„Obiectivul principal al concursului este acela de a oferi consumatorilor de vin ambalat în Bag-in-Box repere sigure, bazate pe evaluări obiective realizate de specialiști și degustători recunoscuți din România. Totodată, concursul urmărește promovarea vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box pe piața europeană”, explică președintele concursului, Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 trofee, în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „BEST WINE IN BOX by VINALIES”, organizat la Cannes, Franța, în perioada 25 - 29 martie 2026.

„Pentru producătorii români de vin, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând din 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la Concours International Wine In Box din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Enologul Cristian Tudor se poate mândri cu o bogată experiență, având la activ vreo 25 de campanii de vinificație. Astăzi, creează vinuri la Domeniul Aristiței, o cramă boutique de doar patru hectare cu viță-de-vie, care se află în Valea Călugarească, satul Nicovani, unde există o veche tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără Bianca Ioniță, redenumind domeniul dupa mama sa, Adina Aristița Ioniță.

Crama Domeniul Aristiței, o construcție nouă care înglobează un beci de peste un secol al unei crame vechi, este în mijlocul plantației viticole, într-un peisaj de excepție, completat de o cultură de lavandă și de câțiva migdali seculari. Capacitatea cramei este de 100.000 de litri.

Domeniul Aristiței dispune de un flux dedicat vizitelor, de un spațiu de degustare conceput ca un loc de relaxare și recreere în compania vinului.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie enologul?

Cristian Tudor: Legat de meseria de enolog, știu că sunt păreri împărțite despre rolul și atribuțiile pe care acesta și le poate asuma ca urmare a studiilor și specializărilor pe care le are. La bază, enologia este știința dedicată studiului producerii și conservării vinurilor, pornind de la studiile lui Louis Pasteur asupra mecanismelor fermentației alcoolice a vinului. Astfel, au fost puse bazele enologiei ca știință.

În consecință, enologul este cel care, pe baza studiilor de viticultură, vinificație, chimie, biochimie, microbiologie, urmărește întreg procesul de transformare a strugurilor în vin, ia decizii legate de momentul recoltării, intervine pe fluxul tehnologic în funcție de informațiile furnizate de analizele fizico-chimice, corectează parametrii, identifică și remediază eventuale inadvertențe. Expertiza enologului în degustarea vinurilor este esențială în identificarea și corectarea defectelor.

Prin extensie, se pot asocia științei enologiei și cei ce studiază vinul sub alte aspecte, cum ar fi vinul ca element cultural și istoric, amprenta genetică a diferitelor soiuri etc., dar enologul cred că este cel care își desfășoară activitatea principală în cramă.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu până în prezent?

Cristian Tudor: Spre această meserie am pășit pas cu pas, deoarece, ca adolescent, nu întrevedeam în ce măsură urma să activez în acest sector. Am urmat studiile Liceului Agroindustrial din Valea Călugărească în perioada 1987–1991, instituție cu veche tradiție în domeniul viticol, inaugurată în 1910 de Nicolae Iorga ca Școala de Viticultură Valea Călugărească. Am urmat apoi studiile Facultății de Horticultură din Craiova, cu licență în Viticultură. După absolvire, prin concurs, am fost angajat ca inginer șef de fermă viticolă la SC Rovit SA Valea Călugărească, într-o fermă de 189 hectare cu viță-de-vie.

În anul 2000 am preluat funcția de inginer șef Sector Maturare în cadrul Combinatului de Vinificație al aceleiași unități. Am început apoi o serie de specializări pe partea de enologie, printre care două masterate în tehnologii vinicole, dar și specializarea ca degustător în cadrul ADAR.

Un moment-cheie în formarea mea profesională a fost în cadrul masterului de la USAMV București, în 2003, odată cu schimbul de experiență la unități de vinificație din Germania, ocazie cu care am putut lua contact cu ceea ce se întâmpla în vinificația europeană în anii 2000.

În 2007, am preluat funcția de Șef Complex Vinificație al SC Rovit SA Valea Călugărească, până în 2019, când am început un nou proiect dedicat unei crame boutique de numai patru hectare în Valea Călugărească – Domeniul Aristiței. Legătura cu lumea vitivinicolă s-a făcut firesc, mai ales prin contactele create în cadrul sesiunilor ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).

Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Cristian Tudor: Partea mea preferată din procesul de vinificație este prelucrarea strugurilor, atunci când se proiectează viitoarele vinuri ale campaniei respective. Atunci se semnează, practic, certificatul de naștere al vinurilor, fapt ce implică multă atenție și respect pentru materia primă – strugurele.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele vinului?

Cristian Tudor: Consumatorul trebuie să aibă minime cunoștințe despre vin și despre producția acestuia pentru a putea aprecia la adevărata valoare munca din spatele unui pahar cu vin. Altfel, vom avea surpriza, în discuții – așa cum se întâmplă destul de des, din păcate – ca cineva să întrebe din ce pastile se face vinul sau din ce arome sintetice producem aromele vinului pe care le adăugăm ulterior, astfel încât un vin miroase a citrice, fructe tropicale sau altceva.

Pe de altă parte, în spatele unui pahar de vin este foarte multă muncă, executată pe mai multe paliere, cum ar fi: producția strugurilor, cercetarea în tehnologii de vinificație, producerea de materiale enologice, de tehnologii și instalații de vinificație și, nu în ultimul rând, arta vinificatorului de a crea vinuri de excepție.

Reporter: Ai un vin de care ești cel mai mândru, dintre cele create de tine?

Cristian Tudor: Personal, nu cred că în viața unui enolog există un singur vin de excepție pe care acesta să-l fi creat. Sunt mai multe vinuri care mi-au adus satisfacție și recunoaștere din partea specialiștilor în domeniu. Fiecare vin este unic și poartă cu sine multă dedicare din partea mea. Cred că asta contează cel mai mult.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: Domeniul Aristiței

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”