Pentru Campania 2024 este alocat aproximativ un miliard de euro, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face toate eforturile pentru a demara plata avansurilor începând cu 16 octombrie, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul Campaniei 2024 se vor acorda avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală și intervențiilor de mediu și climă, ca urmare a derogării Comisiei Europene.

„Am solicitat Comisiei Europene și am primit acordul pentru ca și în această toamnă fermierii români să beneficieze de o valoare a avansului crescută. Am avut în vedere să venim în sprijinul fermierilor, pentru a-i ajuta să depășească mai ușor problemele de lichidități cu care confruntă. Începând cu luna iulie, am solicitat cu fiecare ocazie Comisiei Europene creșterea valorii avansurilor pentru fermierii din țara noastră pentru a le oferi sprijinul necesar în pregătirea noului an agricol”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a aprobat utilizarea produsului de protecție a plantelor Tutavir pentru combaterea organismului dăunător Tuta absoluta din culturile de tomate, ardei și vinete în spații protejate (sere și solarii). Conform autorizației temporare, perioada de utilizare a produsului este: 15 august -12 decembrie 2024. Tutavir reduce semnificativ daunele cauzate de molia minieră a frunzelor de tomate, fără timp de pauză, fără a lăsa reziduuri, protejând în același timp insectele utile (bondari, prădători naturali, albine și alți polenizatori) și fiind prietenos cu mediul.

În urma demersurilor făcute de Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe, Autoritatea Națională Fitosanitară a acordat o autorizație temporară în regim de urgență a insecticidului Tutavir începând cu anul 2024, pentru a veni în sprijinul legumicultorilor încă din acest sezon, ajutându-i să depășească problemele în controlul dăunătorului molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), prin integrarea insecticidului în schemele de tratament de combatere integrată.

OIPA ProdCom Legume-Fructe atrage atenția că situația actuală este dezastruoasă pentru toți cultivatorii de legume, indiferent de dimensiunea fermelor, Tuta absoluta fiind un dăunător agresiv și greu de controlat. Molia minieră a tomatelor este prezentă de peste zece ani în România, devenind cel mai feroce dușman al legumicultorilor, deoarece a ajuns să înjumătățească și chiar să compromită total culturi întregi de legume, cu toate că fermierii au încercat multe metode de combatere, însă mai nimic nu pare să dea rezultate. Nici insecticidele, nici capcanele și nici prădătorii nu mai combat acest dăunător, ceea ce a adus la căutarea de noi soluții în combaterea Tutei absoluta.

„Larvele dăunătorului Tuta absoluta termină frunzele și fructele, ceea ce poate duce rapid la pierderea completă a recoltei. Multe populații de roșii sunt rezistente la o gamă largă de pesticide, atât chimice, cât și biologice. Astfel, de-a lungul timpului, am investigat, am cercetat pentru a găsi soluții, inclusiv în afara țării am căutat să aflăm ce folosesc fermierii din alte țări în combaterea moliei miniere a tomatelor. Așa am aflat de existența insecticidului Tutavir care combate acest dăunător datorită unui nou mod de acțiune față de alte insecticide prezente în piață. Mai mult, Tutavir este un insecticid biologic de protecție a plantelor pe care fermierii din alte țări îl aplică în programele de combatere integrată a moliei miniere a tomatelor cu rezultate bune în controlul acestui dăunător extrem de periculos. Insecticidul Tutavir este folosit de fermierii din Grecia, Italia, Belgia, Marea Britanie, fapt pentru care, am solicitat autorităților noastre să aprobe autorizarea pentru utilizare în situație de urgență a produsului și în România”, a declarat Gheorghe Vlad, președintele OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, a punctat: „Prin modul său de acțiune nou și unic, Tutavir este cel mai bun candidat pentru programele de management integrat al dăunătorilor”.

Tutavir este un produs al Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu sediul central în Elveția. „Utilizând Tutavir, fermierii care practică sistemul convențional și ecologic, deopotrivă, au reușit să controleze molia minieră (Tuta absoluta) pe o perioadă lungă într-un mod sustenabil, reducând ani de zile populația dăunătorului și pagubele produse în culturile lor”, a adăugat Liliana Ionescu.

Detalii despre insecticidul biologic care combate molia minieră a frunzelor de tomate

Producătorii Tutavir enumeră câteva beneficii ale insecticidului biologic:

• Mod unic de acțiune cu un control eficient al daunelor și al populațiilor dăunătorilor;

• Instrument excelent de gestionare a rezistenței dăunătorului;

• Nu este toxic pentru organismele benefice relevante (prădători naturali, albine, bondari și alți polenizatori);

• Sigur pentru mediul înconjurător, fără reziduuri și timp de pauză după recoltare;

• Ideal pentru folosirea în programele de combatere integrată (IPM) și agricultură ecologică.

Modul de acțiune este împărțit pe patru niveluri diferite:

1. Efect direct (deteriorarea imediată a larvelor);

2. Infecție directă imediată (asupra larvelor din stadiile mai dezvoltate – transmiterea virusului de la larvele bolnave la larvele sănătoase);

3. Transmiterea verticală (transmiterea de la un stadiu la altul și de la o generație la alta);

4. Diminuarea populației dăunătorilor din următoarele generații (efectul virusului asupra larvelor din generațiile următoare atunci când sunt expuse la condiții de stres).

Modul de transmitere al virusului după aplicare

Granulovirusurile sunt încapsulate într-un corp de ocluzie proteică, care protejează virusul de influențele distructive ale mediului, precum radiațiile UV. O singură particulă de virus nu depășește 400 nm.

Larvele tinere, care se deplasează activ și se hrănesc cu frunze, tulpini și fructe, ingerează virusul pulverizat pe suprafața plantelor. După ingestie, particulele virusului ajung în intestinul mijlociu al larvelor, unde capsulele proteice se dizolvă din cauza pH-ului ridicat (pH >10). În 2-4 zile de la aplicare, virusul infestează organele gazdei, iar larva încetează să se mai hrănească. În final, corpul larvei se lichefiază și eliberează milioane de noi particule de virus în mediul înconjurător, infectând alte larve.

În condiții de laborator, o singură particulă de virus ingerată este suficientă pentru a elimina o larvă care se află în primul stadiu. Larvele din stadiile ulterioare (mai mari de L3) nu sunt ucise imediat și pot provoca daune suplimentare înainte de a muri, de cele mai multe ori manifestate prin leziuni superficiale sau profunde pe fructe. Infecția virală poate fi transferată la generația următoare, unde poate izbucni din cauza slăbiciunii sau a stresului, eliminând larva și asigurând astfel un control eficient al populației.

Modul de acțiune al granulovirusului. Replicarea virusului în interiorul dăunătorului

Insecticidul biologic Tutavir se aplică imediat ce moliile sunt prinse în capcana de monitorizare sau la detectarea primelor galerii. Momentul ideal pentru aplicarea produsului este la începutul perioadei de vegetație: în faza de răsad sau după transplantare, la un interval de 7 zile. Aplicând produsul în această perioadă, virusul se poate instala în mod preventiv la nivelul foliajului, înainte ca atacul dăunătorului să fie sever. Astfel, primele stadii de larve care vor ecloza vor fi eliminate din cultură datorită substanței ingerate. Larvele nou eclozate trebuie să ingereze Tutavir înainte de a submina frunza.

Intervalul de aplicare standard este săptămânal, însă se poate aplica și la intervale mai scurte, 3-5 zile (creștere rapidă a tomatelor pentru a acoperi noile creșteri; creștere rapidă a populației dăunătorului). La intervale mai lungi, 7-10 zile: în rotație cu alte produse pentru combaterea dăunătorului; creștere lentă a tomatelor; presiune scăzută a dăunătorilor, temperatură scăzută.

Se recomandă amestecarea sau alternarea Tutavir cu alte substanțe active împotriva dăunătorului Tuta absoluta. Trebuie să se asigure o acoperire bună, în special pe suprafața inferioară a frunzei, iar aplicarea de două ori pe săptămână în doze mici poate fi mai eficientă decât aplicarea săptămânală în doze mari.

Ca toate produsele pe bază de granulovirusuri, Tutavir nu este un insecticid de combatere instantanee și poate dura câteva zile pentru a elimina larvele, datorită modului său de acțiune. Tutavir trebuie să fie ingerat de către dăunători pentru a avea efect. Este nevoie de până la o generație pentru a vedea efectul complet al produsului Tutavir, menționează producătorul insecticidului.

Doza de aplicare standard a produsului Tutavir este cuprinsă între 50-200 ml/ha (5-20 ml/100 l apă). Se poate aplica foliar, cu un volum de apă cuprins între 200-1.800 l/ha. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor, fungicidelor și altor fertilizanți atât timp cât se respectă un nivel de pH între 5 și 8,5 în amestecul de rezervor. O compatibilitate restricționată poate apărea în cazul produselor pe bază de cupru, precum și al produselor acide (pH mai mic de 5) și alcaline (pH mai mare de 8,5).

De asemenea, se recomandă aplicarea Tutavir dimineața sau seara, iar acoperirea trebuie să fie bună, în special suprafața inferioară a frunzelor, evitându-se scurgerea soluției.

Insecticidul biologic Tutavir poate fi inclus cu succes într-un program de combatere integrată a dăunătorilor (IPM) care include practici chimice, biologice și agrotehnice specifice pentru a diminua daunele economice cauzate de dăunători. Principiile și practicile de combatere integrată (IPM) cuprind:

• Sisteme de depistare și monitorizare pe teren (ex: capcane cu feromoni);

• Identificarea corectă a dăunătorului țintă;

• Monitorizarea populației de dăunători;

• Rotația insecticidelor cu moduri de acțiune diferită;

• Efectuarea tratamentului atunci când populațiile de dăunători ating pragurile stabilite local.

De reținut, capcanele cu feromoni utilizate pentru monitorizarea dăunătorului nu vor funcționa corespunzător în zonele cu întrerupere a împerecherii. Aceste capcane trebuie amplasate în parcelele din apropiere, acolo unde nu au loc întreruperi ale împerecherii.

În concluzie, există speranță pentru producătorii de legume că pot scăpa de temutul dăunător Tuta absoluta.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse din categoria neonicotinoidelor, care conțin substanța activă imidacloprid, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană, ocupând locul 4 în anul 2023, când suprafața cultivată cu cereale a fost de aproximativ cinci milioane de hectare. Grâul este a doua cultură ca suprafață cultivată în țara noastră, după porumb.

Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase.

La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermieri. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste o sută de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi făcut numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, solicitările fermierilor din România privind prioritățile pentru agricultură, precum și propunerile de măsuri privind tranzitul și importurile produselor agricole din Ucraina.

Cu ocazia vizitei oficiale în România a comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în perioada 13-14 mai 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, a transmis oficialului Comisiei Europene o scrisoare prin care semnalează o serie de subiecte importante pentru agricultura românească, respectiv o serie de probleme pentru care trebuie adoptate urgent și implementate rapid cele mai potrivite soluții pentru fermieri, care să țină cont de realitățile din ferme. 

Simplificarea PAC

Politica Agricolă Comună este definită ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și cetățenii săi, care pune în centru zonele rurale, fermierii și fermele agricole, activitățile agricole care asigură materia primă și produsele necesare asigurării siguranței alimentare la nivelul UE și nu numai.

„În aceste condiții, suntem de părere că este extrem de important să fie reanalizate acele prevederi care nu (mai) corespund realităților din ferme, schimbărilor climatice, specificului agricol al fiecărui stat membru și adoptarea unor flexibilități în ceea ce privește obligațiile de mediu și climă impuse de noua Politică Agricolă Comună. În mod special, considerăm că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură. Fermierii din toată Uniunea Europeană au nevoie de simplificarea PAC și condiționalitățile pliate pe specificitățile fiecărei țări”, arată AAC.

De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună post 2027 este nevoie de un buget substanțial mărit față de actuala programare, de la 0,4% la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina ar trebui să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat agriculturii UE. „Solicităm mărirea bugetului pentru agricultură până la 1% din PIB-ul UE pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE.”

Ecoscheme și condiționalități

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită revizuirea prevederilor pentru GAEC 6, 7 și 8 începând cu anul 2024 până în 2027 (actualul cadru financiar UE) care să țină cont de realitățile din teren și condițiile specifice fiecărei țări din Uniunea Europeană.

„În fiecare an facem demersuri pentru a obține derogări de la prevederile în vigoare, în condițiile în care poate ar fi mai eficient să revizuim și să modificăm aceste prevederi, pentru a se potrivi mai bine agriculturii din fiecare stat membru UE. Pe 23 noiembrie 2023 am transmis în atenția comisarului Janusz Wojciechowski un document de poziție în care prezentam argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind adoptarea derogărilor pentru PAC în anul 2024.”

Pentru zece ani, derogare la neonicotinoide

AAC solicită modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură se înregistrează depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de zece ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. „Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele trei substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică.”

Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că:

• România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători;

• Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate/consumate de plante până la momentul recoltării.

Aceste cercetări efectuate în România se alătură studiilor realizate de EFSA în 2015 și 2018 la cererea Comisiei Europene, cu privire la efectele toxice ale neonicotinoidelor asupra albinelor.

„Deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor în culturi au fost adoptate în baza principiului precauției și nu pentru că studiile ar fi demonstrat un impact negativ real, major asupra oamenilor, animalelor, insectelor și mediului înconjurător. Reamintim că neonicotinoidele sunt folosite în cultura mare, în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători, precum și în domeniul veterinar. Atașat scrisorii adresate comisarului european pentru Agricultură am transmis documentul de poziție al Alianței trimis autorităților din România în luna aprilie 2024, privind aplicarea neonicotinoidelor în România, cercetările derulate în ultimii ani, rezultatele acestor studii și argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind acordarea derogării în cazul României pe o perioadă de zece ani pentru aplicarea acestor substanțe la tratamentul semințelor pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță. Ca abordare generală, considerăm că fermierii au nevoie de furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate care asigură controlul bolilor și dăunătorilor, fără a afecta economia și prețurile agricole. Ecosistemele agricole au nevoie de protecție fito-sanitară, iar pesticidele au același rol ca și medicamentele la oameni”, precizează AAC.

Piețele agricole ale UE, puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina

Alianța pentru Agricultură și Cooperare readuce în atenția autorităților europene și naționale măsurile care trebuie adoptate în regim de urgență pentru a combate și preveni falimentul a circa un milion (35%) de exploatații agricole din România, dacă prețurile la produsele agricole vor rămâne la nivelul scăzut actual, ținând cont de prețurile mari la inputuri, constrângerile legislative impuse de la nivel european și avalanșei de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă.

„Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și a nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică. Pe fondul  protestelor fermierilor din întreaga Uniune Europeană și nemulțumirea generală din comunitatea agricolă, ne exprimăm temerea că dacă soluțiile adoptate nu vor fi  suficient de eficiente pentru a ajuta fermierii afectați, nemulțumirea va continua să crească, iar susținerea pentru Ucraina va scădea în general. Acest lucru ar trebui evitat cu orice preț, mai ales în preajma alegerilor europene.”

Măsuri solicitate în regim de urgență

1. Completarea listei produselor sensibile din acordul de liber schimb cu Ucraina cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță și produse derivate din acestea, cu intrare în vigoare începând cu 1 iunie 2024.

2. Introducerea unor praguri de import pentru orice marfă agricolă supusă liberalizării comerciale, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 și 2022, cu o perioadă de activare mai scurtă de zece zile (în loc de 21 de zile). Raportarea acestor praguri la anii 2021, 2022 și 2023 nu va furniza suficientă ușurare, deoarece impactul importurilor din ultimii doi ani a depășit deja toate așteptările și a cauzat multe probleme fermierilor noștri.

3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condiții de reciprocitate pentru produsele importate.

4. Respectarea legilor și legislației în vigoare pentru produsele agricole care intră în România ca tranzit /import din Ucraina sau Moldova, respectarea tonajului maxim permis în România și punerea de sigilii electronice pe toate produsele agricole non-UE. S-a constatat că sunt vămi, începând cu cea de la Siret, Oancea, în care nu se cântăreau deloc cantitățile intrate în ultimii doi ani, ele neexistând practic în evidențele oficiale și ducând, astfel, către o statistică denaturată prezentată oficial.

5. Montarea de cântare mobile în punctele vamale unde nu funcționează cântarele, suplimentarea comenzii de sigilii electronice urmărite prin GPS, corelată cu numărul de mijloace de transport (autoutilitare, camioane, vagoane, etc), aplicarea corectă a acestora și urmărirea în timp real pentru a ne asigura că se respectă legislația și nu se mai continuă cu acest tratament preferențial care creează prejudicii majore economice României, care nu au fost și nu vor putea fi acoperite sau compensate niciodată pe deplin, care distrug și duc către insolvență a unei părți importante a producătorilor agricoli din România, forțând preluarea fermelor de către creditori și fondurile de investiții străine.

6. Asigurarea transparenței informațiilor privind toate cantitățile de produse agricole intrate în România prin tranzit și import, pe fiecare punct vamal și port, care specifică cine este vânzătorul, importatorul, transportatorul, numărul avizului de însoțire a mărfii, numărul avizului pentru cântar și analize, traseul mărfii, dacă sunt mai multe puncte de descărcare și perioada estimată de ajungere la destinația finală prin publicarea zilnică pentru ziua anterioară pe site-ul Autorității Vamale Române, pentru ca orice parte interesată să aibă acces neîngrădit.

7. Investiții în refacerea integrală a infrastructurii feroviare din România. Căile Ferate Române asigură o parte din tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre. Starea acestora este una precară, iar suprasarcina determinată de intensificarea transportului cerealelor ucrainene nu face decât să accentueze problemele curente și să accelereze degradarea infrastructurii existente dacă nu se vor realiza urgent investiții de reabilitare a rețelei feroviare.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului pe temele semnalate cu autoritățile naționale și europene, pentru consultări în vederea identificării unor măsuri imediate, viabile pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea rezilienței sectorului agricol din România și din Uniunea Europeană pe termen mediu-lung.”

Scrisoarea adresată comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost trimisă spre informare către Ursula Von Der Leyen - președinte Comisia Europeană; Valdis Dombrovskis - vicepreședinte Comisia Europeană; Klaus Iohannis - președintele României; Marcel Ciolacu - premierul României; Florin-Ionuț Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Luminița-Teodora Odobescu - ministrul Afacerilor Externe; Ștefan-Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Mara Roman - Șef Secția Politice Reprezentanța Comisiei Europene în România; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE secția Agricultură, Păduri și Pescuit; Marcel Simion Mutescu - președinte Autoritatea Vamală Română.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă, în zonele în care porumbul a început să răsară, își face simțită prezența rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis gyll).

În Banat, semănatul porumbului este în plină desfășurare. Cu siguranță, în curând vom asista la apariția dăunătorului în culturile răsărite. Din fericire, în Banat, populațiile de Tanymecus dilaticollis nu sunt atât de mari comparativ cu alte zone din țară. Din cauza condițiilor climatice mai răcăroase din vestul țării, Tanymecus dilaticollis este scump la vedere.

Fotografiile din acest material sunt din anii 2021 și 2022. Asta înseamnă că fermierii sunt mai atenți la rotația culturilor. Din păcate, există areale în România unde, datorită tehnologiilor practicate, bazate pe monocultură, populațiile sunt foarte mari și distrug culturile imediat după răsărire. Pentru a putea combate eficient acest periculos dăunător, vă punem la dispoziție informații despre biologia, daunele produse și combaterea corectă a rățișoarei porumbului.

Rățișoara pe floarea-soarelui

Importanța economică, recunoaștere și daune produse

Tanymecus dilaticollis este considerat un dăunător periculos al porumbului, fiind prezent în zonele calde din România (Sud și Sud - Est). După Badiu et al., 2019 (citat de Georgescu et al., 2022), datorită modificărilor climatice, rățișoara porumbului își face simțită prezența în ultimii ani și în zonele mai puțin favorabile dezvoltării (Sudul Transilvaniei; Nord - Estul României).

Corpul gărgăriței are lungimea cuprinsă între 5,1 - 9,6 mm, formă alungită, ovală și rostru lung. Culoarea corpului este cenușie - brună. De regulă, adulții apar la suprafața solului aproximativ trei săptămâni după ce temperatura medie a aerului crește la 10° C [Dieckmann, 1983; Roșca et al., 2011].

Cel mai periculos este atacul adulților din timpul răsăritului când plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dacă frecvența plantelor retezate este mare, culturile sunt întoarse de multe ori. Când insectele rod frunzele în faza de cornet, la deschiderea frunzelor se vor observa perforații circulare cu dispunere transversală [Roșca et al., 2011]. De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt în pericol. În această fenofază, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifestă sub formă de trepte (rosături în formă de U). Astfel de plante vor avea creșteri încetinite care se pot traduce prin pierderi în producție uneori.

Dăunătorul atacă în perioadele călduroase, însorite și cu temperaturi medii diurne ce trec de 20⁰C. Sub această temperatură și în prezența precipitațiilor sau timp noros, insecta își încetinește activitatea.

Biologia dăunătorului

Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la adâncimi de 40 - 60 cm. Pe măsură ce temperatura din sol crește (de la 4⁰ C), în luna februarie, adulții încep să urce către suprafața solului. La sfârșitul lunii martie și chiar mai devreme uneori, adulții pot fi văzuți la suprafața solului dacă temperatura aerului este de 9⁰ C - 10⁰ C.

Până la răsărirea porumbului, adulții se hrănesc cu plante spontane, cereale. Au o preferință deosebită pentru pălămidă, de exemplu. Când culturile de porumb răsar, rățișoara migrează în acestea, unde începe să se hrănească. De altfel, întreg ciclul de viață al insectei are loc în cultura de porumb (hrănire, împerechere, pontă, iernare) - Roșca et al., 2011. Pe lângă porumb, gărgărițele pot ataca și floarea-soarelui, leguminoasele etc (sunt polifage). La floarea-soarelui poate fi prezent și Tanymecus palliatus (polifag și el). Spre deosebire de Tanymecus dilaticollis, Tanymecus palliatus are două generații/an.

Managementul integrat al rățișoarei porumbului

Managementul integrat al acestui dăunător constă în îmbinarea echilibrată a măsurilor profilactice (foarte importante) cu cele chimice și biologice.

Monitorizarea dăunătorului este foarte importantă, fiind parte a strategiei de control. Ea poate fi realizată prin efectuarea sondajelor la sol primăvara, la jumătatea lunii martie, în fostele culturi de porumb, mai ales în solele unde au fost densități mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea populație a dăunătorului. Din păcate, în prezent nu are cine să execute aceste sondaje deoarece în țara noastră aproape că nu mai există un serviciu de protecția plantelor care să ajute cu adevărat fermierii prin emiterea avertizărilor la timp pentru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic în care se fac unele lucrări de proteția plantelor ne-au adus în situația de a nu mai putea controla cu adevărat dăunătorii periculoși.

Metode profilactice

Principalele măsuri profilactice (care de cele mai multe ori nu sunt respectate) sunt:

• Rotația culturilor. Respectarea rotației este foarte importantă și ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din păcate, noile tehnologii susțin așa numitele „rotații scurte” care, pe termen lung sunt un dezastru. În unele areale din România, monocultura de porumb se practică, cultivându-se pe aceeași solă timp de peste 15 ani (probabil sunt situații excepționale). Rezultatul monoculturii timp de mai mulți ani este înmulțirea excesivă a acestui dăunător;

• Lucrările de întreținere țin departe dăunătorul;

• Planta premergătoare este și ea importantă. Dacă este una preferată de dăunător, va lăsa în urmă o rezervă importantă. De aceea, nu cultivați porumb după porumb, după sorg, după sfeclă de zahăr sau floarea-soarelui. Cultivați porumb după grâu, după mazăre, după orz, după in. Trebuie să fiți atenți nu doar la planta premergătoare, ci și la plantele cultivate în vecinătate. Un aspect foarte important. Din păcate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. În viitor, este posibil să asistăm la schimbări în acest sens pentru a putea lupta cu acest dăunător;

• Data semănatului;

• Distrugerea buruienilor gazdă este o lucrare importantă care va diminua populațiile dăunătorului. Dăunătorul preferă pălămida dintre buruieni. În anii trecuți am verificat o solă de porumb unde erau vetre de pălămidă roase de Tanymecus dilaticollis.

Inedit. Tanymecus dilaticollis printre florile de rapiță

Metode chimice

Cea mai sigură metodă de combatere este tratarea semințelor. Acest tratament protejează foarte bine plantele răsărite. Deoarece neonicotinoidele sunt retrase este tot mai dificil de ținut sub control rățișoara porumbului, mai ales acolo unde se practică monocultura. Din acest motiv se caută soluții.

Pentru 2024, MADR a acordat aprobare pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui cu produsul Nuprid AL 600 FS (imidacloprid). Produsul poate fi folosit în perioada 22 ianuarie - 22 mai 2024 pentru a ține sub control dăunătorii Tanymecus dilaticollis și Agriotes sp. Semințele tratate cu imidacloprid pot fi însămânțate doar în zonele cele mai afectate de dăunătorii mai sus menționați și doar la depășirea PED (prag economic de dăunare). Autorizația temporară poate fi vizualizată pe site-ul ANF (Agenția Națională Fitosanitară): https://www.anfdf.ro/.../aut.../2023/NUPRID_AL600FS_2024.pdf. Pragul economic de dăunare calculat este de 5 adulți/m².

Alte praguri sau intervale critice de care trebuie să ținem seama sunt legate de densitatea dăunătorului:

• Pragul minim este sub 0,5 gărgărițe/m²;

• Pragul mediu de 1 gărgăriță/m²;

• Pragul de la care trebuie să ne îngrijorăm este de peste 1 gărgăriță/m² (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).

Tratamente în vegetație

Înainte de efectuarea tratamentelor, culturile de porumb, cât și de floarea-soarelui trebuie verificate cu atenție înainte de răsărire și în timpul răsăritului. Sondajele în culturi se vor face obligatoriu în fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, răsărire) și 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15). Dacă constatați că aveți atac și densitate numerică mare este bine să faceți un tratament. Tratamentele de după răsărit și chiar în timpul răsăritului și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului, atunci când insecta a fost depistată la timp (ținându-se seama și de pragul economic de dăunare). Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament înainte de semănat (înainte de discuirea ce precede semănatul) - Rădulescu et al., 1967.

În România sunt omologate pentru combaterea în vegetație următoarele substanțe: Cipermetrin; Deltametrin; Lambda - cihalotrin; Acetamiprid [după PESTICIDE 2.24.3.1].

Metode biologice

În agricultura ecologică pot fi utilizate biopreparate pe bază de ulei de neem, spinosad și Bacillus thuringiensis. Într-un studiu, Toader et al. (2020), scot în evidență eficacitatea bună a acestor substanțe. Se arată că, rezultatele cele mai bune s-au obținut când semințele au fost tratate cu ulei de neem, iar în vegetație s-a realizat un tratament cu spinosad. Într-un alt studiu efectuat în Bulgaria au fost testate două bioinsecticide: unul pe bază Beauveria bassiana, iar celălalt pe bază de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arată că mortalitatea medie a adulților de T. dilaticollis a fost mai ridicată în cazul micoinsecticidului (pe bază de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea în decurs de 16 zile a fost mai scăzută. Concluzia studiului este că, adulții sunt mai sensibili la B. bassiana decât la azadirachtin (Toshova et al., 2021). Testele efectuate în casa de vegetație de către Georgescu et al. (2022) cu agenții biologici Beauveria bassiana (BbTd, BbTy ), Beuaveria pseudobassiana (BpPA ) și Metarhizium anisopliae (MaF) arată că mortalitatea a fost foarte scăzută. Concluzia studiului a fost că mortalitatea a trecut de 10% doar în urma tratamentelor cu Metarhizium anisopliae (MaF) și Beauveria bassiana (BbTy).

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

• Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

Clarificări tehnice

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

• O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

• O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE)2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024. Regulamentul a intrat în vigoare miercuri - 14 februarie, și se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă și dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acționa asupra suprafeței respective, între:

• Înființarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale;

• Înființarea unei culturi fixatoare de azot;

• Asigurarea unei zone neproductive.

De asemenea, fermierul poate să opteze fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiții simultan pe suprafața de 4%.

Culturile intermediare și culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor.

„Îmi mențin poziția că cea mai bună soluție era cea a derogării totale, așa cum am susținut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europene oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noștri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În același timp, faptul că propunerea inițială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să țină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăți în ultimii ani”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că decizia CE vine după ce propunerea inițială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reușit să primească susținerea statelor membre. „România este unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultățile cu care se confruntă fermierii”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aproape sub balconul Operei din Timișoara, acolo unde în urmă cu 34 de ani a început instaurarea democrației în România, aproximativ 300 de fermieri din județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, își cer imperativ drepturile.

Duminică – 21 ianuarie 2024, la ora 15.00, agricultorii au pornit utilajele, au claxonat și au întins o eșarfă tricoloră, în parcarea de la Modex, unde este autorizată acțiunea de protest. Cu ajutorul unei stații, protestatarii au prezentat lista cu zece revendicări și au vorbit despre problemele cu care se confruntă.

Fermierii, veniți încă de joi seara (18 ianuarie 2024) cu utilajele agricole în parcarea din Piața Huniade, se declară nemulțumiți de prețul mic al cerealelor și costurile ridicate de producție. Oamenii reclamă și nivelul scăzut al subvențiilor, comparativ cu vestul Europei. Agricultorii spun că nu solicită privilegii speciale, așa cum au demnitarii sau alte categorii sociale. Oamenii subliniază că își doresc doar condiții egale și corecte de competiție pe piața agricolă comună a Europei, o piață dezechilibrată acum de prețul mic al cerealelor intrate din Ucraina, dar și de diferențele de subvenționare între fermierii est-europeni și cei din vest.

Dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agro Industrial Curtici - Arad, aflat printe protestatari spune că fermierii au ieșit de nevoie în stradă. „Au ieșit în stradă pentru că nu mai au bani să-și continue activitatea. Cea mai mare problemă pe care o avem astăzi în țară este fenomenul Ucraina. Înțeleg să ajuți o țară vecină, aflată în război, dar nu omorânu-ți propria agricultură, adică pe noi, cei care punem mâncarea pe masa românilor. Nu știu cine i-a dat puterea primului ministru să facă aceste demersuri. Personal l-am auzit în toamnă când a spus că vom mări tranzitul de cereale din Ucraina de la două milioane de tone pe lună, la patru milioane. Nu mai vorbim de diferența de calitate pe care o au aceste produse comparativ cu ceea ce producem noi. Nu are voie acest domn Ciolacu să ia aceste decizii. De aceea suntem aici, de aceea protestăm. Oprește-te! Nu trebuie să salvăm singuri Ucraina. În Polonia, fermierii au ieșit în stradă și a ieșit cu ei și ministrul Agriculturii și au blocat vămile. Ungaria, Slovenia a decis să interzică cerealele din Ucraina, pentru că sunt pline de pesticide. Până și Bulgaria a spus stop cerealelor din Ucraina. Facem gesturi onorabile, dar nu în detrimental nostru. Fermierii români au rămas cu cerealele nevândute. Personal, am 10.000 de tone de cereale pe stoc, pe care nu le-am vândut din cauza prețurilor. La acest moment, prețul cerealelor din Ucraina, în portul Constanța este cu aproximativ zece procente mai mic decât prețul cerealelor românești. De ce? Pentru că au motorina mai ieftină, au îngrășămintele mult mai ieftine pe care și le produc singuri și de aici rezultă costuri mai mici pe unitatea de suprafață. Eu am cumpărat îngrășăminte cu 4.500 de lei tona și la o producție de 7.100 de kilograme de grâu la hectar tot am pierdere”, a arătat Dimitrie Muscă.

Calculul pierderilor l-a făcut și tânărul fermier Cosmin Micu, de la Mănăștur, unul dintre inițiatorii protestelor. „Cine este Parlamentul și Guvernul României să ne desconsidere pe noi? Să vă spun clar cum stau lucrurile. În anul agricol 2021 – 2022, la mine-n fermă, cost total pe suprafață pentru îngrășăminte 1.900.069 lei. În anul agricol 2022 – 2023 cost total cu îngrășămintele, pentru aceeași suprafață 4.023.856 lei, rezultă o diferență de 2.000.000 lei, adică 500.000 de euro, la o suprafață de 1.400 de hectare. Și-atunci noi suntem instigatorii țării, c-am ieșit în Piața Operei să ne cerem drepturile? Până când să mai continuăm așa, că nu se mai poate? Cerem întâlnire urgentă cu ministrul Agriculturii, cu președinții  Comisiilor pentru Agricultură din Parlamentul României, cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice și cu directorul general APIA, să ne spunem ofurile. Nu mai vrem să fim batjocoriți în România. Sunt cele mai mari datorii accumulate de fermierii români în ultimii 30 de ani. Eu am produs anul trecut 9.500 de tone de cereale la o diferență de preț de 400 de lei pe tonă. Am un deficit bugetar de  3.800.000 de lei. Păi, cum Dumnezeu să mai poți supraviețui în România asta? Cum să-ți mai poți plăti ratele? Dragii noștri parlamentari spun că nu pot acorda un an de grație pentru credite, să capitalizăm fermierii. Alte state pot să ajute, iar noi, fermierii români, trebuie să ajungem în faliment. Până când ne mai prostiți, domnilor parlamentari? Pentru ce funcționează Parlamentul României? Pentru adoptarea legilor în favoarea unora, sau pentru binele țării noastre?”, și-a strigat oful tânărul fermier Cosmin Micu.

Dacă se mai iau în calcul și dobânzile astronomice aplicate la creditele cu destinație agricolă, suprapuse și ele peste producții mici, dijmuite de vreme, dar realizate cu costuri mari, atunci avem aliniate toate coordonatele falimentului. Iar falimentul înseamnă, până la urmă, vânzarea. Din aproximativ zece milioane de hectare de teren agricol din România, deja 4,5 milioane sunt vândute către investitorii străini sau fondurile de investiții. „Parlamentarii români au creat posibilitatea străinilor să vină și să cumpere acest pământ, această resursă care trebuia lăsată moștenire din tată-n fiu. Aceștia nu mai fac politica agricolă a României. Produc în România și exportă în țările din care au venit. Pentru mine este un tribut, pe care o anumită parte a țării l-a  plătit vreme de 300 de ani către o anumită putere, iar noi aici, în vestul țării, 200 de ani către o altă putere a lumii. Acesta este tributul pe care-l plătim acum, cu cele patru milioane jumătate de hectare de teren agricol vândut străinilor. Și se cumpără în continuare de către fondurile de investiții, nu de investitorii romîni, că noi n-avem bani, suntem săraci”, spune dr. ing. Constantin Buzatu, fermier din județul Timiș, de la Becicherecu Mic.

Un alt fermier, aflat la protest, își spune la rândul său oful cu năduf: „Până acum, se vindea câte un hectar, două, nu cu ferma. Sute de ferme sunt vândute, oameni buni. Ați văzut, frații ăia, indienii, 13.000 de hectare au cumpărat acum. O să treci prin fața pământului și o să zici frumos, cândva am lucrat și eu terenul aici. Ai lucrat, tată! Nimeni nu știe cât de greu m-am ridicat. Când ei au stat pe terasă în centru, la cafă și la suc, eu transpiram pe camp în U 650. […] Eu în 2017 m-am operat de hernie de disc. În 2023 m-am operat a doua oară de hernie și nu mă las de agricultură niciodată. La noi cât este un kilogram de grâu și cât este un kilogram de pâine? 15 lei o pâine? Dacă ne-ai omorât pe noi, fermierii, i-ai omorât și pe orășeni, pentru că le-ai ridicat prețul”.

La toate acestea se mai adaugă și lipsa de profesionalism, dar și cumetriile de prin instituțiile statului, care nu fac altceva decât să susțină interese obscure de grup, acuză fermierii prin vocea lui Constantin Buzatu: „Paul Stănescu și cu Florin Barbu au învățat peștii să mănânce stuful din Delta Dunării. Și el (n.r. Florin Barbu) zice că nu știe, . Cum nu știi, conjudețeanul tău, că fiul său are firmă în Delta Dunării și cormoranii și toate păsările din Deltă pășunează stuful și a luat patru milioane de euro și tu zici . Unde e onestitatea? Minți o țară întreagă că nu știi că a luat banii? Pe ce? Păi, eu sunt ministrul Agriculturii de aici, de la Timișoara? Acum trimite Curtea de Conturi. Ăia care vorbesc acolo n-au lucrat în viața lor cinci hectare de pământ, pentru că sunt toți veniți din structurile statului. Actualul ministru al Agriculturii a funcționat la două primării, fraților. Contabil a fost la o primărie din județul Teleorman, într-un sat, după care a venit, a avansat la primăria din Slatina, după care director la ANIF și după aceea familia Stănescu, secretarul general al PSD, Hai să-l facem ministru, >”.

Nemulțumirile fermierilor din vestul țării au fost sintetizate într-o listă cu zece revendicări:

1. Subvenții egale cu vestul Europei

2. Condiții favorabile de creditare

3. Ajutoare pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina

4. Culoare prioritare pentru  cerealele românești în portul Constanța

5. Plata promptă a subvențiilor

6. Restricții pentru panourile fotovoltaice pe terenurile fertile

7. Simplificarea avizării pentru sistemele de irigații

8. Un an de grație pentru credite

9. Derogare GAEC 7 și 8 și anularea lui

10. Legea asigurărilor în agricultură

„Momentan nu avem niciun feedback, nu ne-a căutat nimeni. Avem o listă cu mai multe puncte pe care vrem să le discutăm și să avem termene clare stabilite. Ce se va întâmpla cu aceste probleme? În fiecare zi ne vom aduna aici. De luni, 22 ianuarie, o să cerem extindere a perioadei pentru a autoriza pe o perioadă mai îndelungată protestul și suntem dispuși să protestăm atâta timp cât este nevoie. Noi care suntem aici, toți suntem fermieri, reprezentăm în jur de 200.000 de hectare. Sunt anumite revendicări pe această listă care țin de felul în care s-a negociat la Comisia Europeană. N-avem noi treabă cu cine a negociat, cum au negociat parlamentarii noștri. Ei sunt acolo, ei ne reprezintă, să-și asume pentru ce au negociat. Efectul este al nostru, dar problema este a lor, că au negociat prost. Cine a creat aceste probleme, să le și rezolve”, a declarat Cosmin Micu.

O delegație formată din cinci reprezentanți ai fermierilor prezenți la protest este așteptată marți, 23 ianuarie 2024, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Între timp, luni, 22 ianuarie, organizatorii au început demersurile pentru prelungirea protestului cu încă șapte zile. În acest moment, protestul din Piața Huniade este autorizat până pe data de 24 ianuarie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 23 ianuarie 2024, în Consiliul AgriFish, conform ordinii de zi, se discută despre aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii și propunerea de derogare în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a trimis o scrisoare deschisă președintelui României, premierului și ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care solicită ca împreună să întreprindă toate demersurile posibile, să insiste și să-și asume răspunderea comună în discuțiile cu președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, cu comisarul european pentru Agricultură și cu miniștrii Agriculturii din statele membre pentru rezolvarea principalelor două probleme majore pentru care fermierii protestează în această perioadă și anunțarea publică a rezultatelor până pe 24 ianuarie 2024.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă solicită să întreprindeți toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană și statele membre să susțină atât declarativ, cât și oficial prin vot concretizarea celor două puncte prevăzute în procesul verbal al întâlnirii cu MADR din 15 ianuarie 2024, la punctele 2 și 3 în cadrul respectivei ședințe, astfel:

1. Acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) în condiții cel puțin similare anului 2023;

2. Adoptarea soluției UE privind asigurarea supraviețuirii fermierilor europeni, înainte de publicarea propunerii Comisiei de reînnoire a măsurilor de comerț pentru produsele agricole din Ucraina.”, se arată în scrisoarea deschisă a Alianței.

AAC propune următoarele măsuri:

• Crearea și implementarea până la 30 aprilie 2024 a unui sistem european care să asigure că destinația pentru toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal și/sau special/temporar), cântărite la intrare și ieșire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinații și nu rămân pe traseu sau sunt deturnate față de traseul/destinația inițială, chiar și parțial ca și cantitate.

• Introducerea pragurilor de import (normal și situații speciale de importuri temporare, specifice târgurilor, expozițiilor) pentru orice marfă agricolă supusă comerțului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii combinați 2021 și 2022. Orice produse importate peste acest prag ar trebui să fie exportate în afara UE și, prin urmare aprobate doar pentru tranzit pe teritoriul UE însoțite de sigilii electronice, urmărite în timp real prin GPS, fără abateri de traseu sau opriri nejustificate.

• Alertarea autorităților europene și activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel național în cazul constatării de încălcări ale legislației aplicabile de către proprietarii și transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru.

„Precizăm că adrese similare au fost transmise către toate autoritățile române și europene pentru a lua măsurile necesare și a preveni ceea ce se va întâmpla dacă aceste două probleme majore nu vor fi rezolvate până la data de 24 ianuarie 2024, nemaiputând veni cu scuza că nu au știut. În caz contrar, toți trei (n.r. președintele țării, primul ministru și ministrul Agriculturii), ar trebui să vă asumați și să suportați consecințele intensificării protestelor din România și din celelalte state membre, care vor crește mult mai repede decât se așteaptă oricine și că următorul pas este ca fermierii nemulțumiți din majoritatea statelor membre UE să se deplaseze și să blocheze activitatea în Bruxelles”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din patru organizații profesionale: LAPAR, PRO AGRO, UNCSV și Forța Fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 17 noiembrie 2023, Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a semnat autorizațiile pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024.

Potrivit MADR, însămânțarea se va face numai în zonele şi pe suprafeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol, iar tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, iar parcelele de teren vor fi semnalizate ca atare.

Totodată, Ministerul Agriculturii reamintește că art. 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 permite introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor de sol.

La nivel european, în perioada 1 ianuarie 2023 – 16 noiembrie 2023 au  fost acordate 445 de autorizații de urgență pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor: Franța – 67; Germania – 63; Austria – 50; Italia – 41; Grecia – 29; Spania – 28; Slovacia – 23; Norvegia – 19; Belgia – 16; Cehia – 14; Letonia – 14; Finlanda – 11; Suedia – 11; Danemarca – 7; Lituania – 7; România – 7; Slovenia – 7; Luxemburg – 6; Polonia – 6; Olanda – 5; Estonia – 4; Croația – 3; Islanda – 2; Bulgaria – 2; Cipru – 1; Irlanda – 1; Portugalia – 1.

Recent, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat autorizații temporare de urgență pentru tratarea semințelor cu insecticide.

„Având în vedere condițiile pedoclimatice favorabile dăunătorilor din culturile agricole (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla și Aphididae) și care amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor, cumulat cu impactul negativ asupra veniturilor fermierilor agricoli din România pe fondul efectelor războiului din Ucraina, solicităm emiterea unor autorizații temporare de urgență pentru neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în anul 2024, pentru culturile de primăvară.

În această perioadă am consulat și opiniile unor entomologi din alte state membre și pe baza liniilor directoare EPPO (European and Mediterranean Plant Protection Organization) ne este indicat faptul că în lipsa unei substanțe de contact/sistemică omologată eficientă în a combate o serie de dăunători care au constituit și înainte o problemă, dar, odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne ultima soluție cu adevărat eficientă în diminuarea intensității dăunătorilor, combaterea în vegetație a larvelor, ouălor și fluturilor. În ultimii ani, aceste probleme au fost limitate datorită folosirii produselor de tipul clotianidin, tiametoxam și imidacloprid, capabile să mențină presiunea sub PED.

La ora actuală, din cauza secetei severe, mai apare un fenomen nemaintâlnit până în prezent, modificarea consistenței sevei plantei, care devine vâscoasă, nu mai circulă, iar produsele aplicate în vegetație nu au nici un efect, chiar dacă s-au realizat tratamente repetate. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice ale țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau sunt mult sub pragul economic de dăunare.

Pentru a-și putea continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație, reală și să-și ajute fermierii oferind posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor încorporate în sol, eliminând aplicările multiple în vegetație”, precizează AAC în adresa transmisă către MADR.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a publicat lista produselor autorizate pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024. Astfel, semințele pot fi tratate cu: Picus 600 FS (600 g/l imidacloprid), Nuprid AL 600 FS (600 g/l imidacloprid) și Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!