În perioada 18-20 iunie 2025, la Bruxelles s-a dezbătut viitorul agriculturii europene. Au avut loc întâlnirile Președințiilor, Prezidiilor COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Florentin Bercu (UNCSV), prezent, totodată, la dezbaterea COPA și COGECA cu instituțiile Uniunii Europene.

În cadrul reuniunii Președințiilor, COGECA Praesidium, a dezbaterii și ședința grupului de la Visegrad extins au avut loc dezbateri pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la: actualizări pe Cadrul Financiar Multianual post 2027; debirocratizări și simplificări pentru Politica Agricolă Comună; discuțiile din Consiliul European pentru Agricultură și Alimentație; Regulamentul privind defrișările; situația pieței privind schimburile comerciale cu Ucraina, Mercosur, SUA, UK; protecția animalelor pe perioada transportului; strategia privind Reziliența Apei; consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente; Legea pentru monitorizarea solului; carnivorele mari; priorități cheie pe strategia europeană pentru Bioeconomie.

Președintele COPA, Massimiliano Giansanti, a spus că nu poate exista o lume fără ferme, agricultura având un impact social, economic și ecologic imens. „Ne aflăm la mai puțin de o lună de prezentarea propunerii pentru noul Cadru Financiar Multianual (CFM) și bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. În actualul context geopolitic, securitatea trebuie garantată pornind de la securitatea alimentară, iar agricultura și silvicultura sunt piloni strategici pentru hrănirea celor 450 de milioane de cetățeni europeni și pentru sprijinirea economiilor locale. Fermierii nu sunt o povară, ci o parte a soluției pentru CFM. Deși președinta Ursula von der Leyen a afirmat recent că fermierii sunt în centrul preocupărilor, acest lucru trebuie demonstrat prin alocarea unui buget adecvat. COPA este pregătită să lucreze pentru protecția fermierilor, care asigură stabilitatea societății. Nu putem concepe o lume fără ferme, iar agricultura are un impact social, economic și ecologic imens. Fermierii trebuie să fie competitivi la nivel global. În perioada cu inflație de peste 15%, li s-a cerut să producă mai mult pentru a menține prețurile scăzute, au făcut-o, și o pot face din nou, dar au nevoie de sprijin pentru a rămâne sustenabili și competitivi. În acest context, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ideea de comasare a pilonului 2 al PAC cu fondurile de coeziune, ceea ce ar slăbi capacitatea de producție alimentară. Înainte de orice reformă trebuie făcută o analiză de impact a actualei PAC. Fermierii susțin menținerea celor doi piloni, un buget dedicat și crescut, întrucât inflația anterioară a redus semnificativ finanțările, iar fermierii nu mai pot plăti nota de fiecare dată. Dacă se dorește o „revoluție a PAC”, trebuie să se păstreze litera „C” din „Politica Agricolă Comună”, adică caracterul comun și unitar. Viitorul PAC se va axa pe ecoscheme și componenta socială, dar este esențial să se țină cont de nevoile fermierilor. Aceștia nu cer pomeni, ci condiții pentru a putea concura corect pe o piață plină de provocări. Fermierii europeni trebuie să concureze cu exploatații agricole mari din Rusia și Ucraina, și în acest context este esențială găsirea unui echilibru între regiunile Sud, Nord, Est și Vest ale UE, pentru a menține o agricultură viabilă în toate statele membre. Este o problemă gravă dacă un stat membru refuză cofinanțarea, riscăm să pierdem forme importante de agricultură. Dispariția pieței unice europene ar periclita coeziunea UE. În acest context, fermierii riscă să se retragă din piața internă pentru a vinde doar în afara UE, dat fiind că în UE costurile de producție sunt mai mari din cauza standardelor ridicate”, a precizat Massimiliano Giansanti, care a cerut ca demnitatea fermierilor europeni să fie apărată și respectată. Președintele COPA a mulțumit ministrului polonez al Agriculturii care a transmis și susținut mesajele COPA, exprimându-și speranța că și alți miniștri din UE vor acționa la fel.

Președintele COGECA, Lennart Nilsson, a întrebat cum va funcționa un model agricol cu 27 viteze diferite în UE, cine își asumă riscurile și cine suportă consecințele acestui model fragmentat. „Suveranitatea europeană începe cu suveranitatea alimentară, deoarece nu există securitate fără securitate alimentară și nici autonomie strategică fără o agricultură rezilientă. PAC trebuie să rămână coloana vertebrală a strategiei UE privind alimentația și agricultura, așa cum este consacrată în tratatele UE, prin natura sa comună, structura robustă și resursele financiare alocate. Se solicită un angajament reînnoit, cu un buget dedicat, protejat și indexat la inflație pentru PAC în cadrul financiar multianual următor. Totul se reduce la un singur cuvânt: COOPERARE. Atunci când fermierii și cooperativele agricole sunt puternice, sunt susținute fermierii, cooperativele și, implicit, cetățenii. În vremuri dificile, cooperativele agricole sunt esențiale pentru a asigura stabilitate, predictibilitate și sustenabilitate în sector. COGECA se opune împărțirii bugetului. Reformele nu trebuie făcute fără a fi precedate de analize de impact riguroase și consultări reale cu fermierii, cooperativele și organizațiile acestora, iar propunerile lor trebuie preluate înainte de comunicarea oficială”, a spus Lennart Nilsson.

Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, organizație membră AAC și vicepreședinte COGECA a declarat că nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri. „În majoritatea cazurilor, declarațiile Ursulei von der Leyen și ale altor conducători de autorități sunt frumoase, dar sunt contrazise de fapte. Trebuie să trecem de la declarații la fapte și să dovedim acest lucru prin alocarea unui buget specific, consistent, actualizat cel puțin cu rata inflației, prin cadrul financiar multianual post-2027 pentru subvenții și investiții prin PAC, care să poată permite finalizarea convergenței externe și să facă fezabilă producția de alimente de calitate la prețuri accesibile pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE”, a punctat Florentin Bercu.

Președintele Comisiei Europene a subliniat rolul esențial al fermierilor în hrănirea celor 450 milioane de cetățeni ai UE și a promis simplificarea PAC și sprijinirea tinerilor fermieri. „PAC rămâne un pilon central al viitorului Cadrului Financiar Multianual, adaptabil la schimbările climatice și nevoile sectorului. Puterea și viitorul UE constă în producția de hrană, viitorul fermierilor și al Agriculturii comunitare”, a arătat Ursula von der Leyen.

Fără fermieri, cooperative și organizațiile lor nu putem construi viitorul Uniunii Europene, a spus Czeslaw Siekierski, președinte al Consiliului de Miniștri ai Agriculturii din UE: „Sectorul agricol trebuie să fie rezilient pentru ca Uniunea Europeană să își mențină independența, o lecție învățată în timpul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina. Nu putem depinde în totalitate de importuri mai ieftine. Politica Agricolă Comună este fundamentul care asigură producția de alimente de calitate la prețuri accesibile. Comisia Europeană a reafirmat că agricultura este o prioritate, un mesaj transmis clar chiar astăzi de președinta Ursula von der Leyen. Însă această prioritate trebuie susținută printr-un buget adecvat, actualizat și bine direcționat. Președinția poloneză a elaborat un document care sintetizează concluziile ultimelor șase luni, alături de recomandări din partea statelor membre privind viitorul PAC. Tema centrală: securitatea alimentară și asigurarea unei producții agricole competitive. Este esențial să continuăm un dialog permanent și intens cu fermierii, cooperativele și organizațiile profesionale așa cum se întâmplă deja în Polonia. Acest dialog trebuie extins și consolidat la nivelul tuturor statelor membre. Toți miniștrii sunt de acord: bugetul este crucial. Avem nevoie de un buget dedicat, ambițios și adaptat noilor provocări: inflație, schimbări climatice, extinderea UE. De asemenea, este necesară simplificarea procedurilor și susținerea reînnoirii generaționale. Trebuie să ne întrebăm de ce tinerii nu mai sunt atrași de agricultură și ce putem face pentru a schimba această realitate. Este vital să asigurăm concurență loială și reciprocitate în standardele aplicate produselor importate, în oglindă cu cele din UE. Fermierii europeni nu pot concura cu mari proiecte agricole din afara UE, iar o eventuală integrare a PAC într-un buget unic pe țară ar vulnerabiliza și mai mult sectorul. Viitorul trebuie construit pe stimulente, nu pe constrângeri. Revoluția verde este necesară, dar trebuie să se întâmple în timp, în paralel cu păstrarea competitivității, nu impusă rapid și artificial. Agricultorii au fost mereu gardienii mediului, ai solului și ai naturii și trebuie lăsați să continue acest rol așa cum știu mai bine. Agricultura nu trebuie să devină obiectul politicilor viitoare, ci subiectul central. PAC este o politică consacrată, cu structură și resurse proprii, și trebuie tratată separat din perspectivă economică și socială. Avem nevoie de un angajament politic puternic, bazat pe solidaritate. Fermierii trebuie consultați constant, nu doar în perioade electorale. Trebuie ascultați cu atenție și susținuți pentru că fără fermieri, cooperative și organizațiile lor, nu putem construi viitorul Uniunii Europene”.

Enrico Letta, președintele Institutului Jeacque Delors, a atras atenția asupra impactului produselor din afara UE și a costului tranziției suportat de IMM-uri. „Cuvântul și pozițiile voastre ca fermieri și cooperative sunt esențiale și foarte importante pentru viitorul UE”, a specificat Enrico Letta, pledând pentru sprijin și investiții în fermieri, digitalizare și inovație. Totodată, s susținut ideea unei UE suverane din punct de vedere alimentar și a cerut preluarea propunerilor și sugestiilor transmise de COPA-COGECA.

Europarlamentarul COM AGRI (IT, SSD), Nardello Dario, susține că noua Politică Agricolă Comună (PAC) și viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) sunt esențiale pentru perioada următoare, iar Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. „Parlamentul European, prin grupul S&D, a solicitat menținerea identității și unității PAC ca politică distinctă. Agricultura are nevoie de o strategie coerentă și de un buget adecvat, inclusiv cu indexare la inflație. Deciziile trebuie să pornească de la fermieri, printr-o abordare de jos în sus. Este necesară o strategie clară și o consolidare a valorilor bugetare. Tinerii fermieri trebuie sprijiniți, inclusiv în tranziția către Agricultura 5.0. Sistemul actual trebuie reformat după o evaluare atentă a celui anterior, pentru a-l îmbunătăți. Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. Este esențială colaborarea strânsă între Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European (COM AGRI) și COPA-COGECA pentru a asigura o agricultură europeană puternică, durabilă, competitivă și susținută politic și financiar. Este esențial pentru viitor să putem consolida colaborarea din COM AGRI și COPA COGECA pentru a integra propunerile dumneavoastră și ajunge să avem o agricultură mai puternică, sustenabilă, durabilă și competitivă”, a arătat Nardello Dario.

Wiktor Szmulewicz, președinte Camera Agricolă a Fermierilor din Polonia, a spus: „Vrem o evoluție, nu o revoluție și asta se poate face doar prin investiții. Nu considerați că una se spune și alta se face? Scurtarea lanțului de aprovizionare din păcate s-a lungit.  Vorbim de simplificare, dar vedem că povara crește”.

Președintele Confederației Agricultorilor din Portugalia, Álvaro Mendonça e Moura, a afirmat că UE nu poate rămâne unită fără un buget suficient și a criticat ideea reducerii bugetului, considerând că fermierii nu trebuie păcăliți cu promisiuni că banii vor fi redirecționați către tineri sau mediu, dacă suma totală este insuficientă.

„Ce fermier nu are nevoie de bani? Suntem de 30 ani în UE. Nu am cerut până acum subvenții, dar avem nevoie de ele ca să putem continua. Bătrânii fermieri sunt din ce în ce mai frustrați și că pierd bani și că riscă să își închidă fermele. PAC ne ține împreună și trebuie să fie consolidat”, a completat Nikolaus Berlakovich, reprezentant al fermierilor din Austria și vicepreședinte COPA.

Arnold Puech D’Alissac, CESE, reprezentant al fermierilor din Franța: „Suntem în contextul geopolitic în care Agricultura și Alimentația sunt arme de apărare la nivel european, reprezintă o contribuție importanta de 1,3% și trebuie finanțate mult mai consistent. Avem provocarea de a nu lăsa altora puterea de a hrani UE. Cum vom face asta fără un buget consolidat, cu exploatații competitive?”

Francie Gorman, reprezentant al fermierilor din Irlanda și vicepreședinte COPA propune evaluarea actualei PAC înainte de a începe reforma. De asemenea, sublinează că investițiile în mediu nu au generat beneficii financiare suficiente și că trebuie cunoscut mai întâi bugetul total înainte de discuțiile privind repartizarea și reformarea. „Agricultura are un rol dublu vital: produce alimente și carbon. Sprijină economiile rurale mai eficient decât alte sectoare. Deși s-a promis că agricultura va rămâne o prioritate, părerea fermierilor nu a fost suficient luată în calcul. Sunt necesare subvenții și investiții”, a accentuat Francie Gorman.

În final, mesajul comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, transmis de șefa sa de cabinet Ester de Lange: „Cercul este rotund când vorbim de lanțul alimentar. O vorbă olandeză spune că nu putem construi un continent pe stomacul gol. Dacă avem noi provocări, avem nevoie de un buget mai mare, avem nevoie de un număr mai mare de țări dispuse să facă acest efort suplimentar. Trebuie să acoperim cheltuielile din perioada COVID 19, trebuie să acoperim împrumuturile pentru NEXT GEN EU(PNRR), nevoile mai mari pe partea de înarmare și extindere a UE. Statele Membre trebuie să acopere aceste cifre. Apreciem inputul fermierilor și al cooperativelor din COPA-COGECA, îl preluăm și vom ține cont de el. Trebuie să ne asigurăm că producția de alimente este importantă, să găsim o cale în care să respectăm trăsăturile specifice ale măsurilor din PAC, să menținem cutia cu instrumente unite și intacte, să avem predictibilitate, stabilitate pe minimum 5-7 ani. Sinergiile se pot obține doar prin păstrarea particularității PAC și cei 2 piloni. Trebuie să ne asiguram că  economiile rurale și locale vor rămâne pe poziții și vă dau un exemplu: doar în Finlanda sunt 300-400 km la frontiera cu Rusia, unde sunt doar ferme, neavând armată, fermierii apăra granița. Dacă își vor înceta activitatea și vor pleca de acolo vom rămâne descoperiți. Vrem o evoluție, nu o revoluție, iar asta se poate face doar prin investiții și sprijinirea sectorului agroalimentar. Bineînțeles că vrem un buget mai mare ca să putem finaliza și convergența externă. Simplificarea este luată extrem de mult în serios,  suntem deja în lucru cu a doua simplificare într-un an. Trebuie luată și mai mult în considerare pentru viitorul program PAC post 2027. Trebuie să luptăm împreună să ne asigurăm că rămâne un PAC comun, consolidat, puternic. Știm că sunt state care au bani și îi vor da la agricultură, că sunt state care au bani și nu îi vor da la agricultură și sunt state care nu au bani, dar ar da mai mult la agricultură. Dacă bugetul nu este mai mare va trebui să fim mai targetați pentru a exista un echilibru între fermierii noi-vechi, mici-mari etc”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În rândurile de mai jos, opinia antreprenorului Jabbar Kanani, fondatorul grupului Agricover, cu privire la situația dificilă în care se află agricultura românească. Totodată, Jabbar Kanani face o perspectivă a măsurilor aflate în dezbatere publică și propune soluții pentru ca fermierii să poată continua ciclul agricol.

Vârful aisbergului este seceta, problema reală e alta

Agricultura românească se află, astăzi, într-un punct critic. Nu este prima oară când ne confruntăm cu secetă, dar provocările din acest an se adaugă unor probleme mult mai complexe care s-au acumulat de-a lungul ultimilor trei ani. Acest cumul de factori, de la volatilitatea prețurilor la perturbările lanțurilor de aprovizionare, a dus la o criză de lichiditate care amenință să destabilizeze întregul ecosistem agricol.

Sunt de peste două decenii în acest domeniu și am văzut cum agricultura a rezistat unor provocări majore, dar criza actuală este una care ne obligă să regândim abordarea. Dacă privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observăm că fiecare jucător – fermier, bancă, furnizor de inputuri, instituție de leasing sau chiar statul – joacă un rol esențial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii fără să ținem cont de toți acești actori. Fără inputuri, fără finanțare, fără utilaje moderne, fermierul nu poate lucra pământul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu își pot continua activitatea fără plata fermierilor. Este un sistem în lanț, iar orice blocaj are consecințe grave asupra tuturor.

Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. Principala noastră provocare este lipsa de lichiditate. Este esențial să înțelegem că fermierii nu au mecanismele de protecție și de hedging specifice altor industrii. Ciclul agricol este lung, de un an, și dacă în această perioadă apar schimbări majore de prețuri sau condiții climaterice, fermierii sunt primii loviți. Ei nu pot absorbi aceste șocuri rapid.

Intervențiile punctuale dezechilibrează ecosistemul agricol

Există mai multe măsuri în discuție în prezent. Prima vizează ajutoarele pentru secetă și crearea unui fond de risc, o soluție necesară, dar insuficientă fără un sistem național de asigurare împotriva secetei. În ultimii zece ani, banii alocați pentru despăgubiri ar fi putut construi un astfel de fond, capabil să gestioneze riscurile climatice, precum în alte țări dezvoltate.

O altă măsură discutată este suspendarea plății datoriilor și dobânzilor cu rată de peste 2% + ROBOR până la sfârșitul lui 2025. Aceasta oferă un răgaz, dar adună penalități și datorii, împingând fermierii într-o situație financiară mai dificilă la finalul perioadei. În loc să echilibreze, această amânare creează un blocaj major în 2025, când fermierii vor trebui să facă față unor datorii cumulate. De asemenea, suspendarea datoriilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă problema esențială: lipsa de lichiditate și necesitatea de a menține ciclul agricol în funcțiune.

Expunerea totală în agricultură este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri și leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.

Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi în imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante. Credeți că 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face producție de trei ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea să își acopere toate datoriile și toate penalitățile?  

Sunt de peste 25 de ani în agricultură și vă spun că eu nu cred că aceasta este soluția care va debloca ecosistemul agricol. Este necesară o soluție care să fluidizeze piața și să susțină continuarea activității agricole, esențială pentru economie și siguranța alimentară.

Soluția pentru agricultură: tăierea masivă a datoriilor fermelor și injectarea de lichiditate

Agricultura este un business pe termen lung, nu doar de la un an la altul. În ecosistemul agricol avem băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) care joacă un rol important. Acestea sunt instituții reglementate care funcționează în baza unor principii sănătoase și transparente, au instrumente prin care pot să gestioneze situații de criză, inclusiv posibilitatea de a rostogoli datorii de la un an la altul.

Nu vom ajuta fermierii dacă le blocăm capacitatea de a continua ciclul agricol. Abordările simpliste, care vizează doar una dintre verigile lanțului agricol, vor transfera problema la furnizorii de inputuri agricole, care trebuie să asigure semințe și produse fitosanitare fermierilor pentru noul ciclu de producție.

Propunerea mea este să implementăm un instrument clasic de scontare a facturilor, cu implicarea băncilor. Acestea ar putea cumpăra facturile furnizorilor de inputuri cu un discount de 50%, generând lichiditatea necesară în piață. Fermierii ar rămâne să plătească doar jumătate din datorii, eșalonate pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă rezonabilă.

Pentru fermieri această soluție vine să scadă povara la jumatate și să eșaloneze datoria rămasă pe termen lung. Pentru furnizorii de inputuri, încasarea imediată a facturilor, chiar și cu un discount de 50%, le permite să reia activitatea, pornind noul ciclu agricol. Pentru bănci este o oportunitate de finanțare și un instrument normal prin care plasează în piață o sumă de maximum trei miliarde de lei, pe cinci ani, cu dobândă.

Această soluție de injectare de lichiditate nu este o noutate. Piețele din întreaga lume apelează la astfel de măsuri atunci când contextul economic o impune. Statul poate avea rolul de mediator în discuțiile dintre părțile implicate, pentru a pregăti și implementa soluția.

Cred că singura cale de ieșire din această situație dificilă este colaborarea între toți jucătorii din ecosistem. Fiecare are un rol important, și trebuie respectat, indiferent de dimensiunea lui. Cea mai bună soluție este ca toate părțile – fermierii, furnizorii, băncile și autoritățile – să se așeze la aceeași masă pentru a găsi o rezolvare. Deciziile impuse fără consultare nu vor rezolva problemele, ba chiar le-ar putea agrava.

Agricultura românească nu poate fi privită izolat, este un ecosistem complex, interdependent, care necesită o abordare integrată, este un motor esențial al economiei, iar deblocarea acestui motor este crucială pentru siguranța alimentară a tuturor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ca urmare a succesului răsunător al primei ediții și a cererii mari de participare primite din piață, în 2024 Romanian Agri Trade Summit este organizat pe 22 februarie într-o locație și mai generoasă (Hala Laminor din București), care va acomoda perfect formatul inedit al evenimentului, dezvoltat și extins suplimentar. Astfel, în premieră pentru piața de agribusiness din România, un eveniment al industriei combină în aceeași zi sesiuni de prezentări și paneluri cu o amplă zonă de expoziție și va include începând din acest an și o serie de workshop-uri aplicate, organizate în paralel, pe o a doua scenă.

Romanian Agri Trade Summit, evenimentul de Agri Trade al României, subliniază rolul strategic al țării noastre pe piața internațională de agribusiness și se adresează tuturor categoriilor de jucători de pe piața locală și internațională de Agri Trade, oferind informații relevante pe subiecte de actualitate și creând cadrul propice pentru inițierea și consolidarea relațiilor de business mutual profitabile.

Organizatorii, AGRIColumn și Godmother, anunță un eveniment care va reuni peste 1.000 de participanți de top din agribusiness-ul local și internațional.

„Pe 22 februarie 2024 Romanian Agri Trade Summit va aduce din nou la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică pentru a dezbate evoluția pieței la nivel local și internațional, pentru a identifica oportunități de dezvoltare și a seta bazele unor parteneriate profitabile și benefice pentru creșterea agribusiness-ului românesc. Suntem într-o etapă în care fermierii și actorii din agri trade nu mai pot fi spectatori. Avem schimbări și distorsiuni majore în piață ce trebuiesc adresate conform. Este un moment pe care-l anticipam de un an și jumătate, un moment în care toți actorii trebuie să înțeleagă ce înseamnă parteneriat, încredere și sustenabilitate și să acționeze în mod agregat. Orice altă formulă nu înseamnă decât o erodare continuă a poziției în raport cu piața”, a declarat Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Romanian Agri Trade Summit s-a impus ca un eveniment de referință pe piața de agribusiness locală și internațională, iar prima sa ediție a reunit la București la începutul anului 2023 aproximativ 600 de specialiști din 14 țări: România, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Turcia, Germania, Spania, Elveția, Ucraina, Serbia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria.

Peste 60% din partenerii primei ediții au confirmat deja că se vor alătura ediției 2024 Romanian Agri Trade Summit, printre aceștia numărându-se nume relevante din domeniu precum Corteva Agriscience™, Boromir, East Grain, precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM, Bunge și Cargill.

„Feedback-ul primit după prima ediție a confirmat faptul că piața dinamică a agribusiness-ului din România are nevoie de un astfel de eveniment și că Romanian Agri Trade Summit aduce beneficii palpabile participanților, atât din perspectiva informațiilor furnizate, cât și din cea a oportunităților de business create. Ediția precedentă a Romanian Agri Trade Summit a setat un standard de excelență în industrie. Iar pe 22 februarie 2024 îl ducem la un nou nivel prin varietatea tematicilor abordate, a structurii complexe de eveniment, calibrul speakerilor pe care îi vom avea alături de noi pe ambele scene precum și prin componența audienței, care va reuni specialiști din domenii relevante pentru întreg spectrul agribusiness-ului de top local și internațional”, a punctat Valentin Văcăruș, Godmother.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro, Revista Biz, Start-up.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit se vor pune în vânzare în perioada următoare prin intermediul site-ului dedicat www.agritradesummit.ro, care include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii despre eveniment sau să i se alăture în calitate de expozanți sau parteneri.

Despre AGRIColumn

AGRIColumn este un furnizor de servicii complexe și complete în Romania și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRIColumn este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal analizează piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc), face previziuni pe termen mediu și scurt și oferă informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România. „Ceea ce diferențiază AGRIColumn în piață sunt neutralitatea și imparțialitatea, fapt recunoscut prin poziționarea în primele 10-12 surse ce sunt neutre, conform CDTYView Barchart. În plus, AGRIColumn este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, Associated Press, France Press, Al Jazeera, TRT World,  iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA. AGRIColumn este generator de soluții pentru ferme și diverși clienți din România. Plusul de valoare este convertit în câștig financiar prin consultanță, analize, diminuarea riscului financiar prin reprezentarea pe Bursele Euronext și CBOT, servicii de transfer a cunoștințelor către ferme și entități juridice prin programe de instruire ce sunt rezultatul a peste 20 de ani de experiență în piața de agribusiness. 24/7 Oriunde-Oricând este status-ul zilnic AGRIColumn”, arată Cezar Gheorghe.

Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste 1.000 de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, care au scopul de a contribui la creșterea industriei locale și la consolidarea poziției României ca jucător strategic pe piața de agribusiness.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Turbulențele din agricultură create de factorii externi, precum crizele din plan energetic și geopolitic, care vin peste seceta cu care se confruntă fermierii anul acesta, pot fi ținute sub control prin măsuri concrete și coerente, a fost una dintre concluziile celei de-a treia ediții a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții”, organizat pe 24 martie 2022 de agenția Godmother.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent în cadrul evenimentului, a anunțat că există la minister un proiect de act normativ prin care autoritatea să poată face predicții și proiecții ale unor politici publice agricole, pe baza datelor obținute în timp real. Astfel, proiectul prevede colectarea de informații, de la toți actorii din lanțul de agricultură, cu privire la stocuri și la capacitățile de procesare.

Șeful MADR a mai precizat că România stă mult mai bine, față de alte state, din punct de vedere al asigurării independenței alimentare. „Agricultura are astăzi o șansă ca să cucereasca noi piețe. De exemplu, se creează piața pentru ulei rafinat, unde avem capacitate de rafinare și procesare și se vor mai construi și altele cu finanțare europeană”, a subliniat ministrul Agriculturii. 

De asemenea, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a precizat că România are a șasea cea mai mare suprafață agricolă din Europa, ca urmare o criză alimentară este departe de țara noastră, însă șocul va fi în zona prețurilor și a ofertelor. Conform datelor BNR, prețurile cerealelor au crescut cu aproximativ 40%- 50% în ultima lună.

„Producția noastră trebuie să fie mai bine cuantificată, trebuie să meargă către procesare și să dezvoltăm infrastuctura, ca să exportăm mărfuri finite, așa încât peste aproximativ zece ani, România să devină din grânarul Europei hipermarketul Europei”, a punctat Adrian Chesnoiu.

Un alt subiect dezbătut în cadrul evenimentului „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a fost seceta și măsurile pentru combaterea acesteia. Agricultura este unul dintre domeniile cu cel mai mare grad de risc, iar seceta de anul acesta devine un risc major. În acest context, MADR va definitiva în următoarele două luni un proiect care oferă posibilitatea de a identifica geoaspațial toate canalele de irigații din România. Astfel, prin programul informatic la care se lucrează împreună cu AFIR și APIA se va putea monitoriza în timp real ce se întâmplă în agricultura României, pentru a ști unde sunt necesare investiții și ce zone vor trebui dezvoltate.

Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prezent la eveniment, a precizat că „mediul este unul dintre factorii importanți de care fermierii trebuie să țină seama pentru a putea desfășura o agricultura durabilă. În tot ce înseamnă politica agricolă comună europeană, agromediul ocupă un loc important și trebui să susținem pajiștile de înaltă valoare naturală și practicile agricole tradiționale. Trebuie să găsim resurse pentru zone protejate, culturi verzi și să găsim soluții să susținem agricultura ecologică”.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, a precizat că în contextul schimbărilor climatice Comisia Europeană și-a asumat rolul de pionier la nivel mondial de a schimba rolul în care țările membre produc, procesează și consumă alimente pentru a reduce emisiile din agricultură până în anul 2050. Soluțiile care se întrevăd ar fi dezvoltarea unei platforme pentru schimbul de informații și experiențe în ceea ce privește impactul de mediu al agriculturii, referitor la pesticide și îngrășăminte.

Cea de-a treia ediție a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a constat în organizarea unei conferințe și a două Ateliere de dezbatere, la care au participat 24 de invitați vorbitori și peste 900 de participanți înscriși la eveniment.

Evenimentul a fost difuzat pe o platformă virtuală ușor accesibilă și a fost transmis live pe social media. În zona expozițională a platformei, participanții au putut vizita cele 15 companii și organizații care și-au expus ofertele și informații despre produsele și serviciile pe care le oferă. Conferința și Atelierele au fost moderate de Andreea Stroe, creator de conținut, și de jurnalistul Tudor Calotescu.

Partenerii principali au fost: Agricloud, Agrii, Agrivi, BITSoftware, Corteva Agriscience, FMC Agro Romania, Garanti BBVA Leasing, INAQ Consulting, Lidea, Patria Bank, RWA Raiffeisen Agro, We Agri.

De asemenea, evenimentul a fost susținut de: Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Bioresurse Alimentare și Revista Fermierului.

Înregistrarea Conferinței poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/392509192257304

Înregistrarea Atelierelor poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/280678764090793

Pe 16 mai, de la ora 10:30, te invităm la Conferinţa Naţională „Deşeurile de ambalaje: Tendinţe vs Eficienţă”, care se va desfăşura în pavilionul B2 din Romexpo-Bucureşti, în cadrul Pack Expo 2018, expoziţia de ambalaje şi soluţii de ambalare din Europa de Sud-Est.

Evenimentul este organizat de Euroexpo Fairs, revista Infomediu Europa (coorganizator) şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), în colaborare cu Ministerul Mediului.

Te provocăm la o dezbatere pe teme de mediu, cu cele mai arzătoare subiecte ale momentului din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje, dar şi al inovaţiilor şi tehnologiilor folosite în producţia de ambalaje şi etichete. Vei afla care este stadiul implementării PNGD, ce soluţii există pentru deblocarea proiectelor de investiţii şi a proiectelor operaţionale, care sunt modificările legislative de ultimă oră în ce priveşte taxa pe ambalaj, care este impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare, dar şi cum să identifici mașina de ambalare vacuum perfectă pentru businessul tău.

Conferinţa va fi susţinută de reprezentanţi oficiali ai acestui sector şi speakeri importanţi din industria de ambalaje, printre care viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Radu Timiş, președintele Asociaţiei Române a Cărnii, Mihai Petre (DELOITTE ROMÂNIA), Mariel Petric, Managing Partner Cora Trade, și Daniel Cotop, Head of Packaging Division Cora Trade. Vezi aici agenda evenimentului.