dobrogea - REVISTA FERMIERULUI

Joi, 1 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit, la sediul Prefecturii județului Constanța, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Din nou, fermierii dobrogeni i-au prezentat oficialului guvernamental situația critică cu care se confruntă agricultorii afectați de secetă, precizând încă o dată importanța alocării de fonduri pentru acordarea despăgubirilor. Ministrul a promis că se vor găsi resursele necesare cu ocazia rectificărilor viitoare.

„Au fost dezbătute subiecte de interes pentru fermierii dobrogeni nemulțumiți față de neincluderea în bugetul anului 2021 a sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul 2020 și față de alocările privind reabilitarea sistemului de irigații. Dialogul a fost unul constructiv, bazat pe propuneri și proiecte concrete, primind confirmarea că s-a înțeles într-un final că zona Dobrogea a fost și este cea mai calamitată la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare și tocmai de aceea are nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații”, a povestit Theodor Ichim, președintele APAD.

Ministrul Agriculturii a spus că va extinde zona de viabilitate astfel încât organizațiile de utilizatori de apă din Dobrogea să poată fi eligibili în cadrul sesiunilor de proiecte cu finanțare europeană, dar și a alocării de fonduri pentru reabilitarea sistemului de irigații prin intermediul Planului Național de Reziliență și Relansare. Astfel, urmează ca APAD să devină membru în cadrul Consiliului de Filială al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Constanța, dar și al Comisiei de Management care contribuie la elaborarea ghidurilor de finanțare, în vederea îmbunătățirii procedurii de evaluare, cât și a introducerii de criterii de eligibilitate echitabile, care să permită utilizatorilor de apă din Constanța să acceseze fonduri europene, ținându-se cont de gradul de ariditate al zonelor de proveniență a proiectelor ce se vor depune pe noua perioadă de programare 2021-2027.

Au fost propuse măsuri de modificare a Legii 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, în sensul declarării sistemelor de irigații de utilitate publică și de interes național, concomitent cu debirocratizarea și simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construire, urmând ca aceste subiecte să fie dezbătute atât la nivel de CSAT, cât și în Camera Deputaților, unde există deja o inițiativă legislativă în dezbatere.

APAD a solicitat ministrului reglementarea condițiilor asigurărilor din domeniul agriculturii, primind confirmarea reprezentanților MADR de a intermedia și de a realiza întâlniri periodice cu reprezentanții asigurătorilor și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în scopul susținerii proiectelor propuse și a identificării celor mai bune soluții de reglementare.

„APAD continuă să monitorizeze implementarea promisiunilor, a măsurilor și proiectelor la nivelul Dobrogei, susținând soluții concrete, aplicate specificului zonei noastre, fiind conștienți că doar irigațiile în Dobrogea, alături de măsurile complementare de combatere a eroziunii solului (împăduriri și perdele forestiere), vor asigura premisele unei agriculturi durabile în Dobrogea”, a punctat Theodor Ichim.

Fermierii constănțeni au fost cei mai afectați de seceta pedologică de anul trecut, iar expunerea lor la acest risc climatic crește în fiecare an, susține ministrul Adrian Oros. „Dacă în 2020 s-au găsit fonduri din bugetul național pentru a sprijini, parțial, fermierii afectați, suntem conștienți că o astfel de abordare nu poate fi sustenabilă și trebuie să fim proactivi în ceea ce privește combaterea secetei. Din păcate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a avut o astfel de abordare, ba chiar, prin pasivitate, a încurajat degradarea sistemului național de irigații, inclusiv în județul Constanța. Fermierii constănțeni au subliniat necesitatea refacerii urgente a sistemului de irigații și au venit cu foarte multe propuneri atât pentru a facilita această reconstrucție a sistemului principal, cât și în ceea ce privește viitoarea utilizare efectivă. Toate sugestiile vor fi atent analizate, iar cele viabile vor fi implementate”, a transmis oficialul MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Fermierii dobrogeni, prin Grupul de inițiativă civică al producătorilor agricoli din Dobrogea, au trimis astăzi, 26 octombrie 2020, o scrisoare deschisă premierului țării, Ludovic Orban, în care-și strigă disperarea și solicită măsuri urgente prin care să fie sprijiniți și salvați de la faliment. Reamintim că aceiași fermieri au protestat în luna august, pe 26, ieșind cu tractoarele pe drumurile din județul Constanța. Atunci, reprezentanții Ministerului Agriculturii le-au promis că vor fi ajutați să treacă de acest an greu, dar se pare că ajutorul se lasă așteptat, iar agricultorii speră în sprijinul prim-ministrului României. Mai jos, scrisoarea deschisă în care fermierii arată problemele și propun soluții.  

Dobrogea se confruntă cu o situație excepțională cauzată de seceta pedologică care s-a instalat începând cu luna noiembrie 2019. Din datele publice transmise de Ministerul Agriculturii reiese că, din suprafața totală calamitată de 1,2 – 1,4 milioane de hectare la nivelul țării, 416.000 hectare sunt doar în județul Constanța, deci mai bine de o treime din totalul suprafețelor afectate la nivel național. Fenomenul de secetă pedologică se manifestă în continuare, fiind deja calamitate culturile de floarea-soarelui și porumb și existând în continuare probleme și cu înființarea noilor culturi (spre exemplu, cultura de rapiță 2020-2021 este deja în pericol iminent de pieire din cauza lipsei precipitațiilor).

În această situație specială starea producătorilor agricoli afectați de secetă se agravează pe zi ce trece, mare parte din aceștia confruntându-se cu o lipsă acută de lichidități din cauza nerecoltării culturilor însămânțate în toamna anului 2019. Pentru a putea depăși această criză, pentru a putea înființa noile culturi de toamnă, dar în special pentru a evita o criză alimentară la nivelul întregii țări, noi, agricultorii, avem nevoie să fim susținuți de autoritățile statului.   

Producătorii agricoli afectați de secetă trebuie să fie ajutați, pentru că altfel vor ajunge în imposibilitatea achitării furnizorilor de input-uri. Pe fondul lipsei de bani, producătorii nu mai pot onora deja contractele de arendă și nu mai pot achita ratele scadente pentru finanțarea activităților curente în agricultură, a echipamentelor și utilajelor agricole, a terenurilor agricole și a spațiilor de depozitare. Terenul agricol trebuie să rămână al României și al fermierilor!

Având în vedere cele menționate mai sus, din dorința și în scopul salvării agriculturii românești, vă solicităm adoptarea în regim de urgență a următoarelor categorii de măsuri:

I. Reglementarea posibilității suspendării temporare și de urgență a plății ratelor la contractele de credit/leasing

În acest sens, am solicitat public, trimițând chiar și o petiție către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul de Finanțe, emiterea unei OUG care să ne faciliteze obținerea suspendării temporare și de urgență a plății ratelor la credite/leasinguri, doar pentru echipamente/utilaje agricole, terenuri și investiții în active agricole (spații depozitare, silozuri etc.), pentru fermierii afectați de secetă. Evident, această măsură a suspendării plății ratelor ar urma să fie însoțită și de o prelungire automată a maturității creditelor, eliminând momentan presiunea executării/restructurării creditelor de către finanțatori. 

Având în vedere situația dezastruoasă cu care agricultura românească se confruntă la acest moment, și având în vedere criza alimentară de proporții spre care ne îndreptăm cu pași repezi, este de neînțeles pentru noi pasivitatea autorităților statului față de necesitatea adoptării unor măsuri cu caracter mai mult decât urgent. Precizăm faptul că măsuri similare au fost acordate tuturor persoanelor fizice și companiilor afectate de COVID-19, pentru o perioadă de 9 luni, până la 31.12.2020, cu posibilitatea chiar a prelungirii și în cursul anului 2021 (conform declarațiilor publice ale domnului ministru Florin Cîțu). 

Precizăm faptul că în agricultură durata unui ciclu economic (însămânțare, recoltare, depozitare, condiționare, comercializare) poate depăși un an, iar efectele secetei actuale se vor resimți pe durata a doi ani, cuprinzând atât noua perioadă de înființare a culturilor, cât și încă zece luni până când fermierii vor obține noi venituri. 

Precizăm, de asemenea, faptul că măsurile solicitate de noi privesc doar pe fermierii afectați de secetă și care dețin proces verbal de calamitate, urmând a fi aplicabile doar pentru o perioadă de maximum 18 luni (cât durează un ciclu agricol complet). 

Nu în ultimul rând, precizăm faptul că măsura propusă NU ARE IMPACT BUGETAR, DIMPOTRIVĂ! O asemenea măsură ar permite băncilor/societăților de leasing să nu mai constituie provizioane pentru finanțările acordate, diminuându-și astfel cheltuielile cu provizioanele și majorând componenta de profit impozabil.  

În plus, prin această măsură fermierii ar evita raportarea în CRC (Centrala Riscurilor de Credite), raportare care le afectează deja bonitatea financiară în fața finanțatorilor pe o perioadă lungă, urmând să întâmpine greutăți în obținerea de finanțări viitoare. 

De asemenea, prin eliminarea presiunii plății ratelor, fermierii își vor putea onora atât obligațiile către furnizorii de input-uri, cât și plata arendei, evitând astfel apariția unor probleme economice și sociale în lanț. 

II. Declararea stării de calamitate în zonele grav afectate de secetă

Dobrogea se confruntă cu o situație excepțională cauzată de seceta pedologică severă. Acest lucru este de notorietate, iar efectele dezastruoase produse asupra culturilor agricole este de necontestat. În aceste condiții excepționale, piața nu se mai poate regla prin măsuri obișnuite, fiind necesară adoptarea unor măsuri de susținere a fermierilor afectați de efectele secetei pedologice severe. 

Declararea stării de calamitate în zonele grav afectate de secetă este o măsură absolut necesară. În lipsa ei, guvernul va trebui să-și asume un faliment sistemic al întregii industrii agricole și agroalimentară.  

Reamintim faptul că pe data de 15.09.2020 a fost lansat în dezbatere publică proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru Situații de Urgență, pentru fenomenul de secetă pedologică. După expirarea celor 10 zile de dezbatere publică, adică cel mai târziu la începutul lunii octombrie, ar fi trebuit să existe date despre această măsură. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar fermierii nu au nicio informație legată de stadiul adoptării ordonanței de urgență la care ne-am referit mai sus. 

Cunoaștem faptul că între timp au apărut și comentarii la adresa acestei OUG. Unul dintre acestea a fost lansat de către ARCPA (Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole), prin președintele Vasile Varvaroi, aceștia solicitând retragerea ordonanței.

Dorim să atragem atenția tuturor celor care se opun adoptării acestei ordonanțe, asupra faptului că în urma analizei Raportului întocmit de Departamentul de Situații de Urgență împreună cu Direcția Agricolă Constanța și transmis Guvernului României, reiese faptul că peste 85% din culturile înființate în anul agricol 2019-2020 în județul Constanța sunt calamitate în proporție de 80-100 %.

În aceste condiții, nu înțelegem care ar putea fi rațiunea pentru care măsura declarării stării de calamitate pentru zonele grav afectate nu a fost încă adoptată.

Înțelegem faptul că Asociația Română a Comercianților de Produse Agricole are un interes propriu în gestionarea aceste situații, și că interesul dumnealor nu este același cu interesul producătorilor agricoli. Ce nu înțelegem însă, este cum și-ar putea imagina cineva că într-o situație în care culturile agricole au fost calamitate în proporție de 80-100%, fermierii să-și poată respecta obligațiile contractuale de livrare. Ce ar putea livra acei fermieri care nu au recoltat absolut nimic și care în prezent nu au nici resursele financiare necesare pentru înființare de noi culturi. 

Dacă domniile voastre vor găsi un răspuns la această problemă imposibilă cu care se confruntă în prezent fermierii, atunci ei vor livra (dacă nu acum, măcar din culturile viitoare). Dacă autoritățile nu vor găsi însă un răspuns la această problemă, atunci, probabil că cei mai mulți dintre fermieri nu vor mai exista și nu va mai avea cine să livreze nici în anul 2021 și nici în anul 2022.   

Precizăm faptul că din cauza manierei concrete în care se manifestă seceta (în timp, iar nu într-un moment fix), fermierii nu au fost în măsură să anticipeze acest fenomen, să solicite certificate de constatare a forței majore și să-și notifice partenerii de afaceri cu privire la imposibilitatea obiectivă de executare a contractelor asumate.   

În aceste condiții, solicităm Guvernului să fixeze un moment zero, adică un moment începând cu care fermierii să poată acționa în consecință. Stabilirea unui astfel de moment zero prin OUG va înlătura multe dintre disputele care pot și vor apărea în legătura cu executarea contractelor încheiate de fermieri.  

Și pentru a ilustra buna-credință care stă în spatele demersului nostru, noi propunem ca măsurile pe care vă solicităm să le adoptați să se aplice doar acelor fermieri care vor avea procese-verbale de calamitate pentru minimum 70% din culturi. 

Solicităm adoptarea acestor măsuri exclusiv din dorința ca fermierii români să-și poată continua activitatea, să poată trece peste acest impas, să-și poată onora cinstit obligațiile asumate față de parteneri și să poată hrăni România în continuare, așa cum au făcut-o și până acum.  

III. Adoptarea unui pachet legislativ care să reglementeze asigurările agricole 

Va supunem atenției un aspect: Este corect ca asiguratorii să nu asigure decât riscuri cu incidență redusă, iar seceta care se manifestă des, într-o zonă destul de restrânsă a țării, să nu fie asigurată? Mai mult decât atât, datorită faptului că primele de asigurare sunt subvenționate de stat, prin AFIR, în cadrul măsurii 17.1., nu ar trebui impusă o regulă ca pachetul de asigurare să fie identic pe tot teritoriul țării și să conțină o serie de riscuri asigurate indiferent de frecvența cu care acestea se manifestă?

În condițiile în care se subvenționează primele de asigurare, iar riscurile asigurate au o incidență foarte redusă, ori evenimentele asigurate și produse nu se despăgubesc, atunci această subvenție destinată susținerii agriculturii se transfera și devine o subvenționare de la stat a firmelor de asigurări!

IV. IRIGAȚII

Vom depăși această situație când vom avea posibilitatea să irigăm, când apa nu va mai fi o necunoscută în conceperea și aplicarea planului de afaceri. Când vom avea apă vom putea calcula destul de precis veniturile și nu vom mai fi expuși decât riscurilor evidente, grindină, furtună etc, riscuri reglementate și instrumentate destul de bine de asiguratori.

De aceea vă rugăm să susțineți și să considerați de importanță națională, reabilitarea sistemului de irigații, făcând prioritare zonele cu grad mare de ariditate, așa cum este Dobrogea. Sperăm ca promisiunile obținute urmare a întâlnirii realizate în luna septembrie 2020 cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, referitoare la alocarea în cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență, pentru REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUI DE IRIGAȚII a minimum 429 de milioane de euro județului Constanța și 150 de milioane de euro județului Tulcea, să fie respectate și materializate cât mai urgent.

De asemenea, pentru a putea asigura o dezvoltare coerentă a sistemului secundar de irigații de către beneficiarii eligibili, respectiv Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, solicităm să aveți în vedere și reducerea birocrației excesive, prin modificarea în regim de urgență alin 2., lit. b din Legea Îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, care prevede obligativitatea obținerii acordului din partea tuturor proprietarilor de teren pe suprafața cărora se reabilitează sistemul de irigații, în sensul solicitării acordului arendașilor de teren sau chiar al eliminării acestei obligativități.

Prin urmare, solicitările noastre nu sunt o încercare de a ne sustrage de la îndeplinirea obligațiilor ce ne revin, ci o încercare de constatare și configurare a cadrului real în care ne aflăm, în vederea identificării de soluții viabile pentru salvgardarea agriculturii românești. 

În lumina celor de mai sus, vă solicităm respectuos să dispuneți participarea reprezentanților noștri la întâlnirile viitoare ale grupului de lucru format pe aceste subiecte, pentru a discuta de urgență toate aspectele menționate mai sus, având în vedere riscurile la care sunt deja expuși producătorii agricoli din zonele afectate de secetă.

Grupul de inițiativă civică al producătorilor agricoli din Dobrogea, prin:

Theodor Ichim

Răzvan Filipescu

Mircea Chipăilă

Cornel Zamfir

Jean Marc Lacrouts 

Mihai Ciobanu

Daniel Gheordunescu

Publicat în Comunicate

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite despăgubiri pentru toți agricultorii afectați de secetă. Însă condițiile, valoarea despăgubirilor ori când își vor primi fermierii banii sunt informații care nu se știu la acest moment. „Abia după ce vom cunoaște situația reală a pagubelor, vom putea face necesarul de bani. Probabil că după recoltat vor ajunge banii la agricultori”, a spus Adrian Oros într-un briefing de presă, desfășurat azi, 15 aprilie 2020, la Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că astăzi, în ședința de guvern, va fi aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Există acte normative, însă ele nu au norme de aplicare, nu există regulamente. „De zece ani, în România, fermierii n-au mai fost despăgubiți pentru seceta pedologică. A lipsit cadrul legislativ pentru constituirea acelor comisii locale, județene care să constate calamitățile din agricultură. Vom îndrepta aceste lucruri în ședința de guvern (n.r. azi, 15 aprilie 2020, ora 17). Însă, rog fermierii, organizațiile de udători să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru irigații. În prezent sunt încheiate 766 de contracte pentru 830.000 de hectare. În total s-ar putea iriga 1.061.000 de hectare”, a afirmat ministrul. Așadar, se vor constitui comisii și comitete, care vor constata pagubele, se vor centraliza datele, se va face necesarul de bani și abia apoi se va ști cu exactitate cât va încasa fiecare agricultor afectat.

La ora actuală, nici măcar fermierii nu știu dacă întorc, ce și cât întorc din culturile semănate toamna trecută. Ploile căzute în noaptea de 14 spre 15 aprilie a.c. le-a mai adus un dram de speranță, dar, după cum arată Administrația Națională de Meteorologie, seceta extremă nu se lasă dusă. În majoritatea zonelor precipitațiile au fost nesemnificative, 5 litri/mp, izolat în nord-vestul țării au fost cantități de 10-15 litri/mp. În perioada 20-27 aprilie, ANM preconizează cantități de precipitații de 10-20 litri/mp în partea vestică a României. Restul țării va continua să sufere din lipsă de apă.  

Potrivit datelor MADR, în toamna 2019 s-au însămânțat peste 2,9 milioane de hectare. Rămâne de văzut ce suprafețe și ce culturi se vor întoarce. Ministrul Agriculturii nu părea prea optimist în privința recoltelor din acest an.

Publicat în Știri

Expoziția internațională „Săptămâna Verde” (Grüne Woche) se desfășoară în perioada 17-26 ianuarie 2020, la Berlin. Ministerul Agriculturii (MADR) anunță că participă cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.

În standul României vor fi promovate și vor putea fi degustate produse înregistrate pe scheme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Ţara Bârsei –IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap - STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

De asemenea, printre produsele româneşti expuse la ediția 2020 a expoziției „Săptămâna Verde” se vor regăsi sloi/tocan de oaie, pastramă de oaie, babic, ghiudem, brânza de burduf în coajă de brad și în membrană, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri, gemuri sau dulcețuri de fructe din fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.).

Din categoria băuturilor spirtoase, în standul țării noastre vor fi degustate pălinca, țuica şi vinul. Vizitatorii au posibilitatea să simtă, de asemenea, gustul merelor de Voineşti.

În cadrul expoziției „Săptămâna Verde 2020”, România își va promova obiectivele turistice, obiceiurile și datinile străvechi bine conservate din județe precum Bacău, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, prin diverse materiale de promovare (pliante, flyere, clipuri video).

Expoziția „Săptămâna Verde 2020” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură pe plan momdial. Anul trecut, peste 400.000 de vizitatori au trecut pragul expoziției din Germania.

MADR a anunțat că ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Aurel Simion vor fi prezenți la deschiderea oficială a expoziției, a cărei ţară parteneră, în acest an, este Croația.

Forumuri, conferințe, dezbateri

„Săptămâna Verde” este un prilej pentru organizarea a tot soiul de evenimente de interes atât pentru mediul de afaceri, consumatori, cât și pentru autorități. Astfel că, în perioada 16-18 ianuarie 2020 are loc Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură (GFFA), organizat de către Ministerul Federal al Agriculturii și Alimentației din Germania, la Berlin, eveniment care are ca invitați delegați la nivel înalt – miniștri, secretari de stat, ambasadori, reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură este o conferință internațională în cadrul căreia se abordează problemele politicii agroalimentare. La această ediție, în cea de-a treia zi, are loc cea mai mare conferință informală a miniștrilor agriculturii din lume.

„Alimente pentru toți – Comerț pentru securitate, diversitate și nutriție durabilă” este tema de anul acesta a GFFA și a conferinței miniștrilor Agriculturii. Scopul conferinței este acela de a găsi poziții politice comune, de a iniția și de a monitoriza un proces internațional și de a promova schimbul dintre factorii politici, operatorii economici, comunitatea științifică și societatea civilă. „Rolul evenimentului este acela de a sensibiliza publicul în legătură cu importanța comerțului pentru asigurarea securității alimentare globale. GFFA își propune să abordeze următoarele subiecte: relevanța comerțului în securitatea alimentară, crearea de reguli corecte pentru comerțul agricol, posibilitatea ca lanțurile de aprovizionare globale să fie incluse, durabile și sigure, proiectarea comerțului pentru promovarea dezvoltării agricole”, precizează un comunicat de presă al MADR transmis redacției. Același comunicat informează că, în 17 ianuarie 2020, ministrul Adrian Oros va participa la conferința privind „Viitorul producției globale de carne de porc sub amenințarea pestei porcine africane”, organizată de Comisia Europeană, la Berlin, și la care sunt invitați să participe reprezentanții guvernelor și ai instituțiilor cu responsabilități, precum și actori importanți din domeniu.

Foto: MADR

Publicat în Eveniment

Irigațiile sunt un subiect la modă, mereu fierbinte al agriculturii românești, chiar și în perioade ca acestea în care ploile nu mai contenesc. Motivele sunt multe, iar lipsa sistemelor de irigat se reflectă în producție și într-o mai mică putere de cumpărare pentru agricultorii români, care au doar de pierdut pe o piață comună. S-au făcut pași importanți în acest sens, accentul fiind pus pe infrastructura principală de irigat, care are în prezent 2.000 km de apă gratuită.

La capitolul realizări în acest domeniu, în ultimii patru ani, s-au făcut pași importanți pentru „chestiunea irigațiilor” prin implicarea Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România şi a Ministerului Agriculturii. „S-au putut obţine umplerea canalelor, achiziţia energiei electrice de pe piaţa liberă, s-au legiferat sume importante pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigat, s-a început a treia sesiune pentru submăsura pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigat şi în cele din urmă se poate iriga cu apă pompată fără niciun ban de la ANIF, venind în sprijinul fermierilor şi încurajându-i să vină să-şi înfiinţeze OUAI-urile şi să acceseze acele proiecte europene de un milion de euro nerambursabil, atât pentru modernizarea infrastructurii secundare, cât şi pentru achiziţia de echipamente moderne de irigat”, ne-a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR).

În prezent, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă din România sunt undeva la 570, fiind în curs de înfiinţare în unele judeţe cu deficit mare de precipitaţii, iar suprafaţa depăşeşte 1,8 milioane de hectare. „În momentul de faţă, sunt aproape 570 de organizaţii înfiinţate. În 2017 aveam undeva la 340, iar de atunci au fost înfiinţate foarte multe şi mai avem de aprobat încă vreo 70 de organizaţii de udători. Practic, vreo 220 de organizaţii au fost înfiinţate în doi ani, pe o suprafaţă de aproape 600.000 de hectare”, a precizat Florin Barbu, director general, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

ANIF, prin programul de guvernare, a urmărit două puncte foarte importante: reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi apă gratuită pe canale. „În momentul de faţă, pe reabilitarea celor două milioane de hectare din aducţiunea principală avem 50 de şantiere deschise în ţară, deja suntem la 1.400.000 de hectare puse la dispoziţia fermierului, faţă de 2016, când aveam 340 de hectare puse la dispoziţia fermierilor”, a adăugat Florin Barbu.

În cifre concrete, sunt 2.000 km de apă gratuită pe toată infrastructura principală. „Îi rog foarte mult pe fermieri să acceseze fondurile europene. Avem o axă deschisă acum pe subMăsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, pe organizaţii de udători, proiectele sunt de un milion de euro, prin care sunt zero cofinanţare, inclusiv TVA-ul este eligibil. Mai mult de atât, am modificat programul de dezvoltare rurală, prin care în 30% din proiect să poată să-şi ia şi echipamentul de irigat. Astfel, închidem ciclul acesta, infrastructură principală – infrastructură secundară – instalaţie, pentru a aduce în condiţiile cele mai bune apa la plantă”, a completat Florin Barbu.

Apa gratuită este „vitală”

Și fermierii sunt de acord că punctul declanșator al organizării în OUAI-uri și al accesării fondurilor prin subMăsura 4.3 l-a constituit furnizarea de apă gratuită, agricultorii fiind însă susținuți activ de autorități, în acest proces. „Este esenţial, fără de asta nu s-ar fi putut altfel, cel puţin pe anumite trepte de pompare, unde aducerea apei crea un preţ de cost al apei destul de mare. Vă dau un exemplu ca să mă fac înţeles în acest sens, de ce eu îl consider vital. Noi avem terenuri aflate pe treptele 3 şi 4 de pompare a sistemului de care aparţinem şi, în 2004, când a apărut Legea 138, Legea Îmbunătăţirilor Funciare, în decembrie, prin conţinutul acelui act normativ s-a eliminat subvenţia care făcea obiectul apei de irigaţii. În primăvara anului următor, 2005, am cerut o ofertă ANIF-ului pentru apa care urma să fie folosită pe treapta 3: preţul era de 2.000 de lei pe 1.000 de metri cubi şi pentru treapta 4 – 4.000 de lei, în condiţiile în care cu un an în urmă, moment în care energia era subvenţionată, care făcea obiectul pompării apei, apa adusă la plantă era la 50 de lei 1.000 de metri cubi. Prin exemplul pe care vi l-am dat vreau să scot în evidenţă că acest act normativ, în speţă Legea prin care s-a stabilit că apa se livrează gratuit, este elementul-cheie care a generat investițiile în irigații şi a mobilizat”, ne-a explicat Constantin Soare, fermier din localitatea Fântânele, județul Constanța. Convingerea lui este că degeaba autorităţile au creat un pachet de acte normative, dacă producătorii agricoli nu se organizează în OUAI şi nu depun proiecte în vederea atragerii acelor fonduri şi a reabilitării şi modernizării infrastructurii secundare.

Reabilitarea infrastructurii secundare de către fermieri, importantă

Astfel, în această primăvară, s-au pus în funcţiune foarte multe staţii de pompare, de repompare și chiar canale de irigaţii. Pe lângă Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, a fost conceput şi un program de reparaţie a staţiilor nefuncționale în ultimii 20 de ani. „Prin acest program, pe lângă cele două milioane de hectare pe care noi le punem în funcţiune în 2020 pe reabilitare, pe schimbare de pompe, încă 400.000 de hectare prin acest program de reparaţii vor fi puse în funcţiune. În Botoşani am pus (în funcțiune, n.r.) două amenajări care n-au funcţionat în ultimii 20 de ani, în Covasna, care la fel n-a irigat în ultimii 20 de ani, în Cluj – Mihai Viteazu, Ostrov-Clopotiva, în Hunedoara, în Călăraşi – Olteniţa, în Olt amenajarea Bucşani-Cioroiu”, a afirmat directorul general ANIF, Florin Barbu.

Pe Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, din cele 50 de şantiere, aproape 11 sunt închise. În zona Brăilei, 70% din infrastructură este finalizată, iar în Olt mai sunt doar mici detalii de pus la punct. „În judeţul Dolj, deja am reabilitat amenajarea Nedeea-Măceșu, care are în spate aproape 80.000 de hectare, în proporţie de 90%, deci practic 11 amenajări din cele 50 care sunt în execuţie au fost finalizate începând cu anul trecut. Anul acesta, sper ca 80% din cele 50 de amenajări să fie finalizate. Mici intervenţii vor mai fi în anul 2020, când din septembrie vom începe diferenţa de amenajări care sunt mult mai mici şi timpul de execuţie va fi foarte scurt, maximum un an, astfel încât pe 31 decembrie 2020 să avem cele două milioane de hectare reabilitate”, speră Florin Barbu.

Dar foarte important este ca fermierii să reabiliteze infrastructura secundară de irigaţii, astfel încât sistemul să funcționeze în parametri optimi.

Legat de gratuitatea apei, Florin Barbu dă asigurări, astfel încât fermierii să stea liniștiți: „Împreună cu domnul preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, această apă gratuită am transpus-o prin lege, deoarece dacă era printr-o hotărâre de guvern era mai uşor de anulat”.

Printre proiecte se află și cei 51 km din canalul Siret-Bărăgan, preluat prin OG de la Apele Române, iar pe 30 martie 2020 vor începe lucrările, cu termen de finalizare în 2023. Mai există și o strategie pentru lacurile de acumulare, prin care să se irige gravitațional 400.000 de hectare.

Doar natura a împins dezvoltarea sistemelor de irigat

În judeţul Ialomiţa, spre exemplu, au fost amenajate, până în 1990, 204.000 ha de irigat. Astăzi se irigă aproape 100.000 de hectare, din care 80% au beneficiat de proiecte, 20% şi-au făcut sisteme locale de irigat prin puţuri, din heleşteie. „În continuare, se înfiinţează OUAI-uri şi în judeţul Ialomiţa. În judeţul Călăraşi, acolo unde suprafaţa de irigat a fost şi este mai mare, dinamica înfiinţării OUAI-urilor este mai puternică decât în judeţul Ialomiţa şi chiar dacă beneficiază de o sursă de apă din pânza de apă freatică şi de ceva precipitaţii, irigă şi ei peste 100.000 de hectare”, a completat Viorel Nica, menționând că se merge pe eficienţă economică, iar investiţiile care nu se plătesc singure şi care n-aduc profit nu trebuie făcute.

Celor care nu accesează proiecte şi nu merg la bănci să-şi achiziţioneze chiar şi terenul agricol, dar şi echipamente moderne de irigat, nu le merge bine, susține fermierul ialomițean care conduce LUAIR. „Eu am peste patru milioane de euro credite bancare pentru investiţii, atât în achiziţionarea terenurilor, cât şi a echipamentelor de irigat. Irig din 3.500 de hectare aproape 2.800 de hectare cu pivoţi cu rază de la 550 de metri până la 900 de metri – aceşti pivoţi sunt atât de automatizaţi, încât pot să-i pornesc şi să-i opresc de pe tabletă în cadrul unui soft al furnizorului de echipamente de irigat”, ne-a spus Viorel Nica. Acesta lucrează 50% din terenul unei exploatații ce a avut, până în anii ’90, o amenajare de 7.200 de hectare. Cu echipamentele vechi, nu se putea iriga nici 30%, irigațiile făcându-se cu precădere la culturile de talie mică, nu și la porumb, cultură cu rentabilitate ridicată.

Dinamica irigațiilor a ținut și de ce s-a întâmplat cu vremea în ultimii ani. În judeţul Ialomiţa, au fost doi ani de secetă, 2001 – 2002, și înființarea OUAI-urile a devenit subiectul fierbinte. „A mai venit un val de ani normali, s-a renunţat, dar încurajarea fermierilor de a se asocia în OUAI-uri şi a accesa proiectele cu finanțare europeană a avut loc în anii 2007, 2011. Anul trecut, mulţi fermieri, colegi de-ai mei din judeţul Ialomiţa, ştiau că am echipamente de irigat tip tambur şi veneau să cumpere aceste echipamente”, povestește Viorel Nica.

Astfel, se pare că, uneori, numai natura mai reușește să-i determine pe unii să acționeze rapid.

Pentru ca acest proces să aibă trend pozitiv, trebuie înfiinţate, în continuare, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă. Mai mult, chiar dacă toată legislaţia de astăzi care se regăsește pe site-ul MADR este foarte avantajoasă, este necesară o colaborare la nivel judeţean între mai multe organisme. „Între Ministerul Mediului, Direcţia Sanitar-Veterinară, între OCPI, între Consiliul Judeţean, pentru că orice proiect depus are nevoie de avize de la aceste direcţii deconcentrate. Ministerul Agriculturii a luat o măsură foarte inteligentă de a se deplasa lunar în fiecare judeţ, cu pondere la irigaţii şi cu multe proiecte pe irigaţii, şi la acele întruniri participă reprezentantul Ministerului Agriculturii, reprezentantul Consiliului Judeţean, reprezentantul Prefecturii, OCPI-ul, ANIF-ul, AFIR-ul. În cadrul acestor întâlniri, să ştiţi că se pune repede în aplicare obţinerea avizelor”, a subliniat preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România.

Astfel, nu prea mai există impedimente, spun specialiștii, în obţinerea avizelor sau în accesarea proiectelor. O soluție este ca fermierii să lucreze cu un consultant, care să obţină toate avizele, pentru că prezentând documentaţia unei direcții deconcentrate, aceasta este obligată să-i răspundă în maximum 30 de zile la toate avizele.

„Fără apă, nu facem producție”

Sămânța și tehnologiile nu înlocuiesc lipsa apei, iar acest fapt e și mai bine evidențiat în zona de sud a țării. Nicuşor Şerban, administratorul Agroserv Măriuța, este unul dintre fermierii care lucrează o suprafață mare, în jur de 3.500 ha în județele Călărași și Ialomița, și a reușit anul trecut să amenajeze pentru irigaţii o suprafaţă de aproape 200 de hectare, pe care o folosește cu precădere pentru culturile furajere, pentru că vrea să își poată asigura furajele pentru ferma de taurine, indiferent de cât de secetos este anul. „Putem să avem de toate, fără apă, nu facem producţie. Şi, din păcate la ora asta, la noi şi mai ales în zona de sud-est, principalul fapt care în anumiţi ani limitează producţia este apa. Şi este clar că, dacă discutăm despre producţia vegetală, toate eforturile trebuie duse în această direcţie, în a face tot ce este posibil în a asigura necesarul de apă al plantelor. Aici vorbim de irigaţii, în primul rând, dar nu numai, și de perdele de protecţie, vorbim de orice sursă de apă care poate fi folosită la nivel regional sau chiar la nivel local. Să nu uităm că avem surse multe de apă la nivel local, care trebuie reglementate de forul legislativ pentru a le putea folosi”, a specificat fermierul Nicuşor Şerban.

Există fermieri care vor să-și facă singuri sistemele, fără o asociație

În zona în care Nicușor Șerban are terenurile, nu există organizații de udători și crede el că nici nu sunt necesare, dacă agricultorii au resurse pentru a crea aceste sisteme de irigații. „Ar trebui regândită un pic formula de acordare a banilor, şi anume s-o facem cât de simplu se poate. Orice fermier care are voinţa să facă irigaţii şi are şi posibilităţi financiare – personale, împrumuturi sau orice altă formă – nu trebuie condiţionat de nicio prezenţă, decât de dorinţa lui de a face irigaţii. Cred că nu e cazul să ne formalizăm de o anumită asociere şi din cauza asta să pierdem, pentru că dacă unu-doi dintr-o zonă nu vor să se asocieze, nu e cazul să stea cineva după ei şi din cauza asta să pierdem timp şi să nu facem ceea ce trebuie în privinţa irigaţiilor”, a explicat Nicuşor Şerban, subliniind că fondurile europene se dau în condiţiile pe care România le stabileşte cu Europa. „Nu Europa stabileşte singură condiţiile de acordare a banilor, ci, de cele mai multe ori, la propunerile făcute din România. Deci eu nu cred că nu putem face anumite lucruri că nu ne lasă Europa. Nu. Dacă nu putem face un lucru este pentru că noi nu le-am gândit corect”, a completat fermierul.

Astfel, e nevoie de o deschidere atât în ceea ce priveşte partea legislativă, cât și cea logistică, dar și în ceea ce priveşte sursele de apă. „Nu trebuie să ne gândim numai la sistemele clasice de irigaţii, ci trebuie să luăm în calcul fiecare posibilitate locală: că este lac, că este un râu, că este puţ forat. Trebuie să ne ducem în ţările care au tradiţie deja în această treabă, şi vorbesc de Spania, Ungaria, Turcia, de unde să luăm modele pentru a putea rezolva această problemă care este, aşa cum spuneam, o frână în calea producţiei agricole sigure pe care România ar putea să şi-o facă an de an”, a mai spus agricultorul.

Investițiile trebuie făcute, chiar dacă ploaia nu lipsește

Despre ce se întâmplă în județul Călărași am discutat cu Alexandru Baciu, unul dintre specialiștii cunoscuți ai zonei, care lucrează aproximativ 3.000 ha de teren agricol și are o fermă cu 1.200 de bovine: „Călăraşiul are sistem de irigaţii în proporţie de, cred eu, 35-40% funcţional. Mai trebuie puse la punct sistemele, se investesc bani acum în acest sens, dar se investesc bani și în reamenajarea sau reabilitarea unor sisteme care, din punctul meu de vedere, sunt fostele sisteme energofage, cu consum foarte mare de energie electrică. Probabil că atunci când s-au făcut aceste investiţii trebuia să gândească şi un sistem cu energie alternativă, o eoliană, nişte panouri solare care să folosească tot timpul această energie, să pompăm apa cu energie ieftină, şi atunci şi apa care ajungea la noi, la fermieri, era mai ieftină. Dar e bine şi aşa, bine că se face”.

Din punctul său de vedere, și fermierii ar trebui să facă un efort şi să se doteze cu echipamente. Investiția guvernului e degeaba, dacă ei nu au cum să o distribuie plantelor.

În ferma sa, Alexandru Baciu are o acoperire de 80% în privința irigațiilor, dar i-ar mai trebui echipamente. Chiar dacă anul acesta ploaia nu a lipsit, investițiile tot trebuie făcute, pentru a avea o continuitate în producție. „Factorul climă a devenit acum primordial. Nu mai putem să contăm pe prognoze, că se schimbă de la oră la oră, de la minut la minut și nu poţi să mai faci o predictibilitate pe termen lung cum va fi vremea – mă plouă când leagă porumbul sau când răsare grâul sau răsare rapiţa. De departe, asta este loterie. Şi atunci va trebui să ne adaptăm noilor condiţii climatice, care sunt determinante în ziua de astăzi în segmentul nostru, pe agricultură”, a explicat Alexandru Baciu.

Despre programul de modernizare, spune că trebuie avut în vedere finalitatea lui: câţi dintre fermieri vor beneficia de aceste programe și cât se va iriga efectiv. Apa ajunge la terenul agricultorilor, dar trebuie verificat dacă au cu ce iriga.

Dobrogea se usucă. Soluția? Tot banii UE!

Constantin Soare, fermier dobrogean din Fântânele – Constanța, se confruntă cu toate problemele cauzate de lipsa apei. „La această dată, nu avem apă. În Dobrogea e secetă, în timp ce agricultorii din restul țării au exces de apă. Cauza este generată de factorii naturali, de modul în care a evoluat clima, care, de un an de zile încoace, a fost aşa de imprevizibilă în sensul că, pe zona în care ne derulăm activitatea, în speţă în zona Dobrogea, trăim o perioadă cum n-am întâlnit de când fac agricultură, de după Revoluţie încoace. Avem o secetă atât de acută, încât nu ştiu dacă ne vom recupera cheltuielile pe care le-am făcut la culturile înfiinţate la această dată”, ne-a spus fermierul constănțean, subliniind că zona aceasta „impune” irigațiile.

Constantin Soare a pus bazele unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii cu numele Eravo, al cărei președinte este, cu care a depus deja proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații. Ulterior, a preluat infrastructura de la ANIF, în total 6 ploturi, ce cumulează o suprafaţă irigabilă de 5.350 de hectare. „La ora actuală, pe programul PNDR, subMăsura 4.3, am depus șase proiecte în vederea reabilitării şi modernizării celor 6 ploturi şi proiectele sunt în acest moment în analiza AFIR, urmând ca în perioada următoare să intre în faza de selecţie şi de contractare.”

Și în viitorul PNDR e nevoie de continuarea măsurilor pentru irigații

Lucrurile par însă că au intrat în linie dreaptă, spune Constantin Soare, și politica celor de la conducere, de la această oră, vine în sprijinul agricultorilor. „Își menţin principiile care fac obiectul acestor pachete de acte normative. Mă bucură faptul că sunt interese în a continua aceste investiţii, aceste acte normative şi în programul următor, PNDR 2021-2027”, afirmă Constantin Soare.

Acest fapt e necesar având în vedere că acel milion de euro, care se alocă pentru un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea unui plot, nu este suficient pentru a finaliza întreaga infrastructură secundară, e nevoie ca fermierii, aşa cum este permis şi prin Ghidul Solicitantului, să mai depună un proiect sau chiar două. În caz contrar, riscul e de a crea o investiţie nefinalizată ce ar putea deveni piesă de muzeu.

Soluția e ca și guvernele următoare să acorde atenție acestui segment al economiei și să susțină agricultorii. „Toţi cei care vor veni la conducerea acestei ţări de acum încolo trebuie să dea o importanţă deosebită modului în care se derulează activitatea din agricultură, să-i acorde atenţia pe măsura importanţei ei şi în mod special pe tema pe care o discutăm la acest moment, irigaţiile, apa se impune a fi livrată permanent, gratuit, organizaţiilor şi celor care o utilizează. Pentru că, dacă se va schimba această decizie, să nu se mai livreze gratuit apa organizaţiilor, se va ajunge în situaţia în care investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face de acum încolo pe ce înseamnă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii secundare, şi nu numai noi, ci şi Ministerul Agriculturii prin Programul Naţional de Reabilitare  a Infrastructurii Principale de Irigaţii, să devină piese de muzeu – va ajunge ca după ’90, când totul s-a distrus”, este de părere dobrogeanul. Dacă nu va fi o coeziune legat de buna funcţionare a acestei activităţi, nu doar fermierii pierd, ci și statul.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 14-30 iunie 2019

Publicat în Dosar
Marți, 30 Octombrie 2018 18:15

An atipic pentru fermele vegetale din Dobrogea

Anul agricol 2017-2018 este caracterizat ca fiind unul atipic, de către fermierii din Dobrogea.

Clima neprietenoasă a redus recoltele de rapiță și cereale de toamnă, situație cu care se confruntă, de altfel, agricultorii din întreaga țară. Însă culturile semănate în primăvară au avut parte de cantități mari de precipitații. Prin urmare, sunt fermieri care pierd la unele culturi, dar câștigă la altele. Prețurile producției agricole sunt și în acest an nesatisfăcătoare în raport cu cheltuielile făcute, iar irigațiile continuă să rămână o fata morgana chiar și la malul Mării Negre.

Constantin Soare, din localitatea Fântânele, județul Constanța, deține, împreună cu fiul său o exploatație agricolă în cadrul căreia se lucrează o suprafață de peste o mie de hectare, terenul fiind în proprietate și în arendă. De ceva vreme, niciun an nu seamănă cu celălalt, iar anul agricol 2017-2018 a fost și mai deosebit, ceea ce s-a tradus în provocări pentru agricultori.

„În data de 20 martie, a fost o ploaie înghețată, care a creat probleme, nu multe, la cultura de rapiță. Dar de atunci, din păcate, următoarea ploaie pe zona noastră, Fântânele - Constanța, a fost în aproximativ 7-10 mai, când s-au cumulat 14 litri în trei zile – o cantitate foarte mică, pentru nevoia de apă pe care o aveau toate culturile în vegetație la momentul respectiv și, în mod special, grâul și rapița. Toată luna aprilie n-a plouat deloc, în luna mai a venit foarte puțină apă, exact în perioada în care grâul și rapița au nevoie stringentă de apă. Din această cauză, și am înțeles că și la nivelul țării s-au întâmplat aceleași fenomene, cultura de rapiță a avut mult de suferit”, ne-a spus fermierul constănțean care a obținut 3.400 kg la hectarul cultivat cu rapiță. În alte zone însă, producțiile au fost extrem de scăzute, sub două tone la hectar.

„Noi am făcut o producție acceptabilă, numai că nu ne mulțumește. La tehnologiile pe care le facem, la tot ce am cheltuit pentru această cultură, ar fi trebuit să avem o producție mult mai mare. Dacă aveam apă în perioada aprilie, măcar vreo 30 de litri, discutam de alte producții. Cele mai consistente ploi au venit în luna iunie. Am avut șansa că am recoltat cultura de rapiță înainte de precipitații, care au fost destul de consistente – între 40-70 de litri, dar nu într-un mod uniform, pe toată suprafața”, ne-a spus Constantin Soare, fericit că înainte de ploi a reușit să recolteze și o mică suprafață de grâu. A constatat că greutatea hectolitrică era în jur de 80 kg și, după perioada de ploi care a durat vreo cinci zile, lucrurile s-au schimbat în bine.

Ploaia căzută în acea perioadă a fost benefică altor culturi, cum sunt floarea-soarelui și porumbul, care plecaseră dificil în vegetație din cauza lipsei de precipitații în perioada în care s-a semănat. Însă, chiar și pe culturile afectate, apa a fost utilă deoarece a permis lucrările de pregătire a terenului pentru anul agricol următor în condiții mult mai favorabile. „Sperăm ca prin lucrările pe care le facem să menținem apa prezentă în sol și ce semănăm toamna, rapiță și grâu, să poată să răsară în timp optim, să se dezvolte, să înfrățească și să pornim cu dreptul în noul an agricol. După cultura de rapiță, am arat și am discuit. E necesar să și discuim, pentru a mărunți eventualii bolovani și pentru a nivela solul, cu scopul de a avea o suprafață de evapotranspirație cât mai redusă. Având în vedere că semănăm cu o semănătoare care și prelucrează solul în același timp, nu mai pregătim acel teren decât în momentul semănatului”, a specificat fermierul.

Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare

Chiar dacă desfacerea e mai facilă pentru constănțeni, deoarece duc marfa direct în port și pot avea un preț mai bun față de agricultorii din alte zone ale țării, ei tot nu sunt mulțumiți de prețurile obținute. Prețul cerealelor este unul nesatisfăcător, din cauza cheltuielilor ridicate avute de producătorii agricoli, în momentul de față, coroborat cu faptul că în mare parte totul depinde de natură. „Nu avem control pe ce înseamnă asigurarea apei și plecând de la acest aspect trebuie să alegem soiuri care să aibă un potențial de producție cât mai mare, o talie mai mică și care să genereze o rezistență foarte bună la cădere. Asta, pentru a evita ceea ce, din păcate, s-a întâmplat în multe ferme ale colegilor, unde au avut soiuri mai puțin rezistente la secetă și valul de precipitații care a fost le-a culcat după prima repriză, iar după a doua repriză de ploaie, practic le-a lipit de sol, o situație destul de delicată, care creează multe probleme în recoltare, apoi de cantitate și calitate”, arată agricultorul.

Soluția? Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare, pentru acoperirea cheltuielilor și obținerea de profit.

Pentru a urmări evoluția unor soiuri, fermierul constănțean a realizat loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, de floarea-soarelui și soiuri de cereale de la mai multe companii, în condiții de neirigat.

Livrarea gratuită a apei pentru irigații, ajutor major pentru fermieri

Marea supărare este lipsa irigațiilor. Constantin Soare crede că irigațiile sunt o problemă de durată, dar nu imposibil de realizat, mai ales că modificările aduse Legii Irigațiilor, prin care fermierii primesc apă gratuit, au intrat în vigoare.

De anul trecut, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) livrează gratuit apă pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).

„Adică repunerea în funcțiune, la aceasta mă refer când spun «nu imposibil de realizat». Argumentele care mă determină să fac astfel de afirmații sunt pachetul de acte normative care, toate la un loc, permit repunerea în funcțiune a sistemului de irigații. Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România are alocată o sumă bugetară românească de peste un miliard de euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin subMăsura 4.3, permite Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații să realizeze proiecte și să acceseze fonduri pentru fiecare lot în parte, fonduri care sunt la nivel de un milion de euro pentru fiecare proiect. Trebuie subliniat că toată suma este subvenționată. Și elementul cel mai important, care sper să rămână pe veci așa cum s-a stabilit prin Legea 133/2017, care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, este ca apa folosită la irigații să fie livrată OUAI-urilor cu titlu gratuit”, a detaliat specialistul, subliniind că această lege „l-a trezit din somn”.

„De ce spun din somn? Pentru că în decembrie 2004 când a apărut Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea 138, am constatat că s-a eliminat subvenția la energia care făcea obiectul pompării apei. Practic, acela a fost momentul în care tot ceea ce înseamnă irigații în România s-a închis ca activitate și ulterior s-a distrus. Acum încercăm să reabilităm prin acel Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale, care este în sarcina ANIF, infrastructura principală, unde intră stațiile de bază de unde se alimentează sistemul de irigații, canalele de aducțiune, canalele de distribuție și stațiile de repompare de pe o treaptă de nivel inferioară pe o treaptă superioară”, a completat Constantin Soare, care din luna septembrie a anului trecut face parte dintr-o Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații.

„Imediat după ce am primit ordinul de ministru pe baza căruia s-a înregistrat organizația, am solicitat ANIF să ne predea stațiile de punere sub presiune și infrastructura secundară aferentă. Din păcate, lucrurile s-au mișcat un pic mai greu, din diverse cauze, dar am semnat Protocolul de predare-primire și în baza acestuia se emite un ordin de ministru care legiferează din punct de vedere juridic transferul infrastructurii de la ANIF către organizații”.

Până când infrastructura nu intră în proprietatea organizației, nu se pot încheia contracte cu o societate de proiectare. Dar fermierii fac demersuri pentru a fi pregătiți la deschiderea sesiunii de depunere a dosarelor.

„Organizația noastră are șase ploturi care însumează o suprafață totală de 5.345 de hectare. În prezent, nu a mai rămas nimic din sistemul de irigații la care eram arondați, sistem ce deservea o suprafață de 60.000 de hectare. Dacă vom reuși să repunem în funcțiune sistemul de irigat în zona Fântânele, se va scrie într-adevăr și aici istorie. Cei care vor veni după noi, că ei vor fi adevărații beneficiari, vor aprecia toată munca aceasta. Pentru că acum, cum bine știm, există tehnologii moderne, pompe de mare performanță, infrastructura secundară se face din materiale care nu se mai sparg, nu mai ruginesc. Altfel spus, ea va dăinui, în condițiile în care este întreținută corespunzător”, a încheiat Constantin Soare.

Publicat în Cultura mare

Apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor, afirmă analiștii ASAS în cel mai nou Jurnal Agricol care prezintă starea de fapt la nivelul zilei de 26 februarie 2018, și preconizează totodată pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018, în timp ce la capitolul cultură mare sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz.

Conform documentului citat, în ceea ce privește cultura mare, zonele cele mai vulnerabile sunt în prezent în zona de sud a țării, mai exact în Câmpia Bărăganului și zona centrală a Dobrogei, acolo unde temperatura critică la nivelul nodului de înfrățire este estimată în prezent la minus 14 grade Celsius pentru grâul de toamnă și aproximativ minus 11 – minus 12 grade Celsius pentru orzul de toamnă.

„În ceea ce privește temperatura aerului, aceasta a scăzut pe parcursul nopții, continuând tendințele zonale menționate în precedentul raport”, mărturisesc analiștii ASAS în documentul citat. Chiar și așa, mai spun ei, diversele temperaturi minime înregistrate în Moldova (minus 19 grade Celsius la Iași și minus 18,6 grade Celsius la Roman) sunt atenuate de stratul de zăpadă de peste 15 cm și de gradul mai bun de călire decât în restul țării, dar sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz. Temperaturile minime din Transilvania nu reprezintă încă un pericol direct, mai spun specialiștii ASAS, dar o expunere prelungită a nodului de înfrățire la temperaturi mai mici de minus 12 grade Celsius ar putea cauza reduceri importante ale aparatului foliar și chiar ale numărului de plante pe unitatea de suprafață.

„Aceste efecte nu sunt imediat vizibile și pot avea și manifestări indirecte vizibile până în perioada de formare a producției, dar cuantificarea lor nu este posibilă cu metodologia disponibilă în prezent”, se mai menționează în raport.

Temperatura aerului la Fundulea. Valoarea maximă la ora 15:00 – minus 3 grade Celsius. Valoarea minimă la ora 05:00 – 5,6 grade Celsius. Valoarea medie – minus 4,4 grade Celsius. În plus, stratul de zăpadă este de sub 1 cm (stratul de zăpadă de pe porțiuni mari de teren este spulberat de vânt), iar temperatura solului la adâncimea de 5 cm nu a scăzut sub 0 grade Celsius.

În cazul culturilor de grâu şi orz, starea de vegetație spune că impactul local al temperaturilor scăzute în nordul Moldovei va fi unul negativ, în timp ce nivelul atacurilor de boli si dăunători, dar și de pierderi va fi staționar. În ceea ce privește rapița, starea de vegetație este staționară, la fel și atacul de boli și dăunători, respectiv pierderile.

Pomicultură - pierderi la soiul de piersic Cardinal

Temperatura în zonele pomicole (minimele intervalului) - ICDP Pitești, Mărăcineni minus 9,3 grade Celsius; SCDP Băneasa minus 9,2 grade Celsius ; Bistrița minus 11,1 grade Celsius; SCDP Constanța 7 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni minus 8,5 grade Celsius; SCDP Geoagiu minus 6,9 grade Celsius; SCDP Iași minus 19,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu minus 7,1 grade Celsius; SCDP Voinești minus 9,3 grade Celsius.

Temperaturi critice (praguri termice periculoase) - la speciile nepornite în vegetație, ca urmare a temperaturilor relativ ridicate înregistrate în primele două decade ale lunii februarie (interval care a variat între 0 și 10 grade Celsius), apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor. Cu alte cuvinte, temperaturile scăzute din ultimele ore ar împiedica o creștere a rezistenței speciilor pomicole nepornite în vegetație la geruri, în limitele normale ale fenofazei de repaus vegetativ (minus 22 grade Celsius - minus 30 grade Celsius, în funcție de specie) și ar putea determina apariția pagubelor. În ceea ce privește speciile la care mugurii de rod s-au umflat (au pornit în vegetație), pagube de 10 procente pot să apară la temperaturi aflate în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius, pentru ca, la minus 16 grade Celsius, minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 la sută.

Agronomii ASAS au constatat că, în ultima perioadă, pomii și arbuștii fructiferi nu au pornit deocamdată în vegetație, cu excepția SCDP Constanța, în cazul soiului de migdal Sandi și al celor de piersic Springold și Springcrest, a ICDP Pitești și Mărăcineni, cazurile soiului de piersic Filip și speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), cornul (Cornus mass L., început dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește pierderile, în cazul SCDP Constanța, la specia piersic, procentajul de muguri de rod afectați în cazul soiului Cardinal este de 21 la sută, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11 la sută, iar la soiul Southland de 17,5. În ceea ce privește specia cais, procentul mugurilor de rod afectați se prezintă în felul următor: Neptun (4%), Goldrich (5%), respectiv Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să specifice reprezentanții ASAS.

Sursele de informare care au stat la baza documentării informării privind pomicultura (în cazul datelor meteo) au fost ANM București, iar pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură - pierderi la Feteasca Albă

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave minus 8 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași minus 19 grade Celsius, podgoria Odobești minus 10,1 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului minus 11,9 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu Mare/centrul viticol Pietroasa minus 8,4 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească minus 8,1 grade Celsius, podgoria Ștefănești minus 8,5 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat minus 6 grade Celsius) și VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar minus 7 grade Celsius).

Cu privire la temperaturile critice (pragurile termice periculoase), în cazul soiurilor pentru strugurii de masă - Cardinal, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Italia, Victoria, precum și la cele pentru vin - Merlot, Plavaie, Syrah - vorbim de intervalul minus 14 - minus 16 grade Celsius, iar la soiurile pentru struguri de masă - Chasselas Dore, Coarna Neagră selectionata -, respectiv la soiurile pentru vin - Fetească Albă, Riesling Italian - de minus 16 – minus 18 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește soiurile pentru vin - Fetească Neagră, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, cât și Pinot Noir – intervalul temperaturilor critice variază între minus 18 – minus 20 grade Celsius.

„Rezistența la ger este influențată de următorii factori: nivelul producției din anul anterior (nivelul ridicat conduce la o sensibilizare a viţelor la ger), nivelul de aprovizionare al solului în elemente nutritive, în special cu K (conferă rezistență la ger), durata și nivelul temperaturilor scăzute, alternanța temperaturilor scăzute cu cele ridicate, amplasamentul plantației (temperatura la șes este cu 2-5 grade Celsius mai scăzută decât în pantă)”, spun specialiștii agrometeo în raport, la capitolul viticultură.

Datele de specialitate valabile la nivelul zilei de 26 februarie 2018 mai relevă că grosimea stratului de zăpada a fost de 15 cm în podgoria Iași și de 5 cm în podgoria Murfatlar. În arealele viticole, cum sunt podgoria Târnave, podgoria Odobești, respectiv podgoria Dealu Mare, stratul de zăpadă este nesemnificativ ( 2 cm), în timp ce în podgoria Miniș-Maderat nu a fost semnalat strat de zăpadă.

În privința pornirii în vegetație, nici la vița de vie acest proces nu s-a declanșat, iar în ceea ce privește pierderile, în podgoria Iași, ca urmare a finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin, după cum urmează: Fetească Albă (70%), Fetescă Regală (30%), Muscat Ottonel (19%). Pierderi au fost înregistrate și la soiurile de masă: Gelu (26%), Chasellas Dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

Specialiștii academiei au precizat în ediția actuală a Jurnalului ASAS că, în general, soiurile pentru struguri de masă sunt mai sensibile la ger comparativ cu soiurile pentru struguri de vin.

„Limita de rezistență la ger este de minus 16 – minus 18 grade Celsius la soiurile pentru struguri de masă si minus 18 – minus 20 grade Celsius la soiurile de vin”, se precizează în document.

De asemenea, analiștii ASAS preconizează pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018.

„În plantațiile cu pierderi peste 20 la sută se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, conform agronomilor care și-au adus contribuția la document.

La întocmirea acestui capitol, ca surse de informare au contribuit ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, cât și INCDBH Ștefănești.

Publicat în Cultura mare

Cultura sorgului ar trebui să prezinte mai mult interes pentru fermierii din zone cu provocări climatice la adresa agriculturii (cum e și cazul Dobrogei), iar dacă se dorește exportul eficient al acestuia, producătorii agricoli trebuie să asigure partide de peste 15.000 de tone, a declarat dr. ing. Dumitru Manole, la prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, organizată la Eforie Nord, în perioada 25-27 mai 2017, de Radio Antena Satelor și First Grain, alături de parteneri.

„Sorgul trebuie să ne stea în atenție, în perspectiva următoare, dar dacă nu facem partide mari la vânzare, la valorificare, nu facem nimic. Și asta pentru că, deocamdată, în România nu putem vinde sorg decât la export. Dacă nu facem partide de 15.000 – 20.000 de tone, stăm cu el în depozit. Aceasta nu este problema Ministerului Agriculturii, ci a noastră, a producătorilor. Dacă vom cultiva sorg pe suprafețe mai mari, atunci putem face oferte în luna august pentru valorificare”, a spus Manole, administratorul First Grain SRL, din Amzacea, județul Constanța.

Mai mult, în contextul celor afirmate cu privire la partidele mari de produs, care pot fi obținute doar prin asocierea producătorilor, el a spus că exploatațiile mici vor putea rezista pe piață doar prin cooperare.

„Noi nu mai putem trăi așa, dacă producem și vindem grâu, porumb și alte produse agricole. Eu vă spun – e bine că ne-am câștigat oarece stabilitate economică. Și aici mă refer la cei care lucrează din greu pământul. Însă, părerea mea este că fermele mici nu vor mai rezista dacă nu se unesc, pentru că nu avem capital. Dacă nu mă unesc cu încă cinci, șase, șapte, opt, ca să mă duc cu produsul până la consumator, n-am făcut nimic. Sesizați în ultimii cinci ani – prețurile produselor agricole nu mai sunt cele care erau acum opt-nouă ani. Pot face în fiecare an opt-nouă tone de grâu la hectar? Pot face în fiecare an minimum opt tone de porumb? Pot face patru tone de floarea-soarelui? Aș dori și am făcut acest lucru, dar nu vom putea trăi. (...) Pământul nu este al nostru, este al copiilor noștri”, a adăugat dr. ing. Dumitru Manole.

De asemenea, în cadrul conferinței de la Eforie Nord, Manole a mai precizat că fermierii dobrogeni reușesc să facă performanță doar datorită precipitațiilor acumulate în sol în perioada septembrie, anul în curs, martie, anul următor. Că precipitațiile reprezintă o problemă pentru zona Dobrogei, o recunoaște tot el, problemă generată și de lipsa arborilor. Manole mărturisește că a participat în perioada anilor '60 la desțelenirea perdelelor forestiere.

„Anul acesta este un an atipic pentru că nu a plouat, dar nu avem nici boli instalate. (...) Seceta este un fenomen endemic pentru regiunea noastră. (...) Noi trăim în Dobrogea pe baza precipitațiilor pe care le acumulăm din septembrie până în martie anul următor. Eu îi spun rezerva de apă din sol, pentru că restul i-l datorăm divinității. Dacă avem rezervă de apă în sol din septembrie până în martie, pot fi ceva mai optimist și, în același timp, să-mi stabilesc structura de culturi. (...) Lucrăm din greu, invocăm divinitatea de cele mai multe ori, pentru că, de fapt, începând din 1963, când am participat și eu, au fost desțelenite perdelele forestiere și cu această ocazie amintesc că, numai în județul Constanța, aveam 4.085 ha care caroiau județul Constanța și Tulcea. (...) A fost o perioadă a istoriei pe care eu n-o ignor. Am trăit-o cu plăcere. (...) Trebuie însă să-i redăm pământului ceea ce i-am luat”, a afirmat șeful First Grain.

Ca soluții prezentate în conferință, dr. ing. Dumitru Manole a dat exemplul perioadei optime de semănat floarea-soarelui, în cazul devansării însămânțărilor în perioada 9-10 martie a anului agricol.

„Suprafața de floarea-soarelui din Constanța are o pondere de 22,1 la sută. În aceste condiții, noi nu mai putem respecta ceea ce am învățat – rotația culturilor. De fapt, în cazul de față, rotația culturii de floarea-soarelui. Se seamănă floarea-soarelui la doi-trei ani prin rotație. Avem o serie întreagă de agenți de dăunare pe care nu-i mai putem stăpâni sau, chiar dacă-i stăpânim, trebuie să aplicăm tratamentele la timp. În această situație, eu, într-o dinamică de 15 ani, am început să fac diverse teste și nu mai semăn floarea-soarelui în perioada 5-15 aprilie, ci începând cu 9-10 martie. Testând temperatura din sol, eu mă apuc de semănat floarea-soarelui”, a conchis el.

O bună parte a celor care lucrează în agricultura din România își dorește ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.

În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Ca urmare a apariției bruște și a manifestării în forță a fenomenelor meteo din ultima perioadă (temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României), s-au înregistrat pierderi în sectorul pomi-viticol chiar și de 100% (la nuc, în zona colinară), iar în podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol (-1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70–90%, se precizează într-un comunicat de presă al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

În plus, potrivit Agerpres, în perioada următoare este necesară determinarea pagubelor înregistrate, cât şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.

„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade Celsius, până la -6 grade Celsius), în perioada 20 - 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de staţiile meteorologice ale staţiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie şi prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 - 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din staţiile meteorologice ale unităţilor de C-D amplasate în livadă”, spun specialiștii ASAS, toate acestea în contextul în care speciile pomicole seminţoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) şi arbuştii fructiferi (căpşun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Mai mult, speciile pomicole sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârşitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcţie de soi şi zona climatică.

În cazul prunului, au adăugat cei de la ASAS, plantațiile aparținând Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, cele de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, de la SCDP Tg. Jiu și de la SCDP Voineşti au înregistrat pierderi de până la 95%. Și asta, în timp ce în zonele Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley şi Anna Spath.

La cireş au fost puternic afectate plantații în aceleaşi zone ca şi prunul, soiuri ca Regina, Kordia, în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat într-o pondere de 35%.

La piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată.

Nucul a fost afectat însă 100% în zona colinară.

Cu privire la plantațiile de măr, în acest caz au fost înregistrate pagube în special în zonele Piteşti, Voineşti, Tg. Jiu, prin afectarea florilor în proporţie de la 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared.

Cultura de căpşun a fost afectată 90% în zona colinară.

Ca soluții de management al situației, cercetătorii ASAS propun determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale. Totodată, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantaţiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menţinerea unui frunziş normal, care să susţină diferenţierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte şi aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzişului).

Instituţia susţine că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi de pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifere.

„Pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei”

Mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol ( -1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, fapt care a condus la pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei. În cazul de față, refacerea butucilor este posibilă numai din mugurii dorminzi.

În zona centrală (Odobeşti), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la şes şi la plantaţiile tinere cu forme de conducere semiînaltă şi înaltă.

În partea de sud ;i de sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4 grade Celsius au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 - 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20% și 80%, în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturi de -1,2 grade Celsius au afectat parţial producţia (15-50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi pe platouri.

De asemenea, pe şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi, unde au îngheţat lăstarii porniţi în proporție de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ două-trei săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-o pierdere de 15%.

O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15% și 100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală”, se precizează în comunicatul dat publicității de Agerpres.

Ca urmare, ASAS recomandă refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

De asemenea, instituţia propune refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi de intensitatea acestora, este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei, fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3 - 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parţială a producţiei.

În plus, agronomii ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

Publicat în Horticultura

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista