energie - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Grânarii Iași, într-o scrisoare deschisă trimisă autorităților române, trage un semnal de alarmă și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru fermierii afectați de seceta severă. De asemenea, punctează nevoia reabilitării sistemului național de irigații prin lucrări ample care să fie cuprinse într-un proiect de țară pentru agricultură.

20220720 135207

„În cursul acestei săptămâni, asociația noastră a efectuat vizite tematice la fermierii ale căror culturi au fost compromise de seceta pedologică, un fenomen resimțit în principal în regiunea Moldovei, conform celor mai recente analize și declarații ale directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doamna Elena Mateescu. Constatările din teren și situația centralizată de către reprezentanții noștri indică un grad de afectare semnificativ care ar impune fără întârziere declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în zonele respective. Cerem imperios această măsură, având în vedere că dintr-o suprafață analizată de aproximativ 13.000 de hectare, 76% este compromisă total. Cifrele raportate de peste 25% din fermierii pe care îi reprezentăm arată situația dramatică prin care aceștia trec, având în vedere procentele culturilor afectate. Astfel, la porumb, procentajul este de 94%, la grâu – 63%, la floarea-soarelui – 75%, la rapiță – 61%, la soia – 79%, la orz – 62%, la sfeclă de zahăr – 60%, la mazăre furajeră – 70%, iar la lucernă – 53%.  Toate aceste culturi nu beneficiază de irigații!”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Grânarii Iași.

20220720 115139

20220720 140135

20220720 120803

Situația din 2022 este efectul unei tendințe care se manifestă de zeci de ani în regiunea Moldovei, aspect pentru care asociația a solicitat în mod repetat ca zone semnificative din regiune să fie cuprinse în Planul Național Strategic la capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, pentru a evita adâncirea unor disparități evidente față de alte regiuni care sunt ocolite de fenomentul secetei pedologice severe sau care beneficiază deja de irigații care limitează efectele nocive. 

„Reiterăm nevoia unor decizii concrete și urgente care să includă despăgubiri pentru fermierii afectați de acest fenomen, utilizând fonduri de la bugetul de stat care pot fi completate/decontate prin mecanismele europene de solidaritate și de sprijin în situații de calamitate. Vă rugăm să identificați resursele financiare necesare până la rectificarea bugetară! În egală măsură, considerăm că instrumentele pentru reabilitarea sistemelor de irigații din țară nu trebuie să se rezume doar la măsuri de modernizare a instalațiilor vechi, ci ar trebui să fie cuprinse într-o foaie de parcurs a unui proiect de țară, cu intervenții planificate și coordonate cu celeritate, delimitate în urma unui demers de cadastrare a apelor și terenurilor, pentru a depăși situații care trenează de mai bine de 30 de ani. Dată fiind situația geopolitică actuală și pericolele stringente la adresa securității alimentare, portofoliul Agriculturii trebuie să fie ridicat la un nivel strategic care să permită intervenții inclusiv prin prezența ministrului de resort în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Este binecunoscută starea sectorului agricol românesc care traversează o perioadă extrem de dificilă, iar situația din regiunea noastră este accentuată de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică, de soluțiile limitate de depozitare și de transport, precum și de problemele specifice proximității față de războiul din Ucraina. În urma vizitei efectuate în România și a discuțiilor purtate cu reprezentanții asociației noastre, toate aceste aspecte l-au determinat pe președintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, domnul Norbert Lins, să afirme că supraviețuirea fermierilor noștri este pusă sub semnul întrebării. Ne arătăm disponibilitatea și vă rugăm să acceptați ca reprezentanții asociației noastre să participe la ședințele comitetului interministerial care se ocupă de gestionarea problemelor specifice secetei pedologice”, mai precizează scrisoarea grânarilor Moldovei.

20220720 094203

În opinia președintelui asociației, Emil Bălteanu, în absența unei abordări constructive și obiective din partea autorităților române, efectele pot fi dramatice, mergând până la falimentul fermierilor din regiunea Moldovei.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 23 iunie 2022, DNA a depus cererea de ridicare a imunității pentru deja fostul ministru Adrian Chesnoiu, în urma unor declarații privitoare la presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare legate de modul de desfășurare a unui concurs de numire pentru niște funcționari din MADR.

Discuții sunt multe și din toate părțile pe acest subiect, iar la acestea normal că am participat și eu în sensul că mi-am exprimat rezervele față de modul și viteza de instrumentare a dosarului, de faptele care au fost reținute și eventualele ipoteze care pot fi luate în discuție legate de o posibilă execuție politică pentru deranjul care se presupune că l-a produs.

Dar, orice ar fi, justiția și nu noi, cei de pe margine, va spune care este realitatea și dacă este vinovat sau nu, iar până se va auzi ultimul ciocănel bătut în masă, trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție.

Din păcate, la noi sunt din ce în ce mai mulți care merg pe principiul fum fără foc nu există, dar indiferent că sunt politicieni, jurnaliști sau persoane private, nu trebuie să uităm că DNA nu are un rating de condamnare chiar foarte ridicat și chiar acum câteva săptămâni a avut un eșec răsunător prin achitarea definitivă a fostului prim-ministru Tăriceanu, iar cine dorește poate găsi în presă numeroase alte exemple. Stau un pic și mă întreb pentru aceste achitări care pot distruge o carieră cine răspunde, fiindcă nu vorbim de una la 10 ani, ci procentul este mult mai ridicat.

Mai mult, sunt și gândiri idioate ale unora care au șansa exprimării publice și neîngrădite pe net și care merg pe filozofia, dacă nu a făcut nimic ca ministru (în aprecierea acestora), bine că l-a schimbat DNA, ceea ce mi se pare un nivel primitiv de gândire, dar destul de larg întâlnit și, ce este mai rău, la unii care au pretenția că au trecut pe la școală și altă dată decât în vacanța școlară.

Legat de posibilul deranj produs, mă gândesc că nu este prea multă lume fericită că banii din PNS nu par a se împărți cum trebuie pe la irigații și pe la procesare, apoi sunt ramuri și sectoare economice care sunt lăsate cu buza umflată și nu pot primi fel de fel de ajutoare, subvenții și cadouri, asta ca să nu mai vorbim de cei care se pare că tocesc treptele Parlamentului pentru a împiedica adoptarea Legii arendei, care ar pune în dificultate afaceri de peste o jumătate de miliard de euro, unde unele partide din coaliție și în trecut (și nici acum nu ar face altfel) au pus umărul în mod serios la pierderea proiectului pe drum, prin respingerea la comisia juridică a deputaților.

Personal, cred că ministrul Chesnoiu a făcut foarte bine că a reacționat rapid și a demisionat din funcția de ministru și s-a autosuspendat din partid, ceea ce trebuie recunoscut că este un gest rar în politica românească și poate fi dovada unei verticalități de care mulți s-au îndoit în timpul mandatului. Spun că este un gest rar, fiindcă dacă aș spune unic, ar fi prea depresiv pentru noi, ca societate, care așteptăm schimbarea de peste 30 de ani, de am ajuns să ne schimbăm noi ca indivizi și, de cele mai multe ori, în rău.

Chibiții spun că ar fi fost împins la această decizie de către partid, dar stau și mă gândesc în alte cazuri mult mai cunoscute și clar mai evidente (gen plagiat), unde indivizii nu au fost împinși pe tușă nici de partid, nici de presă, nici de societate civilă, adică de nimeni și, mai mult, au fost și albiți la apelul bocancilor.

Cred că, pentru moment, despre fostul ministru Chesnoiu am vorbit destul și în mod sigur vom reveni pe măsură ce lucrurile se vor mai cristaliza.

 

Solidaritatea cu Ucraina frământă fermierii

 

Din teama de a nu fi etichetați ca proruși, antioccidentali, antiNATO sau mai știu eu ce, mergem pe formula în care acceptăm decizii care ne pun probleme ca țară și este foarte posibil să ne aducă pierderi economice serioase și nu numai.

În opinia mea, am acceptat ca pelicanii, din frica mai sus menționată, ridicarea taxelor vamale ale produselor (mai ales a celor agricole) ucrainene în mod necondiționat, ceea ce pentru o economie mai prăpădită, ca a noastră, impactul va fi dur și dureros. Eu nu am spus și nu spun să nu ajutăm poporul ucrainean, ceea ce este una, iar alta este să discutăm cu autoritățile din Ucraina probleme de ajutor economic.

Dar înainte de a mă înjura lumea, să ne gândim de ce Polonia a livrat obuzierele Krabb contra cost sau de ce Bulgaria cere avioane noi contra MIG-urilor vechi care să le predea Ucrainei și mai sunt și alte cazuri la fel, iar noi trebuie să dăm acces la tranzitul produselor agricole ucrainene, în dauna celor autohtone, gratis, fără nicio protecție economică? De ce are nevoie Ucraina mai întâi, de arme sau de bani? De ambele, sigur, dar de ce nu se aplică aceeași regulă peste tot?

Germania s-a opus la trei rânduri de sancțiuni până a acceptat embargou parțial pentru gaz și petrol, iar de Ungaria și Slovenia ce să mai spunem, care au cerut și au obținut derogare pentru petrol pentru o perioadă de circa trei ani? Acolo de ce nu au judecat așa cum ni se cere nouă să acceptăm valorile de judecată a unor astfel de decizii?

Un alt exemplu, de ce Germania a livrat mai puțin de 50% din ajutorul militar promis, asta ca să nu ne mai aducem aminte când, pe la începuturi, în loc de arme le-a trimis 5.000 de căști?

Stau și mă uit și la nemernicia demnitarilor, care nu au făcut nimic (ca exemplu) privitor la căile ferate din port și hop acum toată lumea nu are altă prioritate. Deci, dacă le reparam pentru fermierii sau firmele române nu merita, dar dacă avem cerere de la UE și suntem presați de un val de emoție, sărim și pe geam ca să rezolvăm aceste lucruri?

Eu sper să nu am dreptate, dar în curând vom vedea dacă vor fi blocaje în port, ce vor face fermierii care nu vor avea depozite pentru marfă sau cum vom proteja fermierii afectați al treilea an de secetă și care nu vor ști cum să ducă căruța mai departe.

Cum este și ,,firesc” la noi, vinovații de serviciu vor fi fermierii, care nu au știut să își organizeze afacerile și care nu au anticipat războiul din est, care a prins toată societatea românească cu temele făcute, doar fermierii nu.

 

Atenție, să nu vă prăjiți prea tare... economic

 

A treia problemă din prezentul agriculturii este seceta care afectează zonele mai ales din estul țării, dar și din celelalte regiuni și care va pune presiune într-un an de volatilitate fantastică a prețurilor la vânzarea produselor agricole, dar și la achiziția de inputuri, unde motorina și îngrășămintele au bătut orice record.

Bursele în ultimele zile au cunoscut corecții abrupte care vor afecta major fermierii cu capitalizare mai redusă, fără capacități de depozitare și care vor trebui să vândă la recoltare pentru acoperirea datoriilor. Cum este și obișnuit, la noi ,,nu are nimeni cum să-i ajute”, decât în campaniile electorale.

Dacă trecem la a patra problemă majoră din agricultură, aceasta este cea a inflației galopante, care afectează toată economia și care va duce la propagarea unei crize economice apocaliptice, după opinia mea, iar germenii viitorului acestei crize deja se văd.

Prima problemă a inflației noastre a fost și va rămâne lipsa de pregătire economică a clasei politice dâmbovițene, care habar nu are de elementele de bază ale funcționării unei economii. Chiar și eu, un fermier, am spus din ianuarie - februarie 2021 că va urma o inflație serioasă generată de banii pompați în economia mondială în timpul pandemiei, bani neacoperiți de produse și servicii, deoarece erau bani tipăriți fără număr, atât în SUA, cât și în Europa.

Doar că atunci când știi sau ar trebui să știi că urmează o astfel de perioadă inflaționistă, trebuie să ții sub control pomenile de orice fel, să reduci cheltuielile neproductive și să direcționezi cât mai mulți bani către investiții (nu către consum) în economia privată. Nu ar fi stricat nici o reducere majoră de peste 15% a aparatului funcționarilor de stat, dar cine să aibă curajul?

Ce face însă coaliția noastră, de ceva timp? Împarte în stânga și în dreapta sume de bani pentru consum, sub scuza susținerii celor defavorizați, așa cum sunt posesorii de mașini 4x4 care vor primi subvenție la motorină și benzină, sau oferă fel de fel de creșteri salariale pe ramură, adică și pentru un muncitor în agricultură, dar și pentru un parlamentar. Oare ambele exemple sunt la fel de nevoiașe? Și să nu mai pomenim de amărâții de primari la care va primi și gura lor ceva, alături de faimoasele pensii speciale care nu vor fi șterse decât de un al doilea potop al lui Noe.

Această inflație, curat ghinion, a fost inflamată și de războiul din coasta noastră, care a dus la creșterea tuturor materiilor prime, inclusiv la cele gestionate de statul nostru, care fără nicio remușcare a taxat populația și economia cu tarife exorbitante la gaze și energie electrică, în condițiile în care le producem noi în mare măsură, nu le importăm. Dar în același timp plângem de grija celor mulți și prăpădiți, iar aceștia se uită tâmp la clasa politică care îi jecmănește fără nicio emoție și compasiune.

În plus, inflația este generată de lipsa de productivitate a muncii din România, deoarece se muncește puțin, o primă cauză, iar a doua cauză este că trebuie angajată multă forță de muncă datorită haosului din țară la aplicarea legii. Adică să fie mai clar pentru tot cititorul, dăm un exemplu simplu pentru a-l înțelege toată lumea.

În Franța sau Germania, un fermier cu 30 de vaci, ziua îngrijește vacile, lucrează câmpul, își face singur și o contabilitate simplă. La noi, un fermier cu aceleași efective ziua muncește câmpul și îngrijește animalele, dar plătește un cioban fiindcă dacă lași animalele singure pe câmp dispar. Apoi plătește o firma de PSI și SSM, plătește o altă firmă de contabilitate și la final trebuie să vândă la același preț sau mai ieftin decât fermierul francez sau german. Iar exemplele pot continua cu paza pentru irigații, pază pentru culturi, pază în ferme și tot așa.

Toate aceste costuri reduc valoarea investițiilor, deci productivitatea va rămâne mică, iar decalajul cu cei din vest se va adânci, iar inflația se va manifesta mai dur la noi. Dar cine să priceapă aceste lucruri?

Dacă mergem mai departe, toată lumea vorbește acum de depozitare, de prețuri mai mari pe care le așteptăm pentru produsele agricole, dar eu îmi permit să mai recomand fermierilor să se mai uite și peste dobânzile bancare pe care le plătesc, deoarece este posibil foarte curând ca acestea să aibă două cifre. Mă gândesc cu groază la fermierii care mergeau la îngrășăminte pe credite furnizor cu 1% pe lună, iar în curând procentul s-ar putea să fie de 2% pe lună, adică dobânzi anuale de 24%. Câți le vor suporta și asta fiindcă nu sunt solvabili bancari unde dobânda ar fi fost jumătate? Dar motorina cu 10-11 lei va fi simplă de luat în costurile culturilor?

Eu nu cert pe nimeni, dar poate fermierii ar trebui să se mai uite și să analizeze toți ,,proorocii” de pe internet, care explică, dau consultanță, sunt zeflemitori, dar în viața lor nu au condus sau construit o afacere și nu au plătit un salariu. Să faci filozofie pe banii altora este simplu, dar întâi poate ar trebui să poți aduce și argumente care să creeze o încredere a celor cărora te adresezi.

Nu în ultimul rând, în această perioadă se discută de reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte, iar omuleții verzi au început iar să iasă din subsoluri, mai ales la nivel politic european. Din păcate, noi, ca țară, suntem din nou nepregătiți și nici nu se întrevăd perspective mai bune pentru a susține un punct de vedere, o strategie sau orice altceva, deoarece MADR la ora actuală, cu tot respectul, nu are o garnitură capabilă să gestioneze astfel de probleme – dar este doar o părere personală.

Dacă la aceste probleme adăugăm un PNS rămas de izbeliște, cred că avem un tablou al unei veri fierbinți pentru agricultura românească. Dar, atenție, să nu vă prăjiți prea tare economic.

În rest, numai de bine. 

140A7235

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă și de arșița atmosferică în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe, în iarna 2021-2022 și primăvara 2022, și a arșiței atmosferice din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă sunt afectate între 40%-80%. Situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90% și 100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

„Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole, având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care agricultorii le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023. Avem nevoie de declararea stării de calamitate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cumpărate cu preț crescut din cauza crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele. Le solicităm ministrului Agriculturii Petre Daea și premierului Nicolae Ciucă să inițieze demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022. OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Agriculturii și premierului României.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Legea irigațiilor și Legea arendei, considerate vitale pentru creșterea capacității de producție a României în paralel cu reducerea riscurilor climatice, au fost modificate în beneficiul fermierilor.

Legea privind irigațiile (despre care am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5347-sistemele-de-irigatii-la-nivelul-fermelor-beneficiaza-de-finantare-publica-nerambursabila-o-noua-lege-cu-buget-majorat-adoptata-de-parlament.html) a fost trimisă spre promulgare, iar modificările aduse Legii arendei se află în analiză la Senat, urmând să fie dezbătute în curând în Parlamentul României.

Noua Lege a îmbunătățirilor funciare îndreaptă o veche inechitate, extinzând subvenționarea cu până la 50% a cheltuielilor cu energia folosită la irigat și pentru fermierii individuali, persoane fizice sau juridice, care au investit în amenajări locale. Până acum, de această facilitate beneficiau doar organizațiile de udători sau fermele cu acces la rețeaua națională de irigații.

„O a doua modificare cheie este eliminarea condiției care constituia o barieră în calea extinderii irigațiilor în foarte multe zone: acordul explicit al proprietarului terenului.  Conform amendamentului, autorizația de construire va putea fi de acum emisă după 10 zile calendaristice de la publicarea notificării intenției de a construi de către deținătorul proiectului, ceea ce rezolvă situațiile a numeroase proiecte blocate din cauza faptului că moștenitorii nu puteau fi contactați”, precizează Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, arată APPR, noua lege a irigațiilor prevede și alocări bugetare consistente, de până la 1500 miliarde euro până în 2027, pentru reabilitatea și extinderea infrastructurii principale de irigații, esențială în conservarea capacității de producție și combaterea efectelor secetei cu care țara noastră se confruntă periodic.

„Cealaltă piesă esențială pentru construirea unui ca bază pentru exploatații agricole viabile o constituie inițiativa legislativă pentru modificarea prevederilor referitoare la arendarea terenurilor agricole, prevăzute de Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Aceasta intră în procedura de analiză la Senat, urmând să fie dezbătută de Parlamentul României în procedură de urgență”, menționează APPR.

„Legea arendei este rezultatul discuțiilor și dezbaterilor pe care le-am avut cu fermierii și asociațiile de profil care ne-au explicat că au nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru a se putea dezvolta, pentru amortizarea investițiilor, accesarea de fonduri europene sau credite bancare”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Proiectul legislativ prevede ca durata arendării să fie de minimum zece ani. Dacă arenda nu este plătită la timp, se reziliază unilateral contractul. Totodată, este interzisă subarendarea, dar nu și schimbul de terenuri între arendași. Contractele aflate în derulare rămân în vigoare până la data expirării.

„Legea arendei este un sprijin atât pentru cei care investesc în agricultura românească, cât și pentru proprietarii de terenuri care nu pot să le întrețină”, a specificat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

De multe ori am scris și am vorbit despre securitatea alimentară a unei țări și cu referire specială la România, ca și concept și aplicabilitate, iar vremurile trăite în acest moment (la data scrierii articolului, războiul în Ucraina este în derulare) ar trebui să facă autoritățile să treacă de la starea de letargie și reflecție inutilă la momentul luării unor decizii serioase și ferme pentru viitor.

Un alt concept vehiculat de câteva voci sporadice în media românească, și neluate din păcate în seamă de autorități, îl constituie o posibilă criză alimentară, unde, pe lângă definirea acesteia, trebuie să avem în vedere și condițiile de declanșare și de manifestare în diverse condiții, inclusiv cele generate de un război, așa cum avem în acest moment.

Dar pentru a fi mai ușor de înțeles, o să spunem lucrurile mai pe șleau, astfel încât toată lumea să poată înțelege cum stă situația și să se înțeleagă că nu este cazul de panică, este doar vorba de nevoia unor acțiuni cât mai rapide de prevenție strategică în contextul unor situații potențiale de criză.

Astfel, în România există Agenția Națională a Rezervelor de Stat, un organism pe cât de important într-o astfel de situație de criză, pe atât de ,,obscur și conspirativ” ca organizare și mod de lucru, iar aici am în vedere transparența deciziilor și a informațiilor pentru publicul larg. Spun asta deoarece activitatea Rezervelor de Stat este catalogată ca secret de stat, dar să nu credem că din cauza riscului de a afla ,,dușmanii noștri”, care oricum știu ce este de știut, ci cred doar din motive de protejare a unor obiceiuri dâmbovițene semnalate și descrise de presă de-a lungul timpului, legate de anumite interese nu tocmai principial corecte. Această agenție este coordonată în mod ciudat de către ministrul de interne (nu înțeleg de ce nu se ocupă de stocurile de produse agricole și alimentare ministrul agriculturii), dar aprobarea pentru achizițiile sau disponibilizările de produse este dată de prim-ministru în persoană. Spun că este anacronică coordonarea ministrului de interne, deoarece teoretic pregătirea pentru decizii de acumulare, înlocuire și conservare în cazul produselor alimentare de orice tip ar trebui făcută de ministerul de resort și doar coordonarea distribuției în momente de criză, de către ministerul de interne, dar așa este la noi.

Revenind la problema noastră, trebuie să avem în vedere că acest conflict din Ucraina s-ar putea să afecteze major stabilitatea aprovizionării alimentare la nivel global, în condițiile în care cele două țări beligerante, plus Kazahstan (altă țară caracterizată de ,,stabilitate”), reprezintă de exemplu o treime din producția de grâu mondială, ceea ce poate face să avem parte de disfuncționalități majore în comerțul mondial cu acest produs și nu numai.

Adică, altfel spus, dacă presupunem că Rusia va fi sub embargou de export pentru câteva luni de aici încolo, iar în Ucraina din cauza unui conflict de lungă durată (care nu poate fi exclus dacă se va trece la un război de rezistență), nu va veni nimeni să încarce produsele, cum se vor aproviziona piețele mondiale și la ce costuri? De unde vor lua marii importatori ca Egipt, Iordania, Algeria, Arabia Saudită sau Turcia grâu care să le asigure necesarul intern și la ce preț? Iar aceste probleme se vor manifesta începând cu livrările care ar trebui să se realizeze chiar din această lună.

La acest moment, Franța și România nu au nicio șansă să poată asigura măcar un nivel decent de aprovizionare a pieței regionale, nu mai vorbim de piața mondială. Deci ce se va întâmpla în perspectivă?

În plus, trebuie să ne gândim că o continuare a conflictului militar, indiferent de intensitatea acestuia, va putea pune o mare presiune pe realizarea campaniei de primăvară în Ucraina, atât din punctul de vedere al siguranței fermierilor în zonele de conflict, dar și din cauza problemelor de aprovizionare cu motorină, care vor face foarte dificile însămânțările de primăvară pentru floarea-soarelui și porumb, dacă nu chiar imposibile.

Dacă acest scenariu se va confirma, ce vom face, de pildă, pentru a asigura necesarul de ulei de floarea-soarelui pentru populație la nivel regional, în condițiile în care primii doi producători mondiali nu vor vinde nimic la export din perspective diferite, Ucraina afectată de război și Rusia de embargou?

Cum vom asigura oare necesarul de porumb pentru zootehnie la nivel comunitar, care este un importator net, dar care va rămâne fără surse apropiate de aprovizionare și va trebui să se bată pe marile piețe din America de Sud și Nord cu China, Japonia, Coreea de Sud alți mari importatori, pentru acest produs?

Nu trebuie minimalizat faptul că astfel de probleme vor putea apărea și pentru aprovizionarea cu orz, rapiță sau alte produse agricole care în mod normal sunt asigurate de aceste țări.

O astfel de situație va duce, încă teoretic la acest moment, în mod clar la o explozie a prețurilor, iar rezervele de produse agricole ale lumii vor fi puse la grea încercare, asta ca să nu mai vorbim de prețuri.

Dacă mergem mai departe cu scenariul apocaliptic, putem să estimăm că lipsa producției Rusiei și a Ucrainei de pe piețele agricole poate atrage o creștere de prețuri de peste 50% față de nivelul actual, ceea ce poate duce în final la dublarea prețurilor produselor alimentare procesate la raftul magazinelor, asta deoarece pe lângă creșterea prețurilor la materia primă, vor îngloba și creșterea prețului la energie, gaze, salarii etc. Însă această creștere a prețurilor la produsele agricole va fi foarte probabil coroborată cu o creștere a prețului la utilități, deoarece posibila lipsă sau restricționare a gazelor din Rusia va atrage probleme atât în industrie, în general, cât și în agricultură, în special, pentru aprovizionarea cu îngrășăminte chimice, dar și pentru aprovizionarea cu motorină.

Pe de altă parte, țările arabe s-ar putea să dorească să se folosească de oportunitatea de creștere a prețurilor la petrol care se va manifesta în continuare și să nu facă nimic pentru creșterea producției.

Toate aceste posibile scumpiri ale utilităților și produselor alimentare vor lovi în toate țările, dar în special în categoriile de persoane vulnerabile, acestea fiind în primul rând pensionarii și categoriile de persoane cu venituri mici, care din păcate în România sunt numeroase. Această situație va impune necesitatea găsirii unor metode de sprijinire eficiente a acestor categorii defavorizate, dar care vor fi acelea? Oare vom avea parte tot de bâlbâielile pe care le-am avut și le mai avem legate de plafonarea prețurilor la energie și gaze? Tot ce este posibil, deoarece din păcate gradul de pregătire a celor care ar trebui să găsească soluții este destul de scăzut.

Trebuie să înțelegem că manifestarea crizei alimentare nu este obligatoriu de a se manifesta prin penurie de alimente, ci se poate realiza și prin prețuri foarte ridicate, care fac produsele alimentare inaccesibile pentru categoriile defavorizate de populație. Teoretic, o intervenție eficientă și clar direcționată ar trebui să constea în acordarea de ajutoare alimentare pentru categoriile de populație defavorizate prin diverse canale de distribuție, dar asta ar presupune să le și ai disponibile, adică ele să se fi aprovizionat anterior de către Rezerva de Stat.

Ce stocuri ar trebui să avem și de ce fel? Oare ne imaginăm că dacă vom da un sac de grâu pentru fiecare persoană se rezolvă problema sau oare va trebui să avem făină, ulei, mălai, conserve de carne, conserve de legume, și asta măcar pentru 6 luni? Iar termenul de 6 luni nu este stabilit după ureche, ci este termenul între campania de recoltare în emisfera nordică și cea sudică, fiindcă acestea sunt momentele majore când poți face ,,cumpărături”, mai ales în momente de criză profundă, asta pentru a obține și prețuri mai bune.

Ce vom face cu anumite sectoare indispensabile, cum este agricultura, dacă nu vom putea găsi motorină suficientă sau prețurile acesteia vor deveni prohibitive, nu vom mai semăna sau recolta?

Oare are cineva de la noi, la nivel de demnitari, preocuparea înțelegerii și reformării sistemului de rezerve de stat și să le aducă la nivelul necesităților momentelor pe care le trăim?

Mi-ar plăcea să văd în perioada imediat următoare o efervescență de a gândi un sistem eficient de realizare a rezervelor de stat și de stabilire a unor mecanisme eficiente de lucru al acestei structuri, astfel încât apariția unor crize alimentare să ne afecteze cât mai puțin. Mai mult, acest sistem ar trebui bazat pe o evidență reală și imediată în timp a evoluției stocurilor de produse agricole și alimentare la nivel de sector economic.

Cum ar fi să cumpărăm grâu acum cu peste 300 euro/tonă, comparativ cu perioadele de acum vreo 2-3 ani, când puteam să îl luăm în perioade de recoltat și era 150-160 euro/tonă? Sau cum să cumpărăm acum floarea-soarelui cu peste 600 USD/tonă, față de perioada când am fi putut cumpăra cu circa 300 USD/tonă? Va fi cineva vinovat de lipsa de organizare a acestei activități sau mereu vinovatul este statul, în general, adică nimeni, format din nepricepuți și profitori care mai de care mai vorace?

România a fost mereu plină de ,,pricepuți în toate” și de 30 de ani ni se spune să stăm liniștiți întrucât cineva veghează la siguranța și securitatea alimentară, iar acum cu toții vedem că nu o mai putem ,,duce bine”, iar perspectivele sunt de-a dreptul ,,triste și descurajante”, având în vedere gradul de preocupare și înțelegere ale clasei politice.

Mă gândesc că momentul implementării Green Deal este cum ,,nu se poate mai favorabil”, în sensul că este ,,minunat” să renunțăm acum, așa cum cer germanii, la energia nucleară și energia din cărbune și să rămânem doar cu energia din fotovoltaice, morile de vânt și gazul rusesc, astăzi, când Rusia încearcă ocuparea unui stat suveran.

Sau mai este de actualitate să reducem în mod necontrolat și negândit consumul de pesticide și îngrășăminte în agricultură și să mâncăm greieri, alge și multe alte prostii generate de gândirea delirantă a unei clase de birocrați bruxellezi rupți de lume și realități, așa cum din păcate vedem astăzi, sacrificând productivitatea agriculturii europene în favoarea unor idealuri idioate?

Este drept că în ultimele zile nici Germania nu mai este foarte sigură de principiile susținute până în prezent și poate că este momentul ca la reuniunile miniștrilor agriculturii să se ridice problema anulării adoptării unor strategii care nu mai sunt conforme cu momentele trăite de Europa astăzi și să ne reconfigurăm nevoile în raport cu noile realități atât de violent manifestate, asta, dacă nu vrem să murim luptându-ne animalic pentru o bucată de pâine și gândindu-ne la beneficiile ecologismului modern.

Nu trebuie trecut cu vederea și trebuie să acceptăm că în mare măsură situația de astăzi este datorată intereselor subterane ale politicienilor vestici și bruxellezi, care în spatele unor interese propagandistice nu au reușit sau nu au vrut să înțeleagă rolul unei agriculturi performante, iar esticii, sub imperiul realității unor țări corupte până în măduva oaselor, au aplaudat ,,apusul de soare” vestic, indiferent de prețul care trebuie plătit.

Nu trebuie uitat că situația de astăzi din Ucraina este rodul unor compromisuri succesive făcute Rusiei de către o clasă politică europeană și transatlantică de birocrați incapabili de orice și cărora actuala situație le este indiferentă, afară de momentele de jelanie electorală.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Prețul îngrășămintelor s-a triplat, efectul fiind majorarea costurilor pentru fermieri până spre 350 de euro pentru fiecare hectar de cereale, comparativ cu 150 de euro pe hectar, anterior, potrivit FranceAgriMer. În Franța, de pildă, fermierii au anunțat că reduc suprafețele cultivate. La noi, unii agricultori s-au aprovizionat din timp cu îngrășăminte și alte inputuri, având ceva bani sau apelând la credite, iar alții încă așteaptă să vadă ce se întâmplă pe piață. Este posibil să fie printre fermieri unii, mulți ori puțini, nu știm, care să nu facă față tuturor scumpirilor, la gaze, energie electrică, îngrășăminte, sămânță și toate celelalte input-uri necesare continuării ciclurilor de producție, și să-și închidă micile afaceri.

În toată această dezordine, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, Azomureș, a anunțat, luni – 6 decembrie 2021, că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5179-azomures-opreste-temporar-productia-de-ingrasaminte.html). Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la gaze naturale și energie electrică. Combinatul din Târgu-Mureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022. Recent, Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Cum ar putea fi ajutat producătorul de îngrășăminte de statul român? Probabil că prin subvenții. Dar oare subvențiile, banii publici care ar ajuta combinatul să supraviețuiască acestei perioade dificile, se vor regăsi în prețul produselor? Concret, Azomureș va produce îngrășămintele pentru agricultură la prețuri accesibile oricărui fermier? Sau subvenționăm toți o entitate privată și în acest timp agricultorii vor continua, cei care încă pot, să cumpere îngrășăminte la prețuri prohibitive, iar consumatorul final se va uita anul viitor cu jind la rafturile magazinelor?

Iată ce spunea Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, după anunțul Azomureș de oprire a producției: „Să presupunem că Azomureș a avut contract de gaze și ar fi vândut direct gazele pe piață și a marcat profitul. Sau a cumpărat gazele doar spot? Cineva care consumă circa 10% din consumul României nu are și contracte pe termen lung? Acum, în mod indirect face presiune pe MADR să le dea gaze cu preț bun, adică subvenționat. De cine? De stat, dar tot din banii noștri. Cum ar fi? Dacă este adevărat? Poate cineva să infirme acest scenariu? Cum vom face cu securitatea alimentară?”.

De menționat că Azomureș este furnizor de gaze naturale, deținând licența de furnizare gaze naturale nr. 1907/2013, valabilă până la data de 31 decembrie 2030.

Bineînțeles, anunțul Azomureș nu a rămas fără ecou. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale evaluează consecințele directe asupra producției din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producției de îngrășăminte de către principalul producător de fertilizanți pentru agricultură din România. La solicitarea ministrului Adrian Chesnoiu, o echipă de specialiști lucrează la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și a limita efectele în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor”, transmite MADR.

Ministrul Adrian Chesnoiu a declarat: „Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și menținerea stabilității producției de produse agricole primare și produse agroalimentare procesate”.

Conform datelor MADR, anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane de hectare teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației. Pentru realizarea unor producții constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrășămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producției și un garant al viitoarelor recolte. „Abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anul viitor cu până la 30%. Azomureș este producătorul de îngrășăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

În concluzie, dacă sprijinul statului dat producătorului de îngrășăminte nu se va regăsi și în fermele românești, atunci vom asista din nou la risipirea banilor publici. Poveste fără sfârșit în România ultimilor 30 de ani.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Azomureș Târgu-Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, anunță că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la energie, gaz natural și energie electrică.

„Nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Din această cauză, la nivel european, și alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activitățile de producție. Reluarea activității depinde de prețul gazului metan și de disponibilitatea acestuia în piață. Decizia managementului, aprobată de Consiliul de Administrație, nu are efecte imediate asupra angajaților. Se păstrează programul normal de lucru, ne vom concentra pe lucrările de mentenanță ce pot fi executate în perioada rece, vom securiza și menține în funcțiune echipamentele critice și vom continua să derulăm proiectele în care suntem implicați. Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depășim, deși situația incertă pe piața gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, precizează directorul general al Azomureș, Harri Kiiski.

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Țări precum Rusia, China, Turcia și Egipt au restricționat exporturile. Împreună cu producția locală scăzută, Europa se confruntă acum cu o criză în agricultură și industrie. „Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare”, se arată într-un comunicat de presă al producătorului de îngrășăminte.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii. „Este unul dintre pilonii securității alimentare și un contributor important în lanțul de aprovizionare din zona agricolă a României. Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primă gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situația la normal, în ciuda faptului că suntem și victimele unui context internațional nefavorabil”.

Azomureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze în concordanță cu legislația europeană pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista