Potrivit Comisiei Europene, în vederea punerii în aplicare a normelor privind etichetarea vinurilor în ceea ce privește includerea pe etichete a listei ingredientelor și a declarației nutriționale, noile indicații obligatorii trebuie să se aplice în cazul vinurilor introduse pe piață de la data stabilită în Regulamentul (UE) 2021/2117, respectiv 8 decembrie 2023.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) informează că toate vinurile naționale sau importate introduse pe piața Uniunii Europene după data de 8 decembrie 2023 trebuie să îndeplinească noile cerințe de etichetare. Cu toate acestea, până la epuizarea stocurilor, vinul produs înainte de 8 decembrie 2023 poate continua să fie introdus pe piață în conformitate cu cerințele de etichetare aplicabile înainte de această dată. În cazul vinurilor importate înainte de 8 decembrie a.c., acestea sunt considerate produse anterior și, prin urmare, eligibile pentru scutire.

„Pentru a veni în sprijinul producătorilor, începând cu data de 8 decembrie 2023 Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole a creat posibilitatea în aplicația ONVPV B2B, de utilizare a codului QR al însemnului de certificare a originii şi autenticităţii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și varietale pentru afișarea informațiilor nutriționale. Aplicația se adresează tuturor producătorilor care deja o utilizează pentru certificarea vinurilor cu DOC/IG/varietale, și este gratuită”, a precizat Diana Pavelescu, DipWSET – consilier promovare în cadrul ONVPV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a participat luni – 30 ianuarie 2023, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, de la Bruxelles. Precizăm că, de la 1 ianuarie a.c. Suedia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Etichetarea mierii s-a aflat pe agenda discuțiilor Consiliului AgriFish. Intervenția lui Petre Daea privind etichetarea amestecurilor de miere și revizuirea Directivei Consiliului privind mierea (2001/110/CE): „România, ca prim producător de miere în Uniunea Europeană ce se confruntă cu o serie de greutăți privind comercializarea acestui produs, consideră necesară și binevenită modificarea legislației, în așa fel încât piața să ofere stabilitate și transparență. De aceea, rugăm Comisia Europeană să demareze procedura de revizuire a legislației privind etichetarea mierii comercializată în UE, pentru a informa corect consumatorii și a contribui astfel la combaterea practicilor înșelătoare și dezavantajarea producătorilor europeni de miere, care înregistrează astfel pierderi financiare importante. Revizuirea Directivei Consiliului privind mierea reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți în mod semnificativ transparența pieței prin furnizarea de informații detaliate și utile cu privire la originea mierii și de a restabili astfel încrederea consumatorilor. În procesul de legiferare, România va participa activ fiind convinsă că răspunde astfel dorințelor legitime atât ale apicultorilor, cât și ale consumatorilor”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 19 octombrie 2022, Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea Laptelui și a produselor lactate. Astfel, sunt reglementate producția, distribuția laptelui, a produselor lactate, precum și a produselor pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și proteine altele decât cele lactate, legea adoptată stabilind detaliile referitoare la etichetarea tuturor acestor produse și la condițiile pe care vor trebui să le respecte comercianții lor.

Legea Laptelui și a produselor lactate interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau „Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte. Mai mult, pentru a inscripționa pe eticheta laptelui și a produselor lactate sintagma „Produs Românesc”, este obligatoriu ca produsul să fie obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.

De asemenea, conform noii legislații, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale se comercializează în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită catre cumpărător a conținutului acestor produse.

Cei care nu respectă prevederile Legii Laptelui și a produselor lactate sunt sancționați cu amenzi, dar și cu oprirea temporară de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor sau suspendarea autorizației de prelucrare/producție/comercializare.

„Este o lege corectă și responsabilă, care va proteja cetățenii de marketingul înșelător și va transforma laptele produs în România într-un adevărat brand, procesatorii primind recunoaștere și respect. Actul normativ adoptat reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului. Noua lege prevede inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor, respectiv indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, pentru că printr-o etichetare corectă se reduce marketingul înșelător și concurența neloială”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

De menționat că, în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se înființează Observatorul Laptelui, având ca scop monitorizarea producţiei de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere și ofertă, precum și a costurilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri – 9 martie 2022, în ședința Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților s-a dezbătut, împreună cu procesatorii, Legea laptelui și produselor lactate. Proiectul legislativ a primit raport pozitiv și va merge la vot în Camera Deputaților.

„Legea Laptelui și a produselor lactate este un alt proiect pe care mi l-am asumat când am preluat președinția Comisiei pentru Agricultură. Am adus câteva amendamente actului normativ care reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și se creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Legea reglementează inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor, respectiv indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, astfel încât printr-o etichetare corectă să dispară marketingul înșelător și să poată fi combătută concurența neloială.

„Un amendament pe care l-am făcut eu la Legea Laptelui și produselor lactate stipulează ca produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale să se comercializeze în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită către cumpărător a conținutului acestor produse”, a precizat Florin Barbu. El a mai spus că se interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau ”Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte.

„Aceasta sunt câteva dintre prevederile proiectului de lege care protejează producătorii și consumatorii și va ajuta la dezvoltarea și promovarea corectă a acestui sector. Industria laptelui și a produselor lactate este un domeniu prioritar și trebuie să încurajăm și să susținem consumul de produse românești”, a punctat președintele Comisiei de Agricultură.

De menționat că, prin lege se va înființa Observatorul Laptelui în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu scopul de a monitoriza producţia de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere și ofertă, dar și a costurilor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică Ordinul pentru aprobarea Normelor tehnice de clasificare a carcaselor, de înregistrare și raportare a prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii, pentru specia bovine.

Proiectul de act normativ reglementează, la nivel național, derogările de la clasificarea obligatorie prevăzută de Regulamentele UE, detaliază și stabilește reguli pentru aplicarea obligatorie a grilelor Uniunii Europene pentru clasificarea carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de opt luni cu greutatea carcasei calde egală sau mai mare de 25 kg și a carcaselor de bovine cu vârsta de minimum opt luni.

Ținând seama de caracteristicile propriilor efective de bovine, proiectul stabilește să nu se aplice clasa de conformație „S” (superioară) pentru clasificarea carcaselor de bovine. Totodată, se reglementează norma potrivit căreia clasele de conformație „O” și „P” (clase de calitate inferioară) sunt împărțite în două subclase –P, P+ și -O, O+.

De asemenea, proiectul stabilește ca pe teritoriul țării să fie folosită ca prezentare de referință la clasificarea carcaselor de bovine, prezentarea standard, astfel încât să nu fie necesară aplicarea unor factori de corecție pentru alte părți anatomice ale carcasei de bovine care nu sunt menționate în normele de reglementare.

Proiectul de act normativ detaliază reguli de clasificare a carcaselor, stabilește procentul de erori admise la încadrarea în clasele de conformație și de acoperire cu grăsime, proceduri de cântărire, de marcare/etichetare a carcaselor.

În baza națională de date a clasificării se vor înregistra toate abatoarele autorizate, rezultatele tehnice de clasificare ale carcaselor și prețurile de piață ale acestora, astfel:

a) Pentru bovinele vii provenite din tranzacțiile comerciale;

b) Pentru bovinele vii provenite din prestările serviciilor de sacrificare pentru furnizori, respectiv comercianți de animale și/sau mijlocitori de afaceri cu animale vii care trimit anual la abator peste 10.000 de bovine;

c) Pentru bovinele vii provenite din prestările serviciilor de sacrificare pentru producători și comercianții de animale și/sau mijlocitorii de afaceri cu animale vii, alții decât cei menționați la lit. b)

d) Pentru bovinele vii provenite din producția fermei/fermelor proprii ale abatoarelor.

Proiectul stabilește care sunt categoriile de carcase, clasele de conformație și de acoperire cu grăsime ale căror prețuri trebuie incluse în rapoartele naționale de prețuri, notificate săptămânal la DG AGRI. Aceste combinații de categorii/clase de conformație/grad de acoperire cu grăsime trebuie să corespundă unui număr de cel puțin 30% din numărul bovinelor cu vârsta de minimum 8 luni sacrificate pe teritoriul României.

Prin proiectul de ordin se stabilesc responsabilități ale abatoarelor, agențiilor de clasificare, clasificatorilor carcase angajați/colaboratori ai acestora și ale clasificatorilor carcase independenți pentru îndeplinirea obligațiilor specifice fiecăruia, referitoare la clasificarea carcaselor de bovine, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 842/2021.

Proiectul de act normativ introduce obligativitatea folosirii unui formular de comunicare a prețului prin care abatoarele să-și asume responsabilitatea înscrierii numărului matricol al bovinelor din pașaportul de origine al acestora și prețul negociat cu furnizorii/producătorii de animale sau după caz, să înscrie aceste date din copiile documentelor puse la dispoziție de comercianții/mijlocitorii de afaceri cu animale vii care cumpără animalele și le aduc la abator pentru prestarea serviciului de sacrificare.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării – 7 martie 2022, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.