Afişez elemetele după tag: experiment

Ce poate spune o insectă prinsă pe o capcană lipicioasă? La prima vedere, poate nu foarte mult. Dar dacă știm unde a fost amplasată capcana, când a fost montată, câte insecte au fost capturate, cum arată acestea și cum evoluează capturile în timp, simpla observație începe să se transforme în informație. Iar când observațiile sunt repetate, înregistrate, comparate și interpretate, începe să se contureze un experiment.

Pornind de la această idee a fost construit atelierul „PlantProtectLab: Capcane inteligente și soluții ecologice pentru protecția pomicolă”, desfășurat în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”.

PlantProtectLab a urmărit familiarizarea elevilor cu bolile și dăunătorii întâlniți la pomii fructiferi, cu metodele de monitorizare și cu principiile unei protecții cât mai responsabile a plantelor. Dincolo de această componentă, însă, ne-am dorit ca elevii să parcurgă, la scară adaptată nivelului lor, câteva dintre etapele reale ale cercetării: observație, experiment, colectare de date, interpretare și comunicarea rezultatelor.

Înainte de combatere vine monitorizarea

Atunci când vorbim despre protecția plantelor, gândul merge frecvent direct la combaterea bolilor și dăunătorilor. În practică, însă, o intervenție corectă începe mult mai devreme.

Mai întâi trebuie să știm ce organism este prezent, unde apare, în ce număr și cum evoluează populația acestuia.

În cadrul atelierului, elevii au fost familiarizați cu exemple de boli și dăunători ai pomilor fructiferi și au discutat despre modul în care simptomele sau prezența insectelor pot fi observate în teren. Materialele educative PlantProtectLab au inclus exemple precum rapănul și făinarea mărului, bășicarea frunzelor, afidele, viermele merelor și minerii frunzelor, alături de soluții prietenoase și metode de monitorizare.

Partea practică a fost construită în jurul capcanelor lipicioase, de culoare galbenă și albastră, utilizate ca instrumente de observare și monitorizare a insectelor.

Elevii au pregătit capcanele, le-au amplasat în pomii sau arborii regăsiți în spațiile verzi ale liceelor și au primit o fișă prin care să urmărească ceea ce se întâmplă după încheierea atelierului, precum și un protocol („rețeta”) experimentului.

Din acel moment, o activitate aparent simplă s-a transformat într-un mic experiment.

Când „am văzut” devine „am înregistrat”

Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le explicăm elevilor a fost diferența dintre observație și dată experimentală.

A spune că „pe capcană sunt multe insecte” reprezintă o observație. A nota data, amplasarea capcanei, numărul de insecte identificate și modificările apărute de la o observație la alta înseamnă deja să construiești un set de informații care poate fi analizat. Fișa de monitorizare a avut astfel rolul unui caiet experimental simplificat.

Elevii au trebuit să urmărească experimentul, să fotografieze capturile și să noteze rezultatele. În acest mod, au descoperit că cercetarea nu înseamnă numai laboratoare și echipamente sofisticate. Înseamnă și rigoare: să respecți metoda, să notezi corect, să compari și să nu modifici rezultatul doar pentru că nu este cel la care te-ai fi așteptat.

Mai departe apare întrebarea esențială: ce înseamnă ceea ce am observat? De ce au apărut mai multe insecte într-o anumită perioadă? De ce diferă capturile între amplasamente? Pot influența vegetația din jur sau condițiile de mediu rezultatele?

În această etapă elevul nu mai este doar cel care execută experimentul. Începe să îl interpreteze.

De la experiment la lucrare științifică

PlantProtectLab nu s-a oprit la realizarea și monitorizarea capcanelor. Elevii au primit o provocare suplimentară: să transforme observațiile și datele obținute într-o mini-lucrare științifică.

În timpul atelierului a fost prezentată structura unui articol științific: abstract, introducere, material și metodă, rezultate, discuții și concluzii, explicată într-o manieră adaptată elevilor.

Dincolo de terminologia academică, logica este simplă:

• De ce am realizat experimentul?

• Cum am lucrat?

• Ce am găsit?

• Cum putem explica rezultatele?

• Ce putem concluziona?

Scopul nu a fost redactarea unor texte perfecte și nici folosirea unui limbaj complicat. Mai important a fost ca elevii să înțeleagă diferența dintre ceea ce cred și ceea ce pot susține prin date.

În momentul în care un elev începe să înlocuiască formularea „mi se pare că...” cu „rezultatele obținute indică...”, apare deja un exercițiu de gândire științifică.

PlantProtectLab în cele cinci licee partenere

Atelierul a fost desfășurat în toate cele cinci unități de învățământ partenere ale proiectului: Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” (București), Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” (București), Liceul Tehnologic Cezar Nicolau (Brănești - Ilfov), Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu” (Dragomirești-Vale, Ilfov) și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (București).

Metodologia a fost comună, însă condițiile locale, vegetația și amplasarea capcanelor au diferit de la un liceu la altul. Tocmai această diferență a făcut ca fiecare grup să lucreze cu propriile observații și propriul set de date.

Nu ne-am dorit cinci variante ale aceleiași lucrări, ci cinci experiențe în care elevii să folosească aceeași logică de cercetare pentru a interpreta ceea ce au observat în propriul liceu.

Caravana, sau când rezultatele sunt prezentate mai departe

Un experiment capătă cu adevărat sens atunci când rezultatele lui sunt comunicate. Astfel, în perioada 18-19 iunie 2026, elevii au participat la Caravana Ambasadorilor Științei, desfășurată în format online, unde și-au prezentat rezultatele obținute și experiențele acumulate în cadrul activităților proiectului.

Pentru participanții la PlantProtectLab, această etapă a închis firesc cercul început în timpul atelierului. Au realizat experimentul, au urmărit capcanele, au colectat și interpretat datele, au lucrat la materialele științifice și, în final, au trebuit să explice și altora ceea ce au făcut și ceea ce au înțeles.

În proiectul PomoSist 4Edu, Caravana a fost concepută tocmai ca o etapă în care elevii trec de la rolul de participanți la cel de comunicatori ai cercetării aplicate, prezentând rezultatele prin lucrări, postere, materiale vizuale și alte forme de diseminare.

Protecția pomilor a fost tema. Gândirea științifică a fost exercițiul

Privit în ansamblu, PlantProtectLab nu a însemnat numai identificarea unor boli sau montarea unor capcane. Elevii au observat, au experimentat, au colectat date, au încercat să le explice, au redactat și apoi și-au prezentat rezultatele. La nivelul lor, au parcurs astfel câteva dintre etapele fundamentale ale cercetării științifice.

Nu știm câți dintre participanți vor alege peste ani horticultura, protecția plantelor sau cercetarea ca profesie. Și nici acesta nu este singurul criteriu prin care trebuie evaluat un asemenea proiect. Dacă însă un elev rămâne cu reflexul de a se întreba „Pe ce date mă bazez?” înainte de a formula o concluzie, atunci experimentul și-a depășit deja rolul inițial.

Următorul pas: Ambasadorii Științei

Povestea PomoSist 4Edu nu se încheie odată cu atelierele și Caravana.

În data de 22 septembrie 2026 va avea loc evenimentul final al proiectului, dedicat prezentării și valorizării rezultatelor obținute pe parcursul tuturor etapelor. Conceptul evenimentului îi pune din nou pe elevi în centrul activității, unde implicarea lor va fi recunoscută prin momentul dedicat Ambasadorilor Juniori ai Științei.

Va fi, în același timp, momentul în care se vor întâlni toate componentele proiectului: prelegerile, experimentele, lucrările realizate de elevi, Caravana și experiențele acumulate împreună cu cercetătorii și profesorii.

Pentru PlantProtectLab, o capcană lipicioasă a reprezentat doar punctul de plecare. Mai important este ceea ce a urmat după ea: întrebările, observațiile, datele și curajul elevilor de a transforma ceea ce au văzut în propriile lor rezultate științifice și de a le prezenta mai departe.

Și unul dintre cele mai frumoase rezultate ale proiectului este că cercetarea nu le-a mai fost prezentată doar ca o profesie despre care pot auzi, ci ca un proces pe care au avut ocazia să îl experimenteze.

Activitate realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”, cod proiect PN-IV-P10-SS-SC-2024-0136.

Articol de: CS Drd. ing. MIHAELA OLARU & CS Drd. ing. AILIN MOLOȘAG, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – București

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o perioadă în care elevii sunt tot mai atrași de tehnologie și de mediul digital, dar în același timp au nevoie de activități practice și de experiențe reale de învățare, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, a inițiat proiectul PomoSist 4Edu - „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Prin acest proiect se dorește apropierea tinerilor de știință, popularizarea cercetării horticole și, poate cel mai important, să vadă elevii ce înseamnă în realitate viața și activitatea unui cercetător. „Am dorit să transformăm un domeniu care, la prima vedere, poate părea complex sau foarte specializat, într-unul accesibil, atractiv și conectat la problemele cu care societatea se confruntă astăzi”, transmite SCDP Băneasa.

În prima etapă a proiectului, peste 500 de elevi din cinci licee tehnologice din București și Ilfov au participat la activități interactive susținute de cercetători, descoperind diferite componente ale pomiculturii moderne, de la climă și utilizarea eficientă a apei până la protecția plantelor, sol și calitatea fructelor. Ideea centrală a fost aceea de a-i transforma treptat pe elevi din simpli spectatori în participanți activi la procesul de descoperire științifică.

Solul, dincolo de ceea ce citim în manual

În contextul schimbărilor climatice, al perioadelor de secetă, al precipitațiilor cu caracter tot mai variabil și al proceselor de degradare a terenurilor, înțelegerea rolului solului devine din ce în ce mai importantă. De aici a pornit și ideea atelierului SoilLab, dedicat studiului solului, fertilității și protecției acestuia.

Desfășurat în cele cinci licee implicate în proiect, SoilLab a urmărit să transforme noțiunile teoretice despre sol în experiențe practice, vizibile și ușor de înțeles. Elevii au descoperit că solul nu este doar „pământul pe care călcăm” și nici doar suportul în care cresc plantele. Este o resursă complexă și dinamică, esențială pentru producerea hranei, pentru circuitul apei și al elementelor nutritive și, implicit, pentru funcționarea ecosistemelor.

Una dintre activitățile atelierului a fost dedicată pH-ului solului. Elevii au realizat determinări și au învățat să interpreteze diferențele dintre un sol acid, neutru și alcalin. „Am încercat să mergem însă dincolo de simpla citire a unei valori. Am discutat despre ceea ce ne spune, de fapt, pH-ul despre un sol și despre modul în care acesta poate influența disponibilitatea elementelor nutritive și dezvoltarea plantelor. Astfel, o noțiune întâlnită în manual s-a transformat într-o determinare pe care elevii au putut să o realizeze și să o interpreteze singuri”, arată SCDP Băneasa.

Ce se întâmplă cu solul atunci când plouă?

O altă componentă a SoilLab a fost dedicată eroziunii solului. Prin simularea precipitațiilor asupra unor combinații diferite de substraturi, elevii au putut observa direct ce se întâmplă atunci când apa ajunge pe suprafața solului și, mai ales, cât de importantă este vegetația pentru protejarea acestuia. Diferențele au devenit imediat vizibile. Un sol protejat de vegetație poate limita pierderea particulelor de sol și scurgerea de suprafață, în timp ce un teren lipsit de acoperire vegetală este mult mai vulnerabil la acțiunea apei și la degradare.

Experimentul a reprezentat și un bun punct de plecare pentru discuțiile despre schimbările climatice. Elevii au putut face legătura dintre perioadele prelungite de secetă, episoadele de precipitații intense, pierderea apei din sol, eroziune și necesitatea adoptării unor practici agricole care să protejeze această resursă.

În felul acesta, schimbările climatice nu au mai rămas doar un concept despre care auzim la televizor sau citim în manuale. Ele au putut fi discutate pornind de la un experiment simplu și de la efectele pe care elevii le-au observat cu proprii ochi.

De la atelierul din liceu la laboratorul de cercetare

Poate unul dintre cele mai frumoase rezultate ale SoilLab a apărut însă după încheierea atelierelor. Interesul elevilor nu s-a oprit odată cu terminarea activităților desfășurate în licee. Laboratorul de Agrochimie din cadrul SCDP Băneasa a primit ulterior solicitări din partea unor grupuri de elevi care au dorit să vină în laborator pentru a-și desfășura activitățile de practică școlară.

„Pentru noi, această continuare a fost importantă deoarece a arătat că experiența din cadrul atelierului a reușit să trezească interesul unor tineri pentru ceea ce se întâmplă dincolo de demonstrația realizată în clasă. Ajunși în laborator, elevii au avut posibilitatea să intre în contact direct cu mediul de cercetare, să vadă cum sunt analizate probele de sol, cum se utilizează aparatura specifică și de ce rezultatele obținute în laborator sunt importante pentru fundamentarea unor decizii corecte în agricultură. Din acest punct de vedere, SoilLab nu a însemnat doar transmiterea unor informații despre pH sau eroziune. A însemnat contact direct cu știința și cu cercetătorii și, pentru unii dintre acești tineri, poate chiar primul contact real cu o posibilă viitoare profesie.”

Proiectul se apropie de final, dar povestea poate continua

Proiectul PomoSist 4Edu se apropie acum cu pași repezi de final. Privind în urmă, rămân însă experiențele elevilor, experimentele realizate, întrebările pe care aceștia le-au pus și, mai ales, interesul pe care l-au manifestat pentru a afla mai mult.

Pe 22 septembrie 2026 va avea loc un moment deosebit pentru proiect, decernarea diplomelor de „Ambasadori ai Științei” tinerilor care s-au implicat cu entuziasm, curiozitate și, se poate spune, cu tot sufletul în activitățile PomoSist 4Edu.

Va fi nu doar un moment de recunoaștere a implicării lor, ci și unul simbolic. Pentru că unul dintre obiectivele proiectului a fost tocmai acela de a transforma elevii din beneficiari ai unor activități educaționale în tineri capabili să ducă mai departe mesajul științei.

PomoSist 4Edu a pornit de la ideea formării unei rețele de „ambasadori juniori ai științei”, iar elevii au fost încurajați să devină participanți activi, să creeze și să prezinte propriile rezultate și materiale științifice.

„Atelierul SoilLab ne-a demonstrat că știința poate fi accesibilă, practică și atractivă pentru tineri atunci când este prezentată prin experiențe directe și prin exemple care au legătură cu lumea în care trăiesc. Iar dacă, după un experiment despre pH sau eroziunea solului, un elev își dorește să afle mai mult, să intre într-un laborator, să pună întrebări sau chiar să privească cercetarea ca pe o posibilă profesie, atunci considerăm că unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului a fost atins. Noi ne-am propus să pregătim terenul și să sădim o sămânță. De aici înainte, sperăm ca acești tineri, Ambasadori ai Științei, să o ducă mai departe și, de ce nu, unii dintre ei să devină viitorii cercetători ai horticulturii și pomiculturii românești”, a concluzionat SCDP Băneasa.

Activitatea a fost realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este un eveniment găzduit anual de USAMV Cluj-Napoca (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii) pentru sute de liceeni, care vor învăța despre biotehnologii în artă, falsuri alimentare, biotopul acvacol, comportamentul și bunăstarea animalelor sau viața albinelor și a viermilor de mătase.

Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții.

„Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor.

Au confirmat deja prezența circa 150 de elevi din clasele XI-XII de la licee și colegii tehnologice din Seini, Dej, Șimleu-Silvaniei, Cluj-Napoca și Bistrița, care vor avea parte, prin grija profesorilor și a celor 45 de studenți voluntari, de un program variat în campusul USAMV Cluj-Napoca.

Astfel, evenimentul organizat în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” Cluj include ateliere și prezentări atractive, alături de activități curriculare, după cum urmează:

• Biotehnologii în artă - realizarea prin intermediul biotehnologiei de micropropagare de pandantive din plante crescute in vitro, care pot fi purtate ca accesorii;

• Chimia altfel - atelier la care au loc experimente, cum ar fi realizarea unui vulcan sau a unei reacţii chimice, cu obținerea unei oglinzi de argint depuse pe pereții unei eprubete;

• Lapte sau vrăjeală? – atelier în cadrul căruia elevii vor deveni detectivi, încercând să descopere falsurile alimentare;

• Alimente funcționale – elevii vor învăţa care sunt alimentele cu beneficii pentru sănătate şi vor realiza un aliment-medicament sau un aliment inovativ. Se va prepara, într-un mod amuzant, o înghețată delicioasă din iaurt probiotic, cu ajutorul azotului lichid;

• Bee smart, bee heathy, bee good! – atelier ce aduce la lumină, cu ajutorul unui stup de observație, viața unei familii de albine, plus degustare de produse ale stupului (miere, polen etc). De asemenea, la acest atelier se va intra și în lumea mai puțin cunoscută a viermilor de mătase, cu prezentarea etapelor din viața acestora și a aplicațiilor produselor sericicole;

• Animal quizz – un atelier distractiv care transpune elevii în lumea văzută prin ochii animalelor, încurajând competiția printr-un set de întrebări despre comportamentul și bunăstarea animalelor (de companie, de fermă și exotice);

• Biotop acvacol – vizită la Complexul acvaristic al universității, urmată de atelierul de amenajare și populare a unui acvariu;

• MicroVerse – prezentarea lumii nevăzute a celulei umane, unitatea fundamentală a vieții. Prin observație directă la microscop, elevii vor descoperi structura și misterul care stau la baza existenței noastre;

• Molecula vieții – atelier demonstrativ de extragere și utilizare ADN;

• Univesul plantelor – elevii vor învăța despre plantele și semințele folosite în hrana animalelor și a omului, precum și despre o metodă de evaluare a producției de iarbă din pajiști;

• ISU Cluj – prezentare și demonstrații de măsuri prim-ajutor;

• Vizionarea clipurilor realizate de echipe studențești în cadrul Atelierului de cinematografie ”Comunicarea științifică prin povestiri, filme și animație”, organizat cu Asociația Persona, cu sprijinul SciFilmIt. Tematica scurtmetrajelor: provocările și realizările muncii de cercetare la USAMV Cluj-Napoca.

„Fiind mereu în contact cu viitorii candidați și cerințele acestora, facultatea noastră a reformat profund programele de studii oferite la admitere. Astfel, pe lângă programele tradiționale de licență și masterat din domeniul Zootehnie, din anul 2023 se organizează admitere pentru programul de studii în limba engleză  Comportamentul și bunăstarea animalelor, singurul program de studii de licență din România cu această specializare, care poate continua tot în limba engleză prin programul de masterat Etologie și interactiune om-animal (Ethology and human-animal interaction)”, arată prof. dr. Daniel Dezmirean, decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

De asemenea, tot din 2023 s-au reformat programele de studii din domeniul Biotehnologii, fiind prima facultate din România care a înființat și a scos la concurs locuri la admitere la acest program.

„Asigurăm astfel specialiști care pot acoperi toate ariile de specializare ale biotehnologiilor, de la sănătate, agricultură, mediu, industrie și până la domenii mai noi în aria noastră de cercetare, cum sunt biotehnologiile farmaceutice, biotehnologiile în acvacultură, bioinformatică, nanotehnologii etc. Și în acest caz studiile se pot continua la masterat în limba română sau în limba engleză prin programul Biotehnologii aplicate (Applied biotechnologies). Considerăm că în acest fel, facultatea noastră a făcut pași importanți în internaționalizare, anual având înscriși studenți străini și primind tot mai multi studenți Erasmus, care vin în mobilitate la programele noastre, mai ales din Franța, Spania, Polonia, Turcia”, a punctat prof. dr. Daniel Dezmirean.

Green Campus 2025 se află la cea de-a VIII-a ediție, iar din 2017 și până în prezent au participat peste 1.500 de liceeni din mai multe județe la evenimentul anual organizat de către Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii. Și la ediția din 2025, participanții vor fi invitați la finalul evenimentului la tradiționalele degustări de plăcinte și gulyaș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a demarat o nouă etapă a activității experimentale de creștere a precipitațiilor în zonele cu risc de secetă. Astfel, în perioada 26 aprilie – 15 mai 2022 se desfășoară etapa 2022 a „Programului pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României”.

Activitățile de creștere a precipitațiilor se derulează pe Aeroportul Internațional Craiova și pe Aeroportul Internațional Iași, în funcție de condițiile meteo-climatice din aceste regiuni. Acțiunea a început în regiunea  Moldovei, în zonele cu potențial agricol din județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați pe o suprafață totală de aproximativ două milioane de hectare, și va continua în regiunile Munteniei și Olteniei, în zonele cu potențial agricol din județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți pe o suprafață de aproximativ 1,8 milioane ha. 

Activitatea se efectuează utilizând metoda aviației, iar intervențiile active în atmosferă pentru stimularea precipitațiilor se fac utilizând torțe pirotehnice și cartușe ejectabile, ambele glaciogene și higroscopice. Aeronavele utilizate în acest experiment sunt de tipul Beechcraft King Air C90, echipate și omologate pentru activități de intervenții active în atmosferă, dotate cu două casete cu 96 de cartușe ejectabile pe casetă de tip - Loza 30  (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2) și două sisteme acroșate pe aripi de torțe pirotehnice neejectabile având 36 de cartușe pe fiecare sistem, de tip Loza 150 (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2). Cartușele pot fi utilizate în stimularea precipitațiilor din norii reci și calzi, în funcție de condițiile meteorologice.

Datele despre evoluția vremii sunt furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, prin radarele de la Bârnova și Craiova, care deservesc cele două areale de interes pentru acest experiment.

„Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente în România. Avem zone în care cantitățile de precipitații sunt insuficiente și cauzează instalarea secetei, în timp ce în alte regiuni căderile de grindină pun în pericol munca fermierilor. Prin continuarea și extinderea programelor de combatere a fenomenelor meteo extreme ne propunem să creștem suprafața agricolă protejată. Aceste măsuri, alături de programul de reabilitare și extindere a sistemului de irigații și cel privind modernizarea sistemului de desecare, sunt menite să ofere fermierilor condiții cât mai bune pentru a continua să obțină producții la un nivel ridicat”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html