Afişez elemetele după tag: exploatatii

Pe 23 octombrie 2026, la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (ICDCOC) Palas Constanța se va desfășura Conferința Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine. La începutul lunii octombrie, ICDCOC a aniversat 129 de ani de la înființare, prima denumire fiind Oieria Națională de la Palas.

Conferința Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine este organizată de ICDCOC Palas Constanța împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea și Asociația Națională a Crescătorilor de Caprine din România.

Temele care se vor prezenta și dezbate în cadrul conferinței sunt: „Inovarea, factor decisiv în rentabilizarea și dezvoltarea exploatațiilor de ovine și caprine din România” și „Crescătorii de ovine și caprine din România au un viitor”.

Având în vedere că vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților centrale cu atribuții în zootehnie (ANZ, MADR, ASAS), la evenimentul de la Palas se vor discuta problemele actuale și potențialul de dezvoltare a sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, obiectivele și măsurile necesare pentru viitorul fermelor.

De asemenea, în curtea institutului vor fi expuse creațiile biologice ale ICDCOC Palas.

Astăzi, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa coordonează la nivel naţional activitatea de cercetare din domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor colaborând cu staţiuni de cercetare de profil din Bacău, Caransebeş, Botoşani, dar şi cu Universităţile de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj- Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Compania Agricover lansează Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită nativ în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

• Dezvoltată împreună cu Visa, lider mondial în domeniul plăţilor digitale, și Libra Internet Bank, bancă recunoscută pentru inovația digitală, Agricover Pay aduce într-o singură platformă plățile, accesul la creditare și serviciile financiare de care fermierii au nevoie în activitatea de zi cu zi.

• Peste 12 milioane de lei au fost investiţi în dezvoltarea platformei, care integrează capabilități tehnologice proprii și soluţii dezvoltate împreună cu parteneri strategici.

Infrastructura financiară este construită de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României, împreună cu parteneri strategici. În calitate de membru principal al reţelei Visa, compania emite cardul Visa Platinum Business pentru toți utilizatorii aplicației, iar tranzacțiile în lei și atribuirea IBAN-urilor virtuale sunt asigurate de Libra Internet Bank.

Investiția realizată până în prezent în dezvoltarea Agricover Pay depășește 12 milioane de lei. Agricover a pornit cu avantajul unei expertize deja construite în jurul fermierilor, al fluxurilor lor financiare și al unui model integrat de business dedicat agriculturii. Proiectul combină capabilități tehnologice proprii cu parteneriate strategice, pentru a reduce timpul de implementare și a utiliza eficient resursele necesare dezvoltării.

„Agricover Pay este platforma financiară construită nativ pentru fermieri, care digitalizează, conectează și integrează într-un singur loc serviciile financiare și informațiile esențiale pentru a lua cele mai bune decizii pentru afacerea lor. Antreprenorii din agricultură au nevoie de soluții simple, rapide și bine conectate între ele. Ne poziționăm ca o soluție complementară sistemului bancar, iar ca instituție de plată păstrăm agilitatea și viteza de execuție specifice unui fintech, pentru a putea lansa rapid produse și servicii noi, adaptate nevoilor reale ale fermierilor”, a declarat Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, cu ocazia lansării oficiale a platformei financiare, care a avut loc în București pe 6 octombrie 2026.

Visa Platinum Business, integrat în Agricover Pay

Experiența utilizatorilor este simplificată prin emiterea automată a unui card Visa Platinum Business pentru fiecare cont nou creat în aplicație. Astfel, fermierii beneficiază de infrastructura, standardele de securitate și acceptarea internațională ale uneia dintre cele mai mari rețele de plăți la nivel global.

„Agricultura are nevoi financiare specifice, iar tehnologia poate simplifica semnificativ modul în care fermierii își gestionează activitatea de zi cu zi. Integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă le oferă mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare și poate contribui la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru. Ne bucurăm să susținem, alături de Agricover, dezvoltarea unei soluții construite în jurul nevoilor reale ale fermierilor și să aducem avantajele plăților digitale Visa mai aproape de un sector esențial pentru economia românească”, a precizat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Libra Internet Bank asigură infrastructura bancară pentru conturile de plăți Agricover Pay

Operațiunile din conturile de plăți Agricover Pay utilizează infrastructura bancară a Libra Internet Bank, inclusiv pentru alocarea IBAN-urilor virtuale. Fondurile clienților sunt protejate printr-un mecanism dedicat, asigurând un cadru sigur și transparent pentru derularea plăților.

„Agricover Pay valorifică experiența Libra Internet Bank în dezvoltarea de servicii financiare digitale și integrarea tehnologiilor bancare moderne. Colaborarea cu Agricover și Visa demonstrează cum expertiza complementară a unor parteneri din domenii diferite poate fi transformată într-o experiență financiară simplificată, construită în jurul nevoilor fermierilor”, a menționat Alexandru Biță, Chief Technology Innovation Officer Libra Internet Bank.

De la acces la finanțare la plată, într-o singură platformă digitală

Prin Agricover Pay, fermierii își pot gestiona plățile direct din aplicație și pot utiliza cardul Visa Platinum Business pentru cheltuielile curente ale fermei, atât în magazine, cât și online.

Integrarea cu Agricover Credit IFN conectează finanțarea direct cu plățile. Clienții pot vedea în aplicație creditele active și pot accesa disponibilul din liniile de capital de lucru deja aprobate, astfel încât fondurile să poată fi utilizate rapid atunci când apare o nevoie sau o oportunitate în fermă. De asemenea, clienții vor putea să inițieze digital solicitări de finanțare adresate Agricover Credit IFN.

În același timp, platforma Agricover Pay devine un instrument de lucru zilnic pentru fermieri, oferind acces la informații și servicii esențiale pentru activitatea lor. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la cereale, motorină și îngrășăminte.

Conexiunea cu companiile Grupului va permite clienților să consulte direct în aplicație facturile, istoricul tranzacțiilor și informațiile relevante din relația comercială cu Agricover.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința Guvernului de vineri, 18 septembrie 2026, a fost aprobată hotărârea prin care se acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.

Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui.

Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Resursele financiare totale necesare implementării acestei scheme de sprijin se ridică la 155.361.520 lei (echivalentul a 29.600.000 euro, calculat la cursul de 5,2487 lei/euro).

Fondurile sunt asigurate din două surse: finanțare europeană nerambursabilă (50%) - 77.680.760 lei (echivalentul a 14.800.000 euro) prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); precum și bugetul de stat (50%) - 77.680.760 lei alocați prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2026.

„Venim în sprijinul cultivatorilor de porumb și floarea-soarelui, culturi care au fost grav afectate anul trecut de seceta pedologică. Sprijinul financiar pentru suprafețele care au fost afectate în proporție de 100% în 2025 este de până la 333 de lei/hectar, echivalentul a 63 de euro, și se reduce treptat în funcție de gradul de afectare. Deși această sumă este sub cea solicitată inițial de Ministerul Agriculturii, ea reprezintă totuși o dublare, din bugetul de stat, a ajutorului de urgență acordat de Uniunea Europeană, iar prin adoptarea hotărârii de Guvern de astăzi asigurăm efectuarea plăților cel târziu până la sfârșitul anului”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Toate plățile reprezentând acest grant vor fi procesate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat. Termenul limită pentru efectuarea plăților către fermieri este 31 decembrie 2026.

Măsura este adoptată în baza Regulamentului (UE) 2026/1698 al Comisiei din 10 iulie 2026, care stabilește sprijinul financiar de urgență pentru sectoarele agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale în mai multe state membre, inclusiv România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări dă startul campaniei de ofertare pentru noul an agricol 2026-2027, punând la dispoziția fermierilor produsul Agrar Basis, dedicat protecției culturilor agricole. Lansarea are loc într-un context în care fenomenele meteorologice extreme afectează tot mai frecvent agricultura din România. În sezonul precedent, compania a încheiat aproximativ 8.000 de polițe pentru cele 11 produse din portofoliu, dintre care cele mai multe au fost pentru Agrar Basis, acoperind în jur de 1,7 milioane de hectare de teren agricol.

Deschiderea campaniei înaintea semănatului le permite fermierilor să-și planifice protecția culturilor încă de la începutul noului an agricol, astfel încât polițele să intre în vigoare înainte de apariția primelor riscuri.

Produsul Agrar Basis oferă acoperire pentru riscuri precum grindina, furtuna, incendiul, ploaia torențială, înghețul și înghețul târziu de primăvară, precum și pentru seceta la cultura de porumb, evaluată în teren. În plus, produsul include pachetul de reînsămânțare, destinat protejării investiției încă din primele faze de dezvoltare ale culturii.

Lansarea campaniei are loc după un sezon agricol în care fermierii s-au confruntat cu o diversificare a riscurilor climatice. Dacă în anii anteriori seceta a reprezentat principala provocare, sezonul 2025 - 2026 a fost marcat și de băltiri, exces de umiditate, episoade de îngheț în lunile aprilie și mai, urmate de grindină și furtuni începând cu luna iunie. În unele regiuni, precum Maramureș și Satu Mare, culturile au fost afectate atât de grindină, cât și de secetă pedologică moderată până la extremă.

„Deschiderea campaniei de ofertare înainte de începerea semănatului nu este întâmplătoare. Astăzi, protecția culturilor trebuie planificată în același timp cu planul agricol, deoarece riscurile climatice pot apărea încă din primele etape ale ciclului de vegetație. Ne dorim ca fermierii să poată lua decizia de protecție înainte ca primul fenomen extrem să le pună investițiile în pericol. Agrar Basis este construit tocmai pentru a oferi această continuitate, de la introducerea seminței în sol până la recoltare”, declară Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Despăgubiri mai mari

În noua campanie, Agra Asigurări a majorat despăgubirea aferentă pachetului de reînsămânțare pentru riscul de secetă în faza de răsărire de la 1.000 lei/ha la 1.200 lei/ha, pentru a răspunde creșterii costurilor de înființare a culturilor agricole și pentru a oferi fermierilor un sprijin mai consistent în cazul în care culturile trebuie reînființate.

Interesul fermierilor pentru asigurările agricole continuă să crească, însă decizia de achiziție este influențată tot mai mult de presiunea asupra lichidităților și de costurile ridicate ale inputurilor. În același timp, agricultorii analizează mai atent riscurile pe care aleg să le acopere și impactul financiar pe care l-ar avea o daună majoră asupra exploatației.

„Privim cu încredere evoluția pieței, deoarece nevoia de protecție este tot mai evidentă. Frecvența fenomenelor extreme și presiunea asupra costurilor din fermă vor face ca asigurarea agricolă să devină o componentă tot mai importantă în deciziile de management. În același timp, dezvoltarea pieței depinde de predictibilitate, de informarea corectă a fermierilor și de existența unor mecanisme de sprijin care să încurajeze transferul riscului prin asigurare”, subliniază Adrian-Horia Lupu.

În practică, riscurile climatice nu mai afectează doar anumite regiuni sau anumite culturi, ci pot apărea în orice etapă a ciclului agricol. În acest context, planificarea protecției înainte de semănat devine o decizie esențială pentru continuitatea activității unei ferme.

„În ultimii ani observăm că riscurile climatice nu mai au un caracter izolat, iar fermierii sunt nevoiți să gestioneze tot mai des o combinație de fenomene extreme, de la secetă și îngheț până la grindină, furtuni sau exces de umiditate. Din experiența noastră din teren, decizia de a încheia o poliță înainte de semănat oferă fermierilor mai multă predictibilitate și le permite să își protejeze investițiile încă din cele mai vulnerabile etape ale ciclului agricol. În condițiile actuale, asigurarea devine o componentă esențială a managementului fermei”, precizează Dragoș Dancă, manager regional Centru-Nord Agra Asigurări.

Pachetul de reînsămânțare este conceput pentru situațiile în care cultura este compromisă în primele faze de vegetație și poate acoperi, în condițiile prevăzute de poliță, riscuri precum seceta în faza de răsărire, crusta, spălarea solului, dăunătorii specifici, înghețul asociat secetei de la finalul iernii, precum și daunele provocate de băltiri sau exces de umiditate. 

Pachetul poate fi utilizat atunci când unul dintre riscurile acoperite afectează cultura asigurată într-o măsură care impune reîntoarcerea sau reînsămânțarea acesteia. În astfel de situații, fermierii trebuie să avizeze dauna în cel mult patru zile de la producerea sau constatarea evenimentului, conform condițiilor prevăzute în polița de asigurare.

Pentru a beneficia de această protecție, fermierii trebuie să respecte termenele-limită de subscriere: 31 august pentru cultura de rapiță și 30 septembrie pentru cerealele de toamnă.

Procesul de ofertare este digitalizat, iar în situațiile standard o ofertă poate fi obținută în câteva minute. După acceptarea ofertei și transmiterea documentelor necesare, emiterea poliței se realizează, de regulă, în aproximativ 48 de ore. Fermierii pot solicita oferte prin intermediul partenerilor distribuitori sau direct prin managerii regionali Agra Asigurări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), exprimându-și solidaritatea față de acțiunile de protest ale crescătorilor de ovine și caprine, avertizează că agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Fără măsuri urgente și asumate de autorități, riscul de colaps se extinde asupra întregului sector agricol.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare reiterează solicitarea transmisă pe mai multe căi oficiale și publice, conducerii celor două Camere ale Parlamentului pentru introducerea de urgență pe ordinea de zi și adoptarea, în sesiunea extraordinară, a proiectelor legislative care prevăd măsuri de sprijin pentru sectoarele agricole aflate în dificultate, cu prioritate pentru zootehnie”, se arată într-un comunicat de presă al AAC.

Totodată, Alianța cere Guvernului să accelereze plata despăgubirilor pentru pierderile suferite de fermieri din cauza secetei, în condițiile în care Comisia Europeană a alocat României aproape 15 milioane de euro pentru compensarea fermierilor. Banii sunt blocați și plățile nu pot fi făcute din cauza lipsei cadrului legislativ necesar.

„Salutăm mobilizarea exemplară, solidaritatea și determinarea crescătorilor de ovine și caprine, care au ales să își facă auzite problemele prin protestul de astăzi, 30 iulie 2026, de la București. Acțiunea colegilor noștri evidențiază, încă o dată, că agricultura are nevoie de decizii rapide, de dialog real cu organizațiile profesionale și de asumare din partea autorităților. Din păcate, haosul politic se reflectă și la nivelul instituțiilor din subordinea ministerelor, unde degringolada riscă să pună în pericol întreg mediu antreprenorial românesc. Facem un nou apel către decidenții politici și în special către parlamentari să dea dovadă de responsabilitate și să adopte în regim de urgență măsurile care pot salva agricultura românească”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a aprobat avizul privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028 – 2034, a anunțat Dan Motreanu. Amendamentele pe care le-a propus eurodeputatul român pentru sprijinirea fermierilor au fost aprobate de REGI în dosarul pe care oficialul îl coordonează din partea Grupului PPE.

Astfel, s-a solicitat creșterea bugetului PAC la 433,01 miliarde euro, față de 300 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. „Prioritățile pe care le-am susținut în cursul negocierilor înseamnă un sprijin concret pentru fermierii din România. Am susținut plăți directe mai echitabile și continuarea convergenței între statele membre, astfel încât diferența dintre mediile naționale ale subvenției pe hectar să nu depășească 50 de euro”, arată Dan Motreanu.

Comisia REGI sprijină indexarea anuală a plăților directe în funcție de inflație și protejarea acestora împotriva taxelor.

„Cel puțin 5% din bugetul alocat fermierilor trebuie să fie destinat tinerilor fermieri și va fi acordat un sprijin de până la 300.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri și pentru dezvoltarea afacerilor rurale. Sprijinul va ajunge la 85% pentru investițiile realizate de tinerii fermieri și până la 75% pentru celelalte investiții agricole”, subliniază europarlamentarul.

Totodată, Dan Motreanu susține ca minimum 5% din fondurile pentru dezvoltare rurală să fie alocate pentru programul LEADER, iar cel puțin 30% din fondurile destinate dezvoltării rurale să fie gestionate prin instrumente teritoriale integrate. „Fermierii, întreprinderile rurale, organizațiile locale, autoritățile publice și persoanele fizice își pregătesc propriile strategii de dezvoltare locală și își gestionează propriile bugete. Sprijinim investițiile în accesul la apă și modernizarea sistemelor de irigații, esențiale pentru România, întrucât seceta și deficitul de apă afectează tot mai grav producția agricolă”, a punctat Dan Motreanu.

Avizul adoptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) va contribui la mandatul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind reforma PAC pentru perioada 2028–2034.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, două unități de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), anunță lansarea oficială a Programului „RADAR” (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate). „RADAR” este o inițiativă pilot dezvoltată în parteneriat, care urmărește testarea unui nou model de colaborare între cercetare și fermieri.

Pentru ca activitatea de cercetare să producă rezultate relevante și cu impact, problemele reale întâlnite în exploatațiile agricole trebuie să contribuie la definirea priorităților de cercetare și inovare, aceasta fiind o realitate tot mai evidentă în agricultură care a dus la elaborarea Programului „RADAR”.

Programul va fi inițial finanțat integral din fondurile proprii, valorificând expertiza, infrastructura și resursele interne pentru a clădi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. „RADAR” nu trebuie să fie perceput ca o activitate de consultanță sau ca un mecanism de control al fermierilor, ci ca un parteneriat transparent și aplicat cu mediul academic: „venim să înțelegem și să lucrăm împreună, identificând problemele reale din teren”.

Dr. ing. Viorel Cătălin Oltenacu, director SCDP Băneasa, punctează: „Considerăm că cercetarea trebuie să fie prezentă acolo unde apar provocările reale ale sectorului pomicol. Prin Programul RADAR ne propunem să construim un cadru de lucru prin care observațiile și nevoile identificate în ferme să poată contribui la definirea unor direcții de cercetare relevante și la dezvoltarea unor viitoare proiecte de inovare. Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”.

Sub sloganul „Fermieri - Probleme reale - Soluții din cercetare”, echipele mixte de specialiști (cercetare și suport tehnic) se vor deplasa direct în exploatațiile agricole. Scopul principal este colectarea sistematică a datelor din teren prin fișe standardizate, identificarea din timp a provocărilor fitosanitare și tehnologice (stres hidric, presiunea bolilor și dăunătorilor, adaptabilitate climatică etc) și validarea rapidă a unor soluții aplicate, în condiții reale de producție. Programul va rula într-o primă fază pilot de 12 luni, timp în care se va constitui o rețea de fermieri colaboratori și se va defini un portofoliu clar de probleme tehnologice prioritare.

„Problemele cu care se confruntă fermierii sunt din ce în ce mai complexe și nu mai pot fi abordate din perspectiva unei singure discipline. Colaborarea dintre SCDP Băneasa și ICDPP permite valorificarea unor competențe complementare și dezvoltarea unei imagini mai complete asupra provocărilor întâlnite în teren. Considerăm că parteneriatele dintre unitățile de cercetare reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor reale ale sectorului agricol”, precizează dr. ing. Roxana Zaharia, director ICDPP București.

Unul dintre obiectivele prioritare urmărite în cadrul programului este identificarea și stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare cu care se confruntă fermierii.

„Protecția plantelor reprezintă una dintre cele mai importante provocări în agricultură. Reducerea numărului de substanțe active, respectiv produse de protecția plantelor disponibile pe piață, precum și impactul semnificativ al schimbărilor climatice care se manifestă concret prin perturbarea ciclurilor biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor, impune sectorului agricol necesitatea optimizării constante a tehnologiilor existente dar și identificarea unor soluții mai sustenabile. Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, subliniază dr. Mihaela Monica Dinu, ICDPP București.

Depășind tiparele abordărilor clasice, „RADAR” instituie un flux continuu de colectare și valorificare a datelor din teren, transformând experiența directă a fermierilor într-un pilon de fundamentare a activității științifice. Prin acest model integrat, SCDP Băneasa și ICDPP București urmăresc atât maximizarea vizibilității cercetării agricole autohtone, cât și structurarea unui parteneriat public-privat solid, capabil să genereze noi consorții și să atragă finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură.

„RADAR este o inițiativă pilot prin care ne propunem să dezvoltăm un mecanism standardizat de colaborare între cercetare și fermieri în sectorul pomicol. Nu vorbim despre simple vizite în ferme, ci despre construirea unui sistem prin care problemele reale din exploatații să poată fi identificate, documentate și transformate în teme de cercetare, proiecte de inovare și direcții de dezvoltare. Dacă modelul își demonstrează utilitatea, acesta poate reprezenta un exemplu de bună practică ce va putea fi discutat și adaptat ulterior și de alte unități de cercetare interesate”, arată dr. ing. Damian Dragomir, coordonator Program „RADAR”.

Inițiativa „RADAR” este în concordanță cu direcțiile promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind creșterea competitivității agriculturii românești și cu orientările susținute de ASAS, care încurajează consolidarea legăturilor dintre cercetare, mediul academic, fermieri și sectorul economic, se arată într-un comunicat transmis de ASAS.

„Conducerea ASAS împreună cu toate unitățile din subordine subliniază ferm, prin deciziile și intervențiile recente, că mediul academic trebuie să își recalibreze în mod constant prioritățile științifice în funcție de vulnerabilitățile curente ale fermierilor.”

„RADAR” este acronimul pentru Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate și reprezintă un program pilot dezvoltat de SCDP Băneasa în parteneriat cu ICDPP București, având ca scop dezvoltarea unui mecanism de colaborare între cercetători și fermieri pentru identificarea problemelor reale din sectorul pomicol și orientarea activităților de cercetare către nevoile beneficiarilor. Ambele instituții reprezintă piloni de elită în cercetarea românească. ICDPP București este recunoscut național pentru expertiza în protecția plantelor, biotehnologii, ecotoxicologie și control biologic al bolilor și dăunătorilor, în timp ce SCDP Băneasa reprezintă un etalon în modernizarea și dezvoltarea pomicolă autohtonă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de extindere a restricțiilor privind exportul de ovine și caprine vii din România către țări terțe, în contextul apariției unor focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR). Asociația crescătorilor cere aplicarea principiului regionalizării.

„Înțelegem și susținem necesitatea aplicării măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea și eradicarea bolii. Protejarea sănătății animalelor și prevenirea răspândirii bolilor reprezintă obiective esențiale pentru întregul sector zootehnic. Cu toate acestea, considerăm că aplicarea unor restricții generalizate la nivelul întregului teritoriu al României afectează în mod disproporționat mii de crescători de animale din zone neafectate de boală, care respectă normele de biosecuritate și nu prezintă risc epidemiologic”, transmite Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor, care punctează că, exportul de ovine către state terțe reprezintă o componentă strategică a economiei rurale și a sectorului zootehnic românesc.

Uniunea Oierilor solicită autorităților române și instituțiilor europene aplicarea principiului regionalizării și al evaluării riscului epidemiologic. „Considerăm că fermierii din județele neafectate nu trebuie să suporte consecințele economice ale unor focare izolate. Uniunea Oierilor își reafirmă disponibilitatea de a participa la consultări și grupuri de lucru pentru identificarea unor soluții echilibrate.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

• Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

• Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

• Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

• Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Viticultura noastră are una dintre cele mai vechi tradiții din Europa, România fiind un actor relevant pe piața europeană a vinului cu aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie și producții de 4,1 milioane de hectolitri de vin în 2025, conform datelor Eurostat. Dincolo de aceste cifre, sectorul este puternic influențat de variabilitatea climatică, care exercită presiune tot mai mare asupra potențialului de producție.

În ultimii ani, viticultura s-a desfășurat într-un climat din ce în ce mai instabil, caracterizat de fluctuații de temperatură, perioade de umiditate ridicată și fenomene meteorologice extreme, care amplifică presiunea bolilor fungice. Făinarea rămâne una dintre cele mai persistente amenințări pentru vița-de-vie, afectând direct fotosinteza, dezvoltarea ciorchinelui și calitatea finală a vinului. În aceste condiții, protecția fitosanitară devine un element critic pentru stabilitatea producției și profitabilitatea exploatațiilor viticole.

Integrarea Talendo^® în programul de protecție a culturilor

În Dobrogea, comuna Cobadin – județul Constanța, se află Crama Viișoara cu aproximativ 450 ha de viță-de-vie, suprafață pe care sunt atât soiuri autohtone de struguri, cât și internaționale. Producția de vin este direcționată către piețele urbane din București și Constanța, precum și către vânzări directe din cramă.

Într-o exploatație de această dimensiune, gestionarea presiunii bolilor rămâne o parte constantă și esențială a fiecărui sezon de vegetație. „Când apare făinarea, o vezi imediat pentru că frunzele capătă acel aspect specific și nu își mai îndeplinesc funcția, iar strugurii pur și simplu nu se dezvoltă corespunzător. Boabele rămân mici, coaja devine groasă, crapă și nu mai acumulează zahăr corespunzător. Într-un an dificil, vezi cum cultura are de suferit zi de zi, știind că vinul nu va avea aceleași arome. Pentru a gestiona acest risc, am integrat fungicidul Talendo^®, bazat pe molecula de proquinazid, în strategia mea de protecție a culturii și am observat încă de la prima aplicare cum combate făinarea de pe frunze și împiedică reapariția acesteia”, ne-a zis ing. Daniel Marinescu, managerul plantației viticole de la Crama Viișoara.

Proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează preventiv prin inhibarea etapelor timpurii de dezvoltare ale agentului patogen, întrerupând ciclul infecției înainte să afecteze țesuturile plantei. În plus, proprietatea sa de redistribuire în fază de vapori permite o protecție extinsă, aspect esențial în viile cu densitate mare și creștere activă.

Inginerul Daniel Marinescu evidențiază utilizarea constantă și încrederea pe termen lung în produsul pe bază de proquinazid: „Îl folosim în plantații de cel puțin 12 ani, pe întreaga suprafață. Talendo^® este unul dintre cele mai bune produse pe care le-am folosit, deoarece controlează excelent făinarea. Are atât efect preventiv, cât și curativ și funcționează 100%. Aș spune că, mai ales pe partea curativă, există foarte puține soluții pe piață care sunt cu adevărat eficiente, dar acesta performează foarte bine, chiar peste așteptări”.

Un alt avantaj important este performanța Talendo^® în condiții meteorologice dificile, unde stabilitatea tratamentului devine critică. „Este rezistent la spălare și rămâne eficient în condiții variabile”, a adăugat Daniel Marinescu. Această caracteristică este deosebit de relevantă într-un climat în care precipitațiile și umiditatea ridicată pot compromite rapid eficiența soluțiilor de protecție.

Prin integrarea Talendo^® în programul său de protecție a culturilor, Crama Viișoara menține un control constant asupra făinării pe întreaga suprafață cultivată, protejând atât potențialul producției, cât și calitatea strugurilor. Într-un sector tot mai influențat de incertitudini climatice și decizii tehnice complexe, acest nivel de stabilitate reprezintă un avantaj competitiv.

Crama Viișoara oferă un exemplu pentru modul în care viticultura românească evoluează la intersecția dintre tradiție și inovație. În acest echilibru, experiența din teren și soluții precum molecula proquinazid contribuie împreună la susținerea competitivității unui sector cu un potențial puternic pe piața europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!