Creșterea prețurilor, volatilitatea piețelor internaționale și incertitudinile geopolitice accentuează vulnerabilitatea fermierilor din țara noastră și a economiei naționale. În acest context, la Slobozia - Ialomița, un grup de ingineri români lansează un proiect ambițios de înființare și dezvoltare a unei unități de producere a îngrășămintelor chimice, o inițiativă exclusiv privată, bazată pe expertiză tehnică, investiții responsabile și o viziune pe termen lung.

Înainte de 1990, România era un actor important în industria îngrășămintelor chimice, având 13 mari combinate de producție care asigurau necesarul pentru agricultura națională și permiteau realizarea de exporturi constante. „Această capacitate industrială a reprezentat un pilon esențial pentru dezvoltarea agriculturii și pentru securitatea alimentară a țării”, spune dr. ing. Nicu Vasile, fermier și fost președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Astăzi, la mai bine de trei decenii distanță, aproape toate aceste capacități de producție nu mai funcționează, iar România a devenit dependentă de importul de îngrășăminte pentru agricultură.

„România nu duce lipsă de specialiști sau de tradiție industrială. Ceea ce ne-a lipsit, mult timp, a fost curajul de a reconstrui. Acest proiect este dovada că se poate”, susține Nicu Vasile, unul dintre inițiatorii proiectului de înființare și dezvoltare a unei unități de producere a îngrășămintelor chimice la Slobozia – jud. Ialomița.

Noua unitate, realizată de către compania FER Protect Plant, este concepută pentru a funcționa la standarde tehnologice și de mediu actuale, având ca obiectiv principal producerea de îngrășăminte adaptate nevoilor reale ale fermierilor autohtoni, cu un lanț de aprovizionare sigur și costuri competitive.

„Ne dorim să oferim agricultorilor români predictibilitate și stabilitate. Producția locală înseamnă mai puține riscuri, prețuri corecte și o relație directă între producător și fermier. Fertilizatorii foliari, care sunt produși în noua unitate, reduc cu 15-20% necesarul de îngrășăminte chimice solide, iar gradul de asimilare îmbunătățește calitatea recoltelor”, precizează George Băcănescu, inginer cercetător și coordonator tehnic al proiectului.

Potrivit estimărilor realizate de echipa de ingineri, proiectul are potențialul de a schimba semnificativ piața îngrășămintelor chimice din România în următorii ani.

„Aceasta nu este doar o investiție într-o unitate de producție, ci o investiție în viitorul agriculturii românești. Dacă vrem performanță, trebuie să ne bazăm pe producție internă și pe know-how românesc. Este foarte importantă implicarea chimiei românești pe filiera cercetare - producție, precum și a Facultății de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității Politehnice București al cărei mentor este prof. univ. Ecaterina Andronescu”, subliniază reprezentanții companiei FER Protect Plant.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

În ultimele zile, crescătorii de vaci au primit de la fabricile care le cumpără laptele înștiințări de modificare a prețului pentru perioada aprilie – iunie 2026. Și să nu vă imaginați că prețul laptelui s-ar duce în sus, nicidecum, modificarea este în minus.

De pildă, un procesator oferă 1,5 lei pe litru, fără plata grăsimii suplimentare. Prețul este pentru o fermă mai mărișoară, care livrează zilnic ceva cantitate de lapte. Sunt, însă, crescători mai mici cărora li s-a propus prețul de 1,2 lei pe litrul de lapte. Asta în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei pe litru, iar pe crescătorul autohton producerea unui litru de lapte îl costă mult peste doi lei.

O altă problemă, ce știu consumatorii despre laptele pe care-l cumpără din magazine? Etichetele nu ne spun prea multe, mai ales referitor la trasabilitate. Produce România suficient lapte ca să-și acopere consumul? Crescătorii din vestul țării susțin că intră în țară cantități foarte mari de lapte și, mai grav, nu-l controlează nimeni să vadă dacă-i conform reglementărilor noastre. Ce calități are laptele importat? Ce fac autoritățile sanitar-veterinare? Potrivit statisticii, România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum, situație care se menține și în 2026.

„Iar și iar, fermierul produce în pierdere, iar pe lanț prețul laptelui nu suferă nici o corecție pentru a deveni mai atractiv pentru consumator. În fermele de bovine, consumăm între 4 și 7 litri de motorină pentru a produce o tonă de porumb siloz (înființarea cultură, tocat, transport, tasat), iar creșterea prețului motorinei, pe fondul scăderii prețului de vânzare a laptelui la poarta fermei o asimilăm cu o catastrofă. În ultimele două luni, două ferme HolsteinRo cu un efectiv de peste 250 vaci la muls și-au oprit activitatea. Lista fermelor care vor abandona sectorul se va mări în perioada următoare”, arată Ionuț Lupu, fermier și director executiv al Asociației HolsteinRo, adăugând: „În România ne luptăm cu o elasticitate mult prea redusă a ofertei de lapte pe termen scurt, având în vedere că producția nu poate fi ajustată rapid din cauza ciclului lung de viață al vacilor de lapte, investițiile foarte mari în ferme și imposibilitatea de a ne opri producția chiar dacă prețurile scad”.

În țara vecină, Ungaria, fermierii primesc 15 HUF (200 lei/tona de lapte livrată) pentru următoarele trei luni. „HolsteinRo, alături de ceilalți colegi fermieri, am solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României introducerea unei scheme similare ca cea din Ungaria, un sprijin vital pentru existența sectorului”, subliniază Ionuț Lupu.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Lucrurile valoroase apar ca urmare a unei nevoi, ca soluție pentru o problemă întâmpinată. Această afirmație poate părea un truism, dar încă sunt oameni care cred că o afacere ar trebui pornită de la ceea ce presupun ei că ar fi bun pentru piaţă şi nu de la o necesitate expresă. Or, istoria companiei germane HORSCH Maschinen GmbH este o dovadă că o trebuință satisfăcută devine utilă în aceeași măsură și altora cu aceleași nevoi. Degeaba inventăm lucruri, dacă nu are nimeni nevoie de ele. Am preluat pentru a prefața scurtul interviu cu Philipp Horsch câteva fragmente din istoricul acestei companii de pe site-ul lor.

La originea acestei companii nu a stat o strategie industrială, ci o experiență agricolă de familie, începută cu mult înainte de fondarea propriu-zisă a companiei.

În 1969, Dankwart Horsch, tatăl lui Michael și Philipp Horsch, a preluat în arendă ferma Sitzenhof, în apropiere de Schwandorf, Bavaria. Pentru el a fost o oportunitate de dezvoltare pentru că deja avea o mică fermă. Familia Horsch era, prin mai multe ramuri, profund legată de agricultură, așa că la reuniunile de familie discuțiile se concentrau pe problemele pe care le întâmpinau în fermele lor (unele, cu soluri pietroase sau aflate în zone colinare slab productive) și pe găsirea de soluții.

Foto: Horsch

În acest context, familia Horsch a fost una dintre adeptele timpurii ale agriculturii no-till, într-o perioadă în care renunțarea la plug era considerată, în Germania, o abatere serioasă de la normele agronomice acceptate. Într-un astfel de mediu au crescut copiii lui Dankwart și Brunhilde Horsch, fiind puternic influențați de spiritul de unitate al familiei și de ideile lor progresiste în domeniul agricol. Cei cinci băieți au urmat cu toții o pregătire agricolă, fiind învestiți cu încredere de către părinții lor care i-au lăsat, încă adolescenți fiind, să administreze ferma câte un an fiecare. Michael Horsch, cel mai mare dintre frați, fiind pasionat de mașini, avea să-și dovedească talentul în mecanizare, realizând la solicitarea unui unchi al său, care era nemulțumit de semănătorile de pe piață, ce se foloseau pentru semănatul pe sol acoperit cu folie de plastic, o mașină nouă, mai bună decât ce exista pe piață. Satisfacția acestei reușite i-a dat curaj să dea curs altor probleme cu care se confruntau numeroșii membri ai familiei Horsch în propriile ferme. Atenția sa s-a îndreptat către dezvoltarea unei mașini capabile să semene sub resturi vegetale. Produsul final al acestei etape de dezvoltare a fost „Seed-Exactor”, utilaj care avea să stea la baza fondării ulterioare a HORSCH Maschinen GmbH. În primă fază, mașina a fost utilizată exclusiv de membrii familiei, însă interesul pentru Seed-Exactor a depășit rapid cercul familiei Horsch. Pentru că proiectele de dezvoltare a utilajelor necesitau investiții tot mai mari, unii membri ai familiei l-au sfătuit pe Michael Horsch să-și înființeze propria companie. Ca urmare, în 1984 a fondat, împreună cu unchiul său Walter Horsch (care a avut un rol esențial în organizarea financiară și administrativă a companiei), HORSCH Maschinen GmbH. În aceeași perioadă își cunoaște și viitoarea soție, fata unuia dintre beneficiarii Seed-Exactor, Manfred Dorsemagen din Franța, unde a mers de mai multe ori să rezolve niște probleme tehnice. În 1988, după ce Cornelia și-a finalizat studiile în economie, ea și Michael Horsch s-au căsătorit. Soția sa avea să se implice total în companie, preluând pentru început responsabilitatea pentru vânzări și marketing.

Foto: Horsch

Philipp Horsch, cel cu care ne-am întâlnit la standul companiei de la Agritechnica 2025, s-a alăturat fratelui său la mijlocul anilor '90. Format atât ca fermier, cât și ca inginer, Philipp Horsch a preluat responsabilități în cercetare-dezvoltare, producție și service, contribuind la extinderea gamei de utilaje pentru lucrări minime ale solului și semănat direct. În această perioadă apar și alte dezvoltări importante, precum sistemul „Terra-Trac”, care a marcat trecerea către utilaje de mare capacitate, adaptate exploatațiilor extinse.

Astăzi, Horsch este un producător internațional de utilaje agricole, însă direcțiile sale tehnologice – semănatul direct, lucrările minime ale solului, dezvoltarea de utilaje pornind de la realitățile din fermă – își au rădăcinile în această istorie agricolă de familie. Interviul cu Philipp Horsch și soția sa oferă perspectiva directă asupra modului în care o experiență practică, începută în fermă, a fost transformată într-un proiect industrial de amploare.

Vizitând standul Horsch de la Agritechnica 2025, l-am întâlnit pe Philipp Horsch alături de soția sa Elke, despre care am aflat cu plăcere că este de origine din România, fapt care ne-a facilitat dialogul cu domnul Horsch. Vă invităm să citiți în continuare scurtul interviu pe care ni l-au acordat.

Am să încep cu o întrebare mai personală, asta pentru că v-am întâlnit aici alături de soție, care ne-a surprins cu faptul că vorbește românește: cine a fost mai întâi, soția sau firma? 

Philipp: Compania este înființată înainte de a ne cunoaște, este mai veche. 

Elke: (râde și completează) Dar nu e cu mult mai în vârstă decât mine.

Cum a început povestea Horsch? 

Philipp: Compania a luat ființă acasă, la ferma părinților noștri. Suntem cinci frați și toți am învățat meseria de fermier. Fratele meu cel mai mare, Michael, a fost cel care a început să se ocupe de utilaje, iar noi, ceilalți, am gândit împreună cu el și am lucrat alături de el. La început, primii clienți au fost familia și rudele. Apoi, pas cu pas, firma a crescut. A venit căderea Zidului Berlinului și în 1990 granițele au fost deschise către est și compania a început să crească și mai mult, iar din 2000 creșterea a fost foarte rapidă. Din familia noastră, doar eu și fratele cel mare suntem în firmă, ceilalți frați au rămas fermieri.

Așadar, frații au fost primii care au beneficiat de echipament. 

Philipp: Exact, ei au fost primii care au folosit utilajele, dar au și contribuit la realizarea lor.

Care a fost primul utilaj realizat? 

Philipp: Primele utilaje au fost semănători pentru semănat direct cu capete de frezare rotative (utilajul numit Seed-Exactor era o semănătoare al cărei principiu de funcționare era unul neconvențional: o freză orizontală tăia stratul superior al solului și, în timp ce pământul era încă în aer, semințele erau plasate sub acesta, fiind ulterior acoperite de solul care cădea. n. r.). La acea vreme, pe piață nu existau astfel de mașini. Noi făceam mult semănat direct în fermele noastre și aveam nevoie de soluții adaptate. Așa au apărut primele semănători, unele acționate cu freze rotative.

Marii fermieri au fost cei care au venit cu ideile pentru a construi mașinile care îi ajută să recolteze, să pregătească și, bineînțeles, să întrețină culturile după recoltare? 

Philipp: Da, fără îndoială. Noi înșine provenim dintr-o exploatație mare, prin urmare, am fost întotdeauna conștienți de problemele cu care se confruntă fermele mai mari. Și, bineînțeles, am făcut întotdeauna schimb de idei cu mulți fermieri. Acest lucru duce în mod natural la idei noi. Și toate acestea sunt globale, desigur.

Așadar, echipamentele sunt construite practic în funcție de nevoile fermierilor, fie la scară mare, fie la scară mică? 

Philipp: Nu doar în ceea ce privește nevoile lor, ci și în funcție de ideile noastre despre cum vrem să contribuim la viitorul agriculturii.

Există o rețetă a succesului? 

Philipp: Da, cheia succesului este, în cele din urmă, orientarea către client. Este esența. Asta înseamnă că trebuie să ai contact cu fermierii, să fii aproape de probleme – acesta este, cu siguranță, unul dintre cele mai importante aspecte.

Europa vrea să devină verde, cum vedeți această problemă din perspectiva dumneavoastră? 

Philipp: Green Deal-ul a fost, în cele din urmă, ajustat. Cea mai mare parte a agriculturii este deja verde, iar Europa a învățat să abordeze acest subiect cu mai multă obiectivitate. Acest lucru ne ajută, în mod natural, să atingem obiectivele propuse.

Privind în urmă, ați mai începe acest business în familie? 

Philipp: Absolut, pentru că a funcționat excepțional. 

Elke: Pentru că suntem noi înșine pasionați de agricultură.

A fost un avantaj că ați fost fermier? 

Philipp: Nu a fost doar un avantaj, ci o condiție de bază.

Care ar fi cea mai mare bucurie pentru dumneavoastră? 

Philipp: Ca afacerea să rămână în familie și să fie dusă mai departe de următoarea generație. Suntem deja în acest proces. Suntem patru acționari și avem, în total, 13 copii. Primii patru sunt deja implicați în companie – trei băieți și o fată. Și vor urma și alții.

Aveți vreun regret? 

Philipp: Nu.

Ați pus vreodată munca mai presus de familie? 

Elke: (râde și răspunde în locul lui) Întotdeauna! Dar n-am avut niciodată un moment în care asta să fi fost o problemă.

Asta pentru că l-ați înțeles și l-ați susținut. 

Elke: Da. 

Philipp: Compania a fost întotdeauna o prioritate. 

Elke: Noi, când ne-am căsătorit, am decis amândoi că firma o să fie primul nostru țel în viață.

Philipp: Dar dacă există probleme ocazionale în cadrul familiei, familia trebuie să se controleze în acel moment. 

Elke: Și nu au fost niciodată mari probleme în familie. Avem trei copii adulți acum. Am fost binecuvântați și n-am avut niciodată probleme așa mari, ca să nu le putem rezolva.

Cum v-ați întâlnit? 

Philipp: La studii, la Mannheim, ca studenți. 

Elke: Eu studiam psihologia. Locuiam în Baden-Württemberg, dar studiam în Mannheim.

Ce vă mai doriți pentru viitor? 

Philipp: Sunt mulțumit. Dacă putem continua așa, este suficient pentru mine.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

În 2025, De Colțești (Torockoi) estimează o cifră de afaceri de 30 milioane de lei, cu aproximativ 12% mai mare față de 2024. Începutul lui 2026 vine cu o direcție optimistă și o confirmare a calității, Brânza frământată De Colțești se află pe poziția 80 în Top 100 „Best Cheeses in the World”, în clasamentul TasteAtlas 2026.

Brânzeturile comercializate sub brandul De Colțești sunt produse și maturate local, în județul Alba, laptele fiind colectat de la fermierii din zonă.

„În 2026, rămânem pragmatici, investim prudent și ne dorim o consolidare a relațiilor cu băcăniile, magazinele premium și restaurantele care valorifică brânzeturile locale în meniuri. În ultimii ani, am investit aproximativ 3,5 milioane de euro în fabrica din Colțești. Astfel de investiții au fost necesare și strategice, cu un focus clar pe un depozit de maturare modern, care permite maturarea a 300 de tone de brânză. În cei peste 30 de ani de activitate, am evoluat încet, dar constant: de la o fabrică de familie care își dorea valorificarea laptelui proaspăt local, la o fabrică în care atenția la detalii, dorința de a păstra gustul și inovația au fost reperele noastre. În tot acest timp, am crescut sănătos, fără să facem salturi care să ne destabilizeze. Am greșit, am fost dezamăgiți, dar am învățat mult și am schimbat lucrurile, fără să facem rabat de la gustul adevărat al brânzeturilor. Direcția sustenabilă a fabricii este păstrată și datorită echipei noastre. Am investit mult în definirea echipei de specialiști cu care lucrăm. În prezent, avem aproape 70 de angajați, însă colaborăm și cu specialiști externi”, arată Robert Szakacs, administratorul De Colțești (Torockoi).

Afacere de familie cu peste 30 de ani de activitate

Fondată în anul 1994, în satul Colțești (comuna Rîmetea) din județul Alba, afacerea De Colțești este astăzi la a doua generație. A evoluat de la o mică afacere de familie la o fabrică reper pentru piața românească de brânzeturi maturate. În fabrica din Munții Apuseni se procesează zilnic aproximativ 25.000–30.000 de litri de lapte, echivalentul a 60–80 de tone de produse pe lună.

În ultimii ani, compania a investit aproximativ 3,5 milioane de euro, bani proveniți din creditare și profit reinvestit, într-o cameră de maturare de aproximativ 300 tone și în soluții de îngrijire și monitorizare permanentă, toate inspirate din practicile fabricilor de brânzeturi elvețiene.

De Colțești s-a dezvoltat ca o unitate modernă de procesare a laptelui care îmbină tradițiile locale de prelucrare cu standarde tehnologice contemporane, bazându-se pe lapte provenit de la fermele din proximitatea fabricii.

Brandul este cunoscut mai ales pentru brânzeturile maturate și îndelung maturate, în special brânzeturi tari cu gust pronunțat, plin, comercializate frecvent sub brandul De Colțești. Portofoliul include atât stiluri tradiționale românești, cât și produse inspirate din tradiții europene de cheesemaking, adaptate preferințelor consumatorului modern.

Filosofia de producție pune accent pe controlul calității, consistența gustului și procese de maturare atent gestionate, păstrând totodată o identitate regională puternică.

De Colțești este considerat unul dintre reprezentanții relevanți ai scenei moderne a brânzeturilor din România, reușind să conecteze tradiția transilvăneană cu rigoarea industrială și o abordare orientată spre piață. În ediția 2026 a clasamentului TasteAtlas „Best Cheeses in the World”, Brânza frământată De Colțești a fost inclusă în Top 100, pe locul 80.

Produsele De Colțești sunt prezente în comerțul tradițional, în magazine specializate și  în băcănii, precum și în rețele precum Carrefour național și regional în Kaufland, Mega Image, Freshful și Sezamo. Brandul operează, de asemenea, un magazin online B2C și un punct ambulant de vânzare la Conacul Secuiesc, din județul Alba, de la Colțești.

Obiective pentru noul an

Pentru 2026, compania anunță întărirea canalului direct-to-consumer, cu accent pe comenzi recurente, pachete pentru familii și, acolo unde logistica permite, formule de abonament, gândite pentru consumatori care urmăresc predictibilitatea și consistența produselor din coș.

De Colțești, cifrele anului 2025:

• 2% vânzări online din totalul vânzărilor fabricii;

• vânzări online: 600.000 lei/an

• valoare medie coș: 200 lei

• număr magazine/listări: 800

• județe cu acoperire logistică: Cluj, Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Bistrița, Ilfov

În HoReCa, gustul rămâne esențial, însă consistența este criteriul care susține utilizarea unui produs în meniuri, zi de zi. De Colțești lucrează cu bucătari care urmăresc standarde, trasabilitate clară și comportament previzibil la utilizare atât la rece, cât și la cald.

În 2026, compania își propune un dialog mai aplicat cu profesioniștii din industrie, centrat pe nevoi reale, disponibilitate, loturi și ritmuri de livrare, cu accent pe asumarea promisiunilor operaționale. În 2025, numărul partenerilor activi din HoReCa a fost de 177, distribuție directă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.

Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.

Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.

„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:

• Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;

• Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;

• Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;

• Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;

• Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

AMLO Group AB și Fröjdia AB anunță că au achiziționat, în comun, patrimoniul societății aflate în faliment Överum Industries AB. Achiziția marchează revenirea uneia dintre companiile industriale istorice din Suedia în proprietate suedeză, după o perioadă îndelungată sub proprietatea unor structuri externe.

Ambele companii, AMLO și Fröjdia, aduc o vastă experiență industrială și o reputație solidă în sectorul de producție suedez. Noii proprietari subliniază ambiția lor de a reconstrui și dezvolta operațiunile din Överum, punând accent pe angajamente pe termen lung, stabilitate și competență tehnică ridicată.

„Această achiziție marchează un nou început pentru unul dintre cele mai recunoscute branduri industriale ale Suediei, care revine acum în proprietate suedeză după mai mulți ani în cadrul unei structuri corporative internaționale. Expertiza unică a Överum și istoria sa de prestigiu oferă un potențial solid pentru reconstrucția operațiunilor și asigurarea faptului că produsele sale rămân o parte importantă atât a industriei agricole suedeze, cât și internaționale”, arată Thomas Fröjd.

Un rol central în etapa următoare va fi deținut de Amir Lotfi, care preia funcția de director general începând cu data de 19 noiembrie 2025. Lotfi are o legătură îndelungată cu compania, acesta ocupând anterior funcția de director general adjunct al companiei între anii 2001 și 2011. Experiența sa, leadershipul și înțelegerea profundă a companiei, cât și a mediului său de producție vor fi esențiale pentru relansarea operațiunilor. „Acesta este un moment istoric. Fabrica din Bruket (n.r. orașul Överum) nu este doar o operațiune industrială, ci este o moștenire istorică. Readucerea companiei în proprietate suedeză, alături de valorificarea tradiției sale industriale solide, reprezintă atât o oportunitate majoră, cât și o mare responsabilitate”, punctează Amir Lotfi.

Noii proprietari privesc cu încredere către viitor și urmăresc să păstreze identitatea puternică a companiei, modernizând în același timp operațiunile, consolidând relațiile cu clienții și creând condițiile necesare pentru o creștere durabilă.

„De generații întregi, Överum a fost sinonim cu inovația și calitatea. Cu experiența și angajamentul nostru combinat, vom asigura continuarea acestei tradiții, cât și dezvoltarea ei în continuare”, afirmă reprezentanții AMLO Group AB și Fröjdia AB.

Achiziția marchează începutul unui nou capitol pentru fabrica din Överum cu un accent clar pe implicarea regională, dezvoltarea competențelor și relansarea creșterii industriale. Överum Agro intenționează să consolideze și să extindă în mod proactiv piețele sale internaționale, creând valoare adăugată pentru toți clienții de export din Europa, cât și din întreaga lume.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Exim Banca Românească și Maschio Gaspardo România derulează un parteneriat strategic prin care banca, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, sprijină exporturile companiei, oferind protecție împotriva diverselor riscuri comerciale și politice asociate piețelor externe.

Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător local de utilaje agricole, cu fabrică în județul Arad, la Chișineu Criș, exportă echipamente „Made in Romania” către fermierii din întreaga regiune. Cu asigurările emise de Exim Banca Românească, compania beneficiază de un cadru sigur pentru derularea operațiunilor internaționale, contribuind la susținerea agriculturii și în afara granițelor României.

„Parteneriatul cu Exim Banca Românească ne oferă mai mult decât siguranță operațională, ne oferă încrederea de a privi spre viitor. Este o colaborare esențială pentru consolidarea activității noastre pentru că ne oferă perspectiva unui parcurs sustenabil în contextul actual. Iar acest cadru solid de predictibilitate ne permite să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, și anume dezvoltarea durabilă a producției și sprijinirea fermierilor din regiune”, a declarat Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo.

Maschio Gaspardo România este parte a grupului italian Maschio Gaspardo care are opt unităţi mari de producţie, cinci în Italia şi alte trei în străinătate (România, India şi China) şi 14 filiale de vânzări în străinătate (Italia, Franța, Spania, Germania, Benelux, UK, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, China, India, România).

„Exim Banca Românească oferă companiilor românești soluții financiare adaptate provocărilor actuale. Ne bucurăm să vedem că aceste demersuri dau rezultate, așa cum arată parteneriatul cu Maschio Gaspardo, care beneficiază de un cadru sigur pentru extinderea activității pe piețe cu potențial, dar expuse unor riscuri diverse. Astfel de exemple ne motivează să inovăm constant și să continuăm să susținem antreprenorii români în procesul de creștere și internaționalizare”, a precizat Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească.

În calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, Exim Banca Românească oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și înlesnește accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mixului de garanții.

Recent, banca a aderat la Mecanismul InvestEU de garantare a creditelor la export pentru Ucraina – o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Fondului European de Investiții (FEI). Aderarea crește capacitatea Exim Banca Românească, în numele și în contul statului, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small Mid-Caps) care exportă în Ucraina.

Instrumentele Exim Banca Românească care pot beneficia de susținere prin Mecanismul InvestEU sunt: 

• Polița de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri non-piață – pentru exporturile cu termen de plată de până la 2 ani;

• Polița de asigurare a creditelor de export pe termen mediu și lung – pentru exporturile cu termen de plată de peste 2 ani;

• Polița de asigurare a creditului cumpărător – pentru creditele cu durata mai mare de 2 ani, acordate cumpărătorilor externi pentru achiziția de bunuri și servicii din România.

Exim Banca Românească este una dintre băncile de top din România, având acționariat 100% românesc. Banca oferă segmentului corporate o gamă largă de produse și servicii de calitate, acoperind întregul ciclul de finanțare, precum și servicii tranzacționale – finanțare, garanții, asigurări, produse de trezorerie, administrare de numerar, factoring și finanțare comercială. Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție formată din 82 de sucursale și 26 de centre de afaceri, cele din urmă fiind dedicate exclusiv companiilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027). Lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este preconizată pentru perioada septembrie - octombrie 2025.

Finanțarea acordată în cadrul intervenției DR-23 este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește 10 milioane de euro pentru investițiile de înființare în sectorul panificației și de cel mult 3 milioane euro pentru celelalte tipuri de investiții.

Beneficiarii eligibili, conform fișei intervenției DR-23, pentru acest tip de finanțare sunt operatorii economici care se încadrează în categoria IMM (întreprinderi mici și mijlocii) conform Legii nr. 346/ 2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile mari.

Dintre tipurile de investiții care se pot finanța prin intervenția DR-23, amintim: fabricarea înghețatei și a sorbetului, fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare. Totodată, sunt eligibile pentru finanțare fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea condimentelor şi ingredientelor, dar și fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea.

Domeniile de activitate eligibile pentru investiții sunt detaliate în Anexa 16 la Ghidul solicitantului. Tot pachetul procedural ce include Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-23 este disponibil pe site-ul AFIR, la secțiunea Finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a transmis informații referitoare la implementarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM, aferent perioadei 2023 – 2026, aprobat prin OUG nr. 65/2023. Astfel, sunt semnate 20 de acorduri de finanțare, cu investiții de peste 3,6 miliarde lei.

Până la ora actuală, AFIR a încheiat 20 de acorduri de finanțare cu o valoare totală a investițiilor de 3.697.030.708 lei și o valoare a ajutorului de stat de 2.187.781.206 lei. Primele opt acorduri, semnate în luna octombrie 2024, au însumat investiții de 1.324.393.060 lei, cu un ajutor de stat de 882.650.438 lei. În perioada martie – aprilie 2025, au fost semnate încă 12 acorduri, cu o valoare totală a investițiilor de 1.486.458.089 lei și un ajutor de stat de 863.388.146 lei.

În prezent, primele opt întreprinderi beneficiare se află în etapa de demarare a investițiilor, respectiv au început lucrările de construcție sau au încheiat angajamente juridice ferme pentru achiziția echipamentelor necesare.

Proiectele contractate vizează dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare la nivel național și acoperă o gamă largă de activități eligibile, inclusiv prelucrarea și conservarea cărnii, a peștelui, a fructelor și legumelor, fabricarea produselor lactate, de morărit, de panificație și a zahărului.

Schema de ajutor de stat INVESTALIM beneficiază de un buget total de 590 de milioane de euro, asigurat din bugetul de stat pentru perioada 2023 – 2026. Ajutorul nerambursabil poate atinge un nivel de până la 57.750.000 euro per întreprindere, cu intensități de sprijin cuprinse între 30% și 70%, în funcție de tipul și dimensiunea beneficiarului.

Pentru anii următori, semnarea acordurilor de finanțare va depinde de alocarea bugetară disponibilă și de aprobarea creditelor de angajament prin legile bugetare anuale.

Lista finală a solicitărilor eligibile și alte detalii privind sesiunea de finanțare sunt disponibile pe site-ul oficial al AFIR: www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Ședința de Guvern de joi, 27 martie 2025, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea art. 8 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 844/2023 privind aprobarea procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităţilor de acordare, a indicatorilor cantitativi şi calitativi ai investiţiei, precum şi a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante.

Principala modificare vizează extinderea termenului de demarare a investiției și de prezentare a sursei de finanțare de la 6 la 7 luni de la emiterea acordului pentru finanțare. Amendamentul vine în sprijinul întreprinderilor beneficiare, oferindu-le mai mult timp pentru îndeplinirea obligațiilor financiare și evitarea riscului de a pierde finanțarea.

„Antreprenorii din industria alimentară au mai multă flexibilitate și siguranță în accesarea finanțărilor. INVESTALIM rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, și susținerea producătorilor români”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Programul INVESTALIM are ca obiectiv sprijinirea industriei alimentare, dezvoltarea zonelor agricole și menținerea competitivității producătorilor români pe piața internă și internațională. „Totodată, programul contribuie la asigurarea securității alimentare, evitarea blocajelor în aprovizionarea cu alimente și protejarea locurilor de muncă din sectorul agroalimentar”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!