În condițiile în care Rusia domină piața exporturilor de grâu către Egipt, România a reușit să „smulgă”, de această dată, 120.000 de tone din brațele competitorilor la licitația GASC de joi, 16 martie 2018, adică 50 la sută din partida contractată de cumpărător.

Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, autoritățile egiptene au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Aston la un preț de 216,97 dolari SUA (preț Free On Board - FOB), la care se adaugă un cost de 16,39 USD reprezentând transportul, adică un total de 233,36 dolari americani tona metrică.

De asemenea, alte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească au plecat către Egipt la un preț FOB de 217 USD (FOB) plus 16,39 dolari americani transportul, prețul final contractat fiind acela de 233,39 USD.

Pe de altă parte, românii au reușit să vândă egiptenilor, prin intermediul ADM, o cantitate de 60.000 de tone de grâu pentru morărit la un preț pe tonă de 218,79 USD, plus 15,25 USD transportul, adică 234,04 dolari SUA tona metrică.

Nu în ultimul rând, Cerealcom a vândut alte 60.000 de tone de grâu către Egipt la un preț de 218,79 USD, plus 15,25 dolari SUA transportul, costul final licitat fiind de 234,04 USD tona metrică.

Astfel, grâul românesc a reușit să câștige la tonă un plus de circa 0,70 USD față de ofertele rusești, pentru cele 120.000 de tone de grâu comercializate.

În opinia șefului PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, „este foarte greu de crezut” că pot fi probleme cu cele 63.000 de tone de grâu pe care Cerealcom Dolj le-a exportat în Egipt, în urma unei licitații organizate de GASC (autoritatea de achiziție a materiilor prime a statului nord-african), și la care ar fi fost descoperite semințe de mac de către inspectorii de carantină din țara destinatară.

Dragnea se bazează pe spusele ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora informația transmisă de Reuters cu câteva zile în urmă nu ar fi una oficială.

„L-am întrebat pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea) despre discuția cu grâul care ar fi fost refuzat în Egipt. Ne-a spus foarte clar că ea nu este o informație oficială. Grâul despre care este vorba a fost exportat prin portul Constanța, dar în portul Constanța au fost inspectorii egipteni care aici au făcut verificările și au dat bun de export. Mai mult decât atât, grâul, în România, nu are mac”, a afirmat sigur pe el liderul PSD, cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemului de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017. „N-am luat eu legătura cu ele, că nu am telefonul lor (n.r. - al autorităților egiptene), dar vă spun încă o dată: în condițiile în care inspectorii egipteni l-au verificat aici, când a plecat din portul Constanța, este foarte greu de crezut că pot fi probleme”.

În urmă cu câteva zile, agenția de presă Reuters titra că autoritățile statului egiptean iau în calcul dacă să respingă sau nu un transport de 63.000 de tone de grâu românesc, revigorând temeri mai vechi printr-o posibilă nouă înăsprire a condițiilor de import, una care a blocat la un moment dat comerțul cu cereale al țării în anul anterior, unul de miliarde de dolari.

Concret, problema achiziției făcute de GASC și descoperită de (alți) inspectorii egipteni de specialitate ar fi legată de un posibil conținut de semințe de mac descoperit la sosirea cargoului în portul Safaga de la Marea Roșie, potrivit unui document de carantină agricolă intrat în posesia Reuters.

Dacă s-ar dovedi că transportul ar putea fi re-exportat din această cauză, acesta ar fi primul pe care autoritățile egiptene îl resping direct din port, de la finele anului 2015, atunci când un cargou plin cu grâu franțuzesc vândut de Bunge BG.N era returnat la origine pentru conținutul de cornul secarei.

Contactat de Revista Fermierului, Mihai Anghel, cel care a expediat transportul de grâu românesc, a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirmă.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Marți, 22 august 2017, autoritățile egiptene ar fi trebuit să transmită dacă refuză sau nu transportul, până la ora publicării acestui material nefiind transmisă nicio astfel de informație în acest sens.

Un nou scandal, similar cu cel al cornului secarei, generat încă o dată de „bătălia” dintre autoritățile statului (GASC, pe de-o parte, și Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă, de cealaltă parte) se prefigurează la orizont, de această dată vedetele fiind semințele de mac pe care inspectorii egipteni de carantină (angajații statului) susțin că le-ar fi descoperit într-un transport de 63.000 de tone de grâu provenit de la producători din România.

Informația este proaspătă și a fost publicată luni, 21 august 2017, de agenția de presă Reuters, fără că presa internațională să cunoască numele furnizorului de grâu de la noi din țară.

Cu ajutorul informațiilor furnizate de jurnaliștii portalului Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com), am reușit să aflăm și traderul român care a exportat marfa, și anume Cerealcom Dolj.

L-am contactat imediat pe unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din România, Mihai Anghel, care în exclusivitate ne-a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirmă.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Totodată, Anghel a precizat că problema cu care și el este la curent ar fi, într-adevăr, prezența semințelor de mac în încărcătura expediată către Egipt.

„Nu a fost respins niciun vapor cu grâu. Controlul mărfii nu înseamnă că transportul este respins. E de la noi vaporul acela, dar nu este respins. Așa este vorba (n.r. - de prezența semințelor de mac). Ceea ce știm noi este că încărcătura a fost verificată de către inspectorii egipteni în port la Constanța și a fost în perfectă regulă, altfel ne refuzau marfa. Cei care au făcut controlul în portul românesc sunt inspectori aleși, nominalizați de către GASC, care este autoritatea de stat pentru import. Marfa corespunde din toate punctele de vedere specificațiilor contractuale și ale tuturor normelor internaționale. (...) E același lucru ca și în cazul cornului secarei. Deocamdată, nu ne-au transmis nimic oficial, nu ne-au reclamat nimic. Întotdeauna (n.r. - egiptenii) își fac formalități, își fac proceduri, se asigură că marfa este în regulă”, a declarat, în exclusivitate pentru Revista Fermierului, Mihai Anghel.

O nouă „furtună într-un pahar cu apă”?

Informația zilei este că autoritățile statului egiptean iau în calcul dacă să respingă sau nu un transport de 63.000 de tone de grâu românesc, revigorând temeri mai vechi printr-o posibilă nouă înăsprire a condițiilor de import, una care a blocat la un moment dat comerțul cu cereale al țării în anul anterior, unul de miliarde de dolari, de altfel.

Concret, problema achiziției făcute de GASC și descoperită de (alți) inspectorii egipteni de specialitate ar fi legată de un posibil conținut de semințe de mac descoperit la sosirea cargoului în portul Safaga de la Marea Roșie, potrivit unui document de carantină agricolă intrat în posesia Reuters.

Dacă s-ar dovedi că transportul ar putea fi re-exportat din această cauză, acesta ar fi primul pe care autoritățile egiptene îl resping direct din port, de la finele anului 2015, atunci când un cargou plin cu grâu franțuzesc vândut de Bunge BG.N era returnat la origine pentru conținutul de cornul secarei.

Acel eveniment a declanșat o situație neplăcută care a durat aproape un an, una în care autoritatea de carantină agricolă a Egiptului a generat un blocaj al transporturilor pe fondul prezenței cornului secarei în transporturile cu grâu și care s-a soldat chiar și cu schimbarea din funcție a șefului entității de control.

Casele de trading menționau în acea perioadă că cerințele erau imposibil de garantat și au boicotat licitațiile de stat. Erau blocate astfel achizițiile de cereale ale Egiptului de pe piețele globale.

Autoritatea de carantină (n.r. - Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă) a respins deocamdată transportul românesc cu grâu, anunță Reuters, însă o decizie finală va fi luată de biroul procurorului, acolo unde cazul a fost transferat pe fondul existenței semințelor de mac în marfa tranzitată, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean al Agriculturii, Hamid Abdel Dayim, citat de agenția de presă internațională.

O sursă din zona de trading avizată a precizat pentru entitatea de presă, sub rezerva anonimatului, că o decizie finală se va lua marți, 22 august 2017.

„Anumite tipuri de semințe de mac nu pot fi cernute, de aceea marfa va trebui să fie respinsă”, a precizat vocea autorizată. Anumiți contaminanți pot fi însă cernuți din cereale.

„Situația dată va genera o problemă mare pentru GASC în licitațiile următoare, în special dacă autoritatea va fi respinsă în totalitate ca partener”, a precizat un alt trader cu sediul la Cairo, care a sugerat că potențialii furnizori ar putea redeveni ezitanți în a face noi oferte.

Egiptul – cel mai mare importator de grâu – a precizat că se așteaptă ca reprezentantul său autorizat de achiziții din piață (GASC) să cumpere circa șapte milioane de tone de grâu anul acesta, peste cele patru-cinci milioane de tone deja importate anual de către achizitori din mediul privat.

„Lupta” inspecțiilor se dă între stat și mediul privat

Egiptul a scos din uz politica sa de zero toleranță la cornul secarei pe parcursul anului trecut și a aliniat-o la standardele internaționale, astfel încât să-i recâștige pe furnizori la licitațiile sale statale. De asemenea, statul egiptean a decis să nu mai trimită inspectori de carantină la bordul navelor pentru a inspecta cerealele și au început să contracteze serviciile companiilor private.

Însă noul sistem a fost reclamat în instanță (cu succes) de către un grup de inspectori de carantină (angajați ai statului), care au afirmat că s-a permis intrarea în țară a unor contaminanți periculoși pentru sănătatea animală. De atunci, noua abordare se află în impas.

„Oamenii trimiși în delegație peste graniță verifică nivelul de umiditate și proteină, însă nu sunt specializați să inspecteze grâul pentru grâul secarei etc.”, a menționat un inspector de carantină pentru Reuters, sub protecția anonimatului.

Guvernul nu a implementat încă decizia Justiției și a făcut apel.

Traderii deținători de case de comercializare a mărfurilor au spus că transporturile lor cu destinația Egipt au întâmpinat tratamente mai dure din partea inspectorilor de carantină, în ultimele luni.

„Autoritatea de carantină se străduiește să demonstreze că firmele specializate pe inspecții pot face greșeli”, a precizat pentru Reuters alt trader cu sediul la Cairo. „Un caz precum acesta ar putea obliga guvernul egiptean să revizuiască ideea de a utiliza firme private de inspecție în porturi”.

La începutul lunii septembrie 2016, aceeași Cerealcom Dolj solicita Egiptului returnarea unei sume de aproximativ 500.000 de dolari, în realitate garanţia pentru o livrare de grâu pe care comerciantul nu a mai putut-o realiza din cauza unei dispute cu privire la conţinutul de cornul secarei.

În cazul exportatorului român, grâul refuzat avea un conţinut de cornul secarei de 100 de ori mai mic decât standardul internaţional.

La vremea aceea, șeful Cerealcom aștepta un răspuns de la GASC, urmând să decidă care vor fi viitoarele măsuri în funcţie de răspunsul autorităţilor egiptene.

„Nu vom mai participa la licitaţii până când nu vor renunţa la această cerinţă neobişnuită privind un conţinut zero de cornul secarei”, afirma Mihai Andrei Anghel, responsabil pentru relaţiile internaţionale la Cerealcom Dolj, adăugând că Cerealcom nu este sigură că va mai livra grâu Egiptului dacă autorităţile de la Cairo schimbă frecvent regulile.