Pe 13 și 14 iunie 2026, la Ferma Dacilor, în zona Dealu Mare, va avea loc evenimentul „Târg Gastronomic Experiențial – VATRĂ ȘI OGRADĂ, de la gospodari la gurmanzi”. Vatră și Ogradă aduce împreună peste 80 de producători locali, artizani alimentari, crame, chefi și un spațiu dedicat producătorilor din comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, într-un eveniment care propune produsul local ca parte esențială a experienței turistice de weekend.

Potrivit INS, în 2025, turiștii români au reprezentat peste 80% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică din România, confirmând rolul major al turismului intern pentru destinațiile locale. În același timp, conform Statista, 79% dintre români preferă produsele locale, un procent superior celui raportat pentru țări precum Suedia, Italia sau Ungaria.

Organizatorii târgului gastronomic experiențial propun o abordare în care produsul local devine parte din povestea unei destinații: este gustat, explicat, asociat cu un vin, fotografiat, povestit mai departe și, ideal, căutat din nou după întoarcerea acasă. Evenimentul își propune să fie o platformă de vânzare, testare, expunere și comunicare pentru producători locali, artizani alimentari, crame, ferme, carmangerii, brutari, producători de brânzeturi, meșteșugari, apicultori și mici antreprenori care au nevoie de întâlniri directe cu publicul.

„Turistul român nu trebuie privit doar ca un simplu vizitator. El poate deveni cumpărător, ambasador și client recurent, dacă produsul local este integrat într-o experiență memorabilă. România are foarte mulți mici producători, dar mulți dintre ei au nevoie de contexte reale în care să ajungă la consumatori. Vatră și Ogradă creează exact acest tip de întâlnire: publicul nu vine doar să cumpere, ci să vadă, să guste, să întrebe, să înțeleagă și să îi cunoască pe cei care le produc mâncarea”, afirmă Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei EconomieRurala.ro și parte din echipa de organizare a evenimentului.

Produsul local, ambasador al destinației turistice

Oamenii de la Vatră și Ogradă consideră produsele locale „ambasadori” cu personalitate ai destinațiilor din care provin. Într-o escapadă de weekend, mâncarea locală poate deveni unul dintre cele mai puternice motive pentru care un turist își amintește un loc, îl recomandă sau revine.

La eveniment, vizitatorii vor putea descoperi preparate realizate cu ingrediente locale, multe dintre ele provenite de la producători din Prahova și Buzău, dar și din întreaga țară. Publicul se va bucura de produse de la Carmangeria Burebista, brânzeturi maturate cunoscute iubitorilor de brânzeturi sub brandul Ferma Dacilor, vinuri din Dealu Mare, produse artizanale și experiențe gastronomice gândite pentru oameni mari și mici.

Un punct important al evenimentului va fi Slow Food Corner, organizat de comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova. Spațiul va fi inspirat de deja cunoscuta „Piață a Artizanilor” din Buzău și va aduce în fața publicului producători locali din comunitatea Slow Food Buzău, dar și alți mici producători artizanali invitați din țară.

Brânzeturi maturate, masterclass-uri și educație gastronomică

Iubitorii de brânzeturi vor avea parte de o zonă dedicată degustării și înțelegerii brânzeturilor maturate. Publicul va putea descoperi brânzeturi realizate din lapte de vacă, oaie și capră, dar și exemple locale de brânzeturi produse de artizani din România.

Pe 13 iunie, Andreea Popa, trainer oficial Academy of Cheese, va susține masterclass-uri dedicate degustării brânzeturilor. Experiența va fi completată de Marian Damu, consultantul care are peste 20 de ani de experiență în domeniul brânzeturilor, format inclusiv prin contact cu maeștri brânzari din Italia.

Gastronomie live, ateliere și experiențe pentru întreaga familie

Programul va include mangaliță la proțap, gastronomie live cu trei chefi invitați, brutărie vie, cu frământare, dospire și coacere, atelier de făcut paste, atelier de gogoși, atelier de țesut, pictură pe față pentru copii, loc de joacă, activități pentru cei mici, plimbări cu calul și degustări de vinuri din Dealu Mare.

Evenimentul se adresează atât gurmanzilor, cât și familiilor care caută o experiență de weekend aproape de natură și de lumea rurală. Ferma Dacilor se află la aproximativ o oră de București, cu acces facil pe autostradă, ceea ce transformă evenimentul într-o opțiune potrivită pentru o escapadă gastronomică de weekend.

Dealu Mare, promovat și ca destinație gastronomică

Vatră și Ogradă contribuie la poziționarea zonei Dealu Mare ca destinație gastronomică și de weekend. Pe lângă vinurile pentru care zona este deja cunoscută, evenimentul aduce în prim-plan mâncarea locală, producătorii, brânzeturile, meșteșugurile și experiențele rurale care pot transforma o simplă ieșire de weekend într-o experiență turistică memorabilă.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 4 mai 2026, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca are loc Festivalul Produsului Tradițional. Evenimentul organizat de Facultatea de Agricultură a universității clujene a ajuns la ediția a XIX-a, fiind susținut de studenții din anul IV de la Ingineria Mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu. Parada portului popular va fi parte a festivalului în care vor mai avea loc jurizări și degustări de bunătăți tradiționale. Studenții au cules rețete din zece județe.

Vizitatorii Festivalului Produsului Tradițional vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești, pentru că studenții își vor prezenta porturile populare și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de către profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

Festivalul este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei.

„Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de către specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, a explicat coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

„Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești și a portului popular, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural. Vă așteptăm să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc”, arată conf. dr. Avram Fițiu.

Produsele prezentate de către studenți la Festivalul Produsului Tradițional, 4 mai 2026:

• Județul Alba: sloi de oaie din Ciugud, fursecuri „Cenușăreasa” din Rîmetea;

• Județul Bihor: Halušky (găluște slovace) din Șinteu, vărzar din Toboliu;

• Județul Bistrița-Năsăud: vinars îndulcit din Runcu Salvei, prăjitură cu nucă și miere din Târlișua; pături cu brânză și lapte acru din Parva, pancove de Parva;

• Județul Botoșani: friptură de miel din Cucuieții de Sus;

• Județul Brașov: cârnați din Fundata; plăcinte cu brânză din Ludișor;

• Județul Cluj: varză à la Cluj, minciunele (ciurigăi), mămăliguță, icre de păstrăv din Someșu Rece, cozonac din Poieni, cozonac cu nucă, sarmale ardelenești din Căprioara, plăcinte pe plită din Măguri-Răcătău, gomboți cu prune din Feleacu, drob de miel din Mihai Viteazu, pălănețe din Vatra Ardealului (Micești), pancove din Dealu Negru, clătite cu urdă și mărar din Pălatca, tocăniță de pui, cornulețe cu gem din Vișea, tocăniță de vânat, plăcinte cu brânză și ceapă verde din Lăpuștești, prăjitură Albinița din Gilău, prăjitură cu mălai din Someșu Rece, ciorbă de hurut din Gherla, colțunași cu prune din Gilău, pogăci cu jumări din Viișoara, prăjitură cu măr din Gherla, friptură de iepure și balmoș din Buza, plăcinte de Bedeciu;

• Județul Mureș: găluște de aur din Iernut, bulgărași de zăpadă din Mureș;

• Județul Satu Mare: prăjitură tăvălită din Tășnad, papricaș de pui cu găluște de casă, Riteș din Lucăceni, caș de ouă;

• Județul Sălaj: bulz cu brânză, gheme din Tetiș;

• Județul Sibiu: brânză de burduf din Sibiel.

Invitați speciali:

• Președinte juriu pentru parada portului popular: Florica Zaharia – fost custode al Muzeului Metropolitan din New York;

• Gastronomi: Mircea Groza, Paul Siserman;

• Reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) și primari din localități ale județelor Sălaj, Cluj, Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud;

• Reprezentanți ai Consiliilor Județene care pregătesc dosare pentru IGCAT (Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism) în vederea obținerii titlului de Regiune Gastronomică Europeană/Mondială; reprezentanți ai unor restaurante din Cluj și Sălaj.

Program:

10:00–10:15 – Deschiderea oficială

10:15–11:00 – Parada portului popular, urmată de jurizarea de către specialiști în domeniu

11:00–12:00 – Jurizarea produselor

12:00–18:00 – Degustarea produselor de către invitați; prezentarea caietelor de sarcini; muzică populară și momente vesele.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Există momente rare în istoria unei țări când infrastructura încetează să mai fie doar un ansamblu tehnic – o înșiruire de kilometri, betoane, pasaje și noduri rutiere – și devine un instrument de reconstrucție culturală, socială și economică. România se află acum într-un asemenea moment.

Autostrada A7, proiectată să lege Moldova de Muntenia, este mai mult decât o șosea strategică, este o șansă de repoziționare identitară, un traseu care atinge comunități, tradiții, economii locale și bazine viticole ce definesc un întreg filon al ființei românești. De aceea, tot mai mulți specialiști și lideri culturali vorbesc despre Autostrada Podgoriilor. Nu ca despre un nume de marketing, ci ca despre o realitate care exprimă ceea ce A7 poate – și trebuie – să fie: un drum spre binele colectiv, o rută a coeziunii, o vitrină bine luminată a unui nou tip de turism și coloana vertebrală a unei dezvoltări programate. Pentru că nimic nu reflectă mai bine bogăția, dar și subtilitatea României rurale decât podgoriile sale, așezate ca o galerie de artă vie, de la Cotnari, Iași, Strunga, Bucium, Bohotin, Averești, Vrancea toată, Dealu Mare de Buzău și Dealu Mare de Prahova.

Un traseu cu valoare simbolică: Santiago de Compostela, Via Transilvanica și Autostrada Podgoriilor

Marile rute culturale ale lumii au pornit, fără excepție, de la infrastructură: un drum, o potecă, o cărare. Camino de Santiago nu este doar o direcție pentru pelerini, ci și o cheie pentru regenerarea a zeci de comunități spaniole. Via Transilvanica a pornit ca un proiect de suflet și a devenit firul Ariadnei al turismului pedestru și etnocultural în România. Ambele exemple arată același lucru: un traseu devine important atunci când relevă poveștile locurilor și când (re)conectează energiile risipite ale unei societăți.

Autostrada Podgoriilor are potențialul unui astfel de traseu. Este, în fond, o călătorie prin cultură. Într-o Europă în care identitatea rurală se estompează, România păstrează încă lanțul viu al activității tradiționale, care poate deveni un argument pentru turism matur, pentru economie locală sănătoasă și pentru brand național, mai ales dacă se adaugă vitivinicultura modernă și turismul... anticipativ în concept.

Drumul nu este doar asfalt. Drumul este forța care trage mai aproape trecutul și prezentul de viitor. Și viitorul merită privit cu atenție.

De la simplu transport la o nouă geopoezică a Moldovei

A7 reprezintă mai mult decât doar trecerea de la drumuri aglomerate și anacronice la o infrastructură modernă; reprezintă trecerea spre o paradigmă în care Moldova devine cu adevărat conectată – logistic, economic și cultural. Pentru prima dată după decenii, regiunea își poate depăși izolarea primită „cadou” de la puterea centrală.

Iar podgoriile, așezate ca un șir de muzee naturale, oferă exact ceea ce Europa caută astăzi: autenticitate, natură, gastronomie, patrimoniu viu. Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar viteza cu care ajungi, ci și calitatea lumii în care ajungi. Deși este o arteră de mare debit, A7 va stimula – paradoxal? – turismul capilar.

Turismul cu autorulote, oportunitatea pe care România nu are voie să o rateze

Europa occidentală este dominată de un fenomen stabil: turismul cu autorulote, caravaningul și traseele tematice. Spania, Portugalia, Italia, Franța, Germania – toate au dezvoltat în ultimele două decenii o infrastructură dedicată unui nou tip de călător, caracterizat prin:

• autonomie financiară mare,

• dorință de explorare în zone nonurbane,

• consum constant de produse locale,

• interes pentru cultură și gastronomie.

A7 este, din punct de vedere geografic, singura autostradă românească ce poate susține un asemenea flux: nord-sud, paralel cu munții, traversând podgorii și spații rurale cu atractivitate naturală.

Dacă comunitățile de pe traseu ar instala zone de popas specializate, marcate coerent, ar putea deveni, în cinci-șapte ani, un pol major de caravaning în Estul Europei. Podgoriile care ar face același lucru ar câștiga vizitatori (cumpărători!), comunitățile ar câștiga bani, iar brandul de țară ar câștiga relevanță.

Autostrada Podgoriilor, mai mult decât o axă rutieră: un proiect cultural

Pentru prima dată, România are șansa să creeze un concept care să o diferențieze în Europa. Dacă A7 rămâne doar un drum, va fi utilă – dar nu memorabilă. Dacă însă A7 devine Autostrada Podgoriilor, atunci va spune o poveste: povestea celei mai vechi culturi viticole din acest spațiu. Va și scrie o nouă poveste: succesul unei zone marginale a Europei care devine centrul atenției.

Un brand național nu se construiește prin lozinci, ci prin infrastructuri inteligente.

Autostrada Podgoriilor este, în sine, un act de cultură.

Este modul prin care România spune Europei: „Aici avem tradiție, aici avem terroir, acum avem cea mai nouă tehnologie, avem personalitate. Aici avem comunități care cresc, nu doar supraviețuiesc. Și, la toate acestea, aveți acces în cel mai modern mod cu putință: avion, autostradă”. (Și București, și Iași sunt huburi pentru transport aerian.)

Beneficii pentru comunități și pentru binele colectiv:

• creștere economică locală – micii producători pot intra în circuite turistice stabile; marii producători pot juca global;

• stoparea depopulării – zonele rurale devin atractive pentru investiții și locuire;

• migrație inversă – atragerea diasporei într-un mediu atractiv de trai și business;

• educație și cultură – rutele tematice invită la cunoaștere, nu doar la consum;

• coerență teritorială – Moldova devine o regiune integrată și vizibilă;

• brand național – România capătă un reper unic în Europa Centrală și de Est.

În cele din urmă, drumul care poate schimba mentalități, Autostrada Podgoriilor este o invitație la normalitate, la bucurie, la echilibrul care vine din bine făcut împreună. Nu este doar un proiect tehnic, ci și unul identitar. E șansa României de a transforma infrastructura în cultură, transportul în experiență, mobilitatea în prosperitate.

A7 este cifră. Autostrada Podgoriilor este sens.

Oportunități ocupaționale generate de Autostrada Podgoriilor

O infrastructură de asemenea anvergură nu înseamnă doar tranzit; înseamnă ecosisteme de muncă. De la servicii turistice la agricultură modernizată, de la restaurare de patrimoniu la transport logistic, A7 creează zeci de ramificații profesionale. Zonele rurale pot absorbi forță de muncă în noi forme: ghizi specializați pe turism viticol, lucrători în hospitality, operatori de centre-camper, artizani, tehnicieni, somelieri, inspectori de calitate, organizatori de evenimente culturale.

Într-o regiune în care emigrația a fost norma, Autostrada Podgoriilor poate deveni echilibrul care aduce oamenii înapoi, singura șansă pentru creștere demografică.

Oportunități de business: un lanț valoric complet

A7 – Autostrada Podgoriilor activează întregul lanț economic asociat vinului și turismului:

• microcrame și proiecte de vinuri artizanale;

• crame mari cu etalarea calității constante;

• spații de degustare și horeca rurală;

• retail local cu produse specifice;

• zone de servicii pentru autorulote;

• dezvoltări imobiliare controlate și integrate cultural;

• centre de formare profesională în vitivinicultură și enoturism;

• ecologie de mediu.

Nu în ultimul rând, fiecare localitate a traseului poate dezvolta propriul cluster economic, legat fie de vin, fie de gastronomie, horticultură, meșteșuguri, artă, sport sau wellness.

Entertainment: experiențe care dau viață drumului

Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar vizitare, ci și trăire. De-a lungul noii rute pot apărea:

• festivaluri gastronomice;

• piețe volante tematice;

• concerte în aer liber;

• trasee de biciclete și drumeție;

• seri de film în spații neconvenționale;

• evenimente sub brand unic, coeziv, recognoscibil internațional.

Entertainmentul rural nu înseamnă zgomot; înseamnă energie distribuită inteligent, care aduce vizitatori și vitalizează comunitățile. Înseamnă ecologie culturală.

Arta populară – ADN-ul cultural al traseului

Nicio rută tematică nu este completă fără expresia artistică vernaculară. De-a lungul A7 - Autostrada Podgoriilor, zonele străbătute pot deveni laboratoare de artă tradițională și redeveni rampe de afirmare:

• ceramică (inclusiv filonul Cucuteni);

• lemnărit;

• țesături;

• podoabe tradiționale;

• sculptură în piatră.

Fiecare localitate poate propune propriul obiect-simbol, creând un fir cultural recognoscibil, așa cum Camino de Santiago are scoica, iar Via Transilvanica are bornele sculptate.

Arta cultă: tabere, rezidențe, sculptură monumentală

O autostradă tematică este și un muzeu linear.

România poate integra de-a lungul A7 – Autostrada Podgoriilor:

• tabere de sculptură în aer liber;

• rezidențe pentru artiști;

• instalații monumentale;

• galerii rurale;

• spații culturale create în foste conace, școli sau clădiri industriale.

Astfel, A7 se poate transforma într-un coridor artistic european, nu doar într-o rută utilitară.

Avantaj pentru localități fără tradiție vitivinicolă

Nu toate localitățile de pe traseu sunt podgorii – și tocmai aici stă oportunitatea. Fiecare localitate își poate genera propriul marker identitar, fie că este:

• gastronomic,

• folcloric,

• sportiv,

• natural,

• istoric,

• artizanal

• sau chiar tehnologic!

... și poate pune în vânzare vinuri de pe întregul traseu vitivinicol atins de A7.

Cheia este integrarea într-o narațiune unitară: Autostrada Podgoriilor este drumul patrimoniului viu, nu doar al vinului.

Profilul turistului de autorulote

Turistul european de camper are caracteristici extrem de bine definite:

• venit mediu peste media UE;

• interes pentru natură, cultură și gastronomie;

• consum constant de produse locale;

• călătorie în familie sau în cuplu;

• ședere de 1-3 zile în aceeași zonă și multe zile pe întregul traseu (până la luni);

• respect ridicat pentru mediu și reguli comportamentale neinvazive.

Este turistul ideal pentru reactivarea economiilor rurale.

Nu cere malluri, ci spațiu, autenticitate și infrastructură minimală, dar bine organizată. Va aprecia traseele de drumeții, pistele de bicicletă sau rutele mountain bike (inclusiv cele prin plantații), terenuri de tenis, golf sau iazurile pentru pescuit.

Capetele A7: două huburi aeriene majore – București și Iași

O rută tematică este cu atât mai valoroasă, cu cât este conectată internațional.

A7 are avantajul unic că începe și se termină în două orașe cu aeroporturi relevante:

• București – Henri Coandă, cel mai mare aeroport al României, poartă de intrare pentru turiștii europeni și din întreaga lume;

• Iași – aeroport aflat în plină dezvoltare, al doilea din țară, cu flux crescut de turiști din Vest și români din diaspora. O nouă poartă către Est.

Această facilitate de transport aerian transformă A7 – Autostrada Podgoriilor într-un coridor nu doar național, ci și european.

Puncte de atracție majore pe traseu

Stânca-Costești - A doua mare acumulare de apă a României după Porțile de Fier. Peisaj spectaculos, oportunități pentru sporturi nautice și ecoturism.

Cotnari - Un nume emblematic pentru tradiția vitivinicolă românească. Istorie, soiuri autohtone, potențial uriaș pentru enoturism.

Cucuteni - Una dintre cele mai vechi civilizații neolitice din Europa. Muzeele și siturile arheologice pot transforma zona într-un reper cultural continental.

Iași - Capitală culturală, universitară, istorică. Teatru, muzee, evenimente, artă. Un pol care poate genera satisfacții intelectuale și emoționale.

Bârlad - Pavilionul muzeal Marcel Guguianu – cea mai mare expoziție de artă în bronz din România.

Vrancea - Cea mai mare suprafață viticolă compactă a României. Regiune de excelență în vin, cu potențial turistic enorm. Panciu, Odobești, Cotești – trei dintre starurile zonei.

Focșani - Oraș cu o poziție strategică, în mijlocul podgoriilor vrâncene și la răscrucea unor drumuri importante către toate punctele cardinale.

Buzău - Una dintre cele mai valoroase exploatări viticole ale României: Dealu Mare de Buzău. Vulcanii noroioși și Focurile vii – atracții naturale spectaculoase.

Prahova - Dealu Mare de Prahova, unde găsim unele dintre cele mai cunoscute crame din țară. „Drumul vinului din Prahova” - Salină, stațiuni montane, castele și domenii regale, straturi de  cultură urbană în Ploiești. O completare perfectă pentru traseul oenoturistic.

București - Punct final (sau început) de traseu, metropolă, centru de cultură, business și atracții turistice și de entertainment.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2025

Abonamente, AICI!

Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 24 - 26 octombrie 2025 are loc festivalul „Treasures of the East”, la Ramada Plaza Craiova. Organizatorii subliniază că Treasures of the East este mai mult decât un festival de vin, este un festival ce îmbină zilele dedicate profesioniștilor din lumea vinului cu o zi dedicată publicului.

La Treasures of the East, 24 și 26 octombrie sunt zile dedicate B2B, în care se întâlnesc profesioniștii din domeniul vinului, ospitalității și turismului. Ziua de 25 octombrie este dedicată publicului larg interesat să afle despre vin, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos.

„Treasures of the East este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (România, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care dorim să construim o voce comună și alături de care să facem cunoscute lumii vinurile și produsele Europei de Est. Ne dorim să fie un mini Prowein al Europei de Est”, precizează organizatorii, adăugând că, în premieră, festivalul aduce în atenția publicului mai multe concursuri. „Wines of the East & Beers of the East sunt doar două dintre surprizele pe care le pregătim. Concursurile de vin și de bere sunt organizate în prezența unui juriu specializat și vor avea loc în ziua dedicată profesioniștilor în domeniu, urmând ca rezultatele să se anunțe public ulterior.”

De asemenea, sâmbătă – 25 octombrie, în ziua dedicată publicului, organizatorii pregătesc câteva surprize pentru cei ce vor vizita festivalul desfășurat la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova.

Programul festivalului

Prima zi a festivalului, vineri - 24 octombrie 2025, este dedicată B2B, profesioniștilor din industria vinului. Vor avea loc interacțiuni între profesioniștii care lucrează în lumea vinului din România și restul țărilor din Europa de Est.

Pe parcursul acestei zile vor avea loc două concursuri, unul de vin și unul de bere, ale căror rezultate vor fi făcute publice după încheierea festivalului.

Important de știut, publicul larg nu are acces la această zi.

Sâmbătă - 25 octombrie 2025, a doua zi a festivalului este dedicată publicului larg, care va avea acces la zona expozițională organizată la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova unde se vor putea degusta vinuri și produse disponibile la mesele expozanților. Accesul la expoziție va fi disponibil în intervalul orar 11:00 – 17:00, participarea fiind gratuită.

În cadrul acestei zile, va avea loc o conferință dedicată publicului, precum și o prezentare cu degustare de brânzeturi.

În prima parte a zilei de sâmbătă are loc și un masterclass dedicat HoReCa, la care accesul se face exclusiv pe bază de invitație, evenimentul fiind dedicat reprezentanților restaurantelor din Craiova.

Ultima zi a festivalului, duminică - 26 octombrie 2025, este dedicată unui schimb de experiență între profesioniștii din industria vinului și restaurantele din Craiova.

Pentru programul detaliat și lista expozanților accesați link-ul: https://weareromania.com/2025/09/24/treasures-of-the-east-24-26-octombrie-2025-craiova/

Festivalul „Treasures of the East" este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul ialoc, FNDA - Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer.

Parteneri media: Vinul.ro, Cosmin Dragomir, Gastroart, Winesday.ro, Winesday App, Economie Rurală, Revista Fermierului, G4Food, Trends by HRB, Horeca Insight, Winelover România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Festivalul RO-Wine revine la București cu ediția de toamnă, între 10 și 12 octombrie 2025 la Fratelli Studios, pentru a sărbători vinul, gastronomia și prieteniile care se nasc în jurul unui pahar de vin bun. Despre RO-Wine se spune că este mai mult decât un festival, fiind considerat un spectacol dedicat iubitorilor de vin, profesioniștilor din HoReCa și celor din industria gourmet.

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește zece ani de activitate în lumea vinurilor premium. Anul aniversar a început cu RO-Wine | The International Wine Festival of Romania la Cluj – Napoca, după care a urmat ediția de primăvară de la București, în luna mai, evenimente care au oferit vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. Și la ediția de toamnă din Capitală, 10 -12 octombrie, la Festivalul RO-Wine 2025 sunt puse în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate. RO-Wine a devenit și rămâne principala platformă care conectează producători, distribuitori, profesioniști și pasionați ai vinului și gastronomiei de calitate. Cu fiecare ediție, festivalul aduce în prim-plan diversitatea, excelența și inovația industriei”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania.

Ediția de toamnă RO-Wine | The International Wine Festival aduce un număr mai mare de expozanți, atât din zona vinului, cât și din segmentul gourmet. Vizitatorii vor descoperi în jur de o mie de vinuri premium din România și Republica Moldova, dar și selecții de top internaționale, din Franța, Italia, Spania, SUA și multe alte țări de origine. De asemenea vor fi vinuri și șampanii în premieră, Taittinger și Baron de Rotschild, Howards Fally venit din Portugalia, Tarongino – orange wine adus direct din Valencia, și multe altele. Există posibilitatea de a achiziționa tururi private cu somelier sau degustări exclusive cu vinuri premiate cu 100 de puncte Parker.

Pentru prima dată, RO-Wine găzduiește Asociația Producătorilor din Dealu Mare, alături de unele dintre cele mai remarcabile vinuri ale regiunii, participare susținută de Rubin Glass Factory, partener exclusiv pentru sticlă la RO-Wine. Cu o tradiție de peste 60 de ani și o poziție de lider în Balcani în producția de sticlă premium, Rubin Glass Factory oferă ambalaje de înaltă calitate pentru industria vinului și a băuturilor, investind constant în tehnologii moderne și soluții sustenabile.
O componentă importantă a evenimentului este sala exclusivă dedicată experiențelor culinare românești și internaționale, unde vizitatorii pot descoperi un adevărat spectacol gastronomic: demonstrații și show-uri culinare live, degustări de brânzeturi fine, mezeluri și delicatese tradiționale, dar și preparate rafinate din bucătării internaționale. Această zonă își propune să ofere un mix unic de arome autentice și inovație culinară, aducând împreună tradiția și inspirația globală.
Partenerul oficial gourmet al evenimentului, Macromex, aduce în atenția publicului cele mai inovatoare soluții HoReCa: meniuri speciale pentru evenimente, patiserie rafinată pentru coffee break, deserturi spectaculoase pentru candy bar și selecții à la carte. La standurile Macromex, vizitatorii pot degusta produse de top precum Philadelphia România, paste umplute, carne sous-vide și celebra Cheesecake cu cremă de brânză Philadelphia.
De asemenea, pasionații de cafea vor putea descoperi sortimentele Constantin Coffee, cafea de specialitate care completează perfect atmosfera rafinată a festivalului.

Ziua de vineri, 10 octombrie (14:00 - 20:00), este dedicată profesioniștilor HoReCa, iar în zilele de sâmbătă – 11 octombrie și duminică – 12 octombrie, între orele 12:00 - 20:00, are acces publicul larg. Link pentru bilete: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-autumn-edition-bucharest-2025-10-12-oct-2025/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tokaj a fost desemnată recent printre primele zece regiuni viticole din Europa pentru 2025, alături de zone emblematice precum Rioja, Toscana și Bordeaux.

„Regiunea impresionează constant prin Aszú clasic, vinuri seci elegante și cupaje inovatoare, fiind premiată și de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) pentru potențialul său turistic unic”, arată Traian Bădulescu, consultant în turism, adăugând că toamna aceasta, Tokaj își întâmpină oaspeții cu un sezon aurit de vin, istorie și descoperiri. „Pe măsură ce viile se colorează în nuanțe de aur și începe sezonul culesului, această regiune viticolă renumită în întreaga lume oferă o experiență autentică, care reflectă bogăția culturală și naturală a Ungariei. Vizitatorii sunt invitați să deguste celebrul Tokaji Aszú în crame istorice, să exploreze pitoreasca vale a râului Bodrog cu canoea sau să se bucure de activități de agrement în parcurile de aventură din apropiere.”

Dincolo de vinurile sale, Tokaj propune o gamă diversă de atracții care pun în valoare combinația unică a Ungariei de gastronomie, natură și ospitalitate, transmite Visit Hungary – Hungarian Tourism Agency (organizația guvernamentală pentru sectorul turistic).

Fiecare colț din Tokaj spune o poveste, prin vinuri aurii, pivnițe străvechi, dealuri line, castele medievale și gastronomie vibrantă. „Cu recunoașterea internațională ca una dintre cele mai importante regiuni viticole ale Europei, Tokaj își invită vizitatorii să descopere un peisaj în care tradiția se îmbină armonios cu inovația”, subliniază Traian Bădulescu.

Patrimoniu UNESCO

Tokaj este o regiune faimoasă pentru vinurile sale, în special Tokaji Aszú, cunoscut istoric drept „vinul regilor, regele vinurilor”. Declarată Peisaj Cultural UNESCO, regiunea păstrează rețele de pivnițe vechi de secole, așezări tradiționale și terase viticole. Iubitorii de vin pot explora spectaculosul șir de pivnițe de la Hercegkút, unde subteranele dezvăluie tainele vinificației seculare. Muzeul Vinului din Tokaj, situat în centrul orașului, oferă degustări alături de incursiuni istorice, iar Manufactura de Oțet din Bodrogkeresztúr prezintă tehnici tradiționale de producție, cu degustări incluse.

Crame și călătorii culinare în Tokaj

Podgoriile regiunii găzduiesc unele dintre cele mai prestigioase crame ale Ungariei, fiecare oferind o experiență unică și șansa de a savura vinuri de clasă mondială. Fiecare vizită la cramă transformă o simplă degustare într-o călătorie senzorială și culturală completă. Bucătăria locală completează perfect vinurile regiunii: foie gras glazurat cu Aszú, deserturi pe bază de fructe sau brânzeturi locale acompaniate de vinuri dulci sau seci.

Amintim câteva crame din Tokaj:

• Götz Winery (Hercegkút), cramă de familie, primește vizitatori în pivnițe vechi de secole și dezvăluie istoria domeniului;

• Sauska Tokaj îmbină tehnici moderne cu tradiții, într-un decor contemporan;

• Degenfeld Estate (Tarcal), una dintre cele mai vechi crame din Tokaj, impresionează prin pivnițele săpate în rocă vulcanică și plimbările prin vie;

• Oremus, renumită pentru vinuri dulci și seci, pune accent pe rafinamentul procesului de vinificație;

• Holdvölgy Winery promovează vinificația sustenabilă și degustări în spații liniștite;

• Barta Winery (Erdőbénye) – cunoscută pentru atmosfera prietenoasă și vinuri de calitate;

• Disznókő (Tolcsva) atrage prin pivnița „Yellow Winehouse” și plimbările prin vie;

• Patricius Winery (68 ha de vie) oferă o gamă variată de vinuri, de la seci elegante la Aszú premium;

• Gizella Winery cultivă vie pe 20 ha, cu respect pentru natură și un stil modern;

• Royal Tokaji, fondată în 1990 împreună cu criticul britanic Hugh Johnson OBE, este una dintre cele mai cunoscute internațional;

• Demeter Winery, într-o clădire istorică din secolul XVIII, se remarcă prin vinuri de terroir și precizie.

Castele, sinagogi și viață medievală

Amatorii de istorie pot descoperi Castelul Sárospatak, reședința familiei Rákóczi, sinagoga barocă din Mád, spectaculosul Castel Boldogkő, dar și Castelul Füzér, considerat unul dintre cele mai frumoase din Ungaria, unde au loc turniruri cavalerești, târguri medievale și concerte.

Peisajele naturale și aventura în aer liber completează experiența în Tokaj:

• Megyer-Hegy, un fost loc de extracție a pietrei de moară, astăzi un loc de drumeție spectaculos;

• Tokaj Water Adventure Center – plimbări cu dragon boat, stand-up paddling și yoga pe apă;

• Tururi e-bike prin vii;

• Zemplén Adventure Park, la o oră de Tokaj, cu coaster alpin, tiroliene și Podul Unității Naționale, cel mai lung pod pietonal suspendat din lume;

• O excursie la Nyíregyháza adaugă atracții precum grădina zoologică exotică și Aquarius Adventure Bath.

Consultantul în turism, Traian Bădulescu precizează că oferta de ospitalitate este pe măsura patrimoniului vinicol, în Tokaj vizitatorii având posibilitatea cazării în spații elegante, luxoase, cu wellness/spa, cu gastronomie recomandată Michelin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail.

Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei „Gospodari la Obor”, Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.

De ce este important să reducem risipa alimentară?

• Pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept.

• Pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi.

• Pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi.

• Pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.

„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar. Românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, declară Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.

Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.

,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!;  La Obor se mănâncă tot; Compost is the new black!”, arată Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt își dorește să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu există niciun motiv să fie aruncate, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre, având în vedere că atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.

„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, subliniază Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare (Haleș – Buzău) și membru ALAS.

Proiectul „Gospodari la Obor” se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.

„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile”, susțin reprezentanții Academiei de Compost.

Cel care produce hrana cu trudă este mai atent cu modul în care o gestionează. Ruralul risipește mai puțin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajați economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale. Tocmai de aceea, mulți dintre gospodarii de la Obor pot avea un rol aparte în educarea populației urbane.

Începem să conștientizăm care sunt efectele economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare, dar românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Slow Food Buzău, în parteneriat cu Primăria comunei Scorțoasa, anunță lansarea unui proiect cultural-turistic fără precedent în România: fosta moară din satul Policiori va fi reabilitată și transformată în „Moara dintre Foc și Pământ”, un centru educațional culinar interactiv, aflat la doar câțiva kilometri de Vulcanii Noroioși.

Ținutul Buzăului este vizitat anual de peste 100.000 de turiști, însă până acum nicio moară veche nu a fost reabilitată și transformată într-un centru educațional de gastronomie locală.

Proiectul „Moara dintre Foc și Pământ” aduce împreună patrimoniul local, educația gastronomică, sustenabilitatea și turismul responsabil. Noua destinație va găzdui ateliere de panificație, demonstrații culinare, expoziții despre tradițiile morăritului și activități educaționale pentru copii și turiști – un parcurs complet „de la grâu la pâine”, cu accent pe experiență directă.

Moara actuală

Proiectul vine cu beneficii directe pentru comunitate: sprijinirea producătorilor locali prin crearea de noi oportunități economice, atragerea de turiști și diversificarea punctelor de interes în zonă, promovarea vânzărilor directe, formarea tinerilor în spiritul valorilor tradiționale și revitalizarea patrimoniului local. Totodată, această inițiativă adaugă o nouă dimensiune atractivă comunei Scorțoasa, completând oferta turistică reprezentată de Vulcanii Noroioși.

„Este mai mult decât o reabilitare a unei clădiri vechi, este readucerea la viață a unui simbol local și o contribuție valoroasă la dezvoltarea sustenabilă a regiunii. Moara va deveni un loc viu, unde tradiția se întâlnește cu educația și inovația socială”, precizează Thorsten Kirschner, inițiatorul comunității Slow Food Buzău.

Demararea proiectului a primit recent aprobarea Consiliului Local Scorțoasa, urmând reabilitarea morii și deschiderea acesteia către comunitate și vizitatori. „Este un proiect important pentru comuna noastră, nu doar pentru că valorificăm o clădire abandonată, ci și pentru că ne dorim să oferim un exemplu de bună practică în parteneriatul public-privat, cu beneficii reale pentru întreaga comunitate”, subliniază Vasile Săcuiu, primarul comunei Scorțoasa.

Clădirea actuală a morii

Obiectivele proiectului urmăresc:

• Conservarea patrimoniului și recondiționarea mecanismelor originale ale morii;

• Crearea unui traseu educațional interactiv pentru copii și turiști;

• Susținerea producătorilor locali printr-un magazin artizanal cu produse certificate Slow Food;

• Diversificarea ofertei turistice din apropierea Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.

Potrivit proiectului, peste 80% dintre produsele oferite la „Moara dintre Foc și Pământ” vor proveni de la peste 20 de producători locali (parteneri sau membri) Slow Food și producători din zona Scorțoasa/Vulcanii Noroioși.

În primii doi ani, proiectul va găzdui peste 30 de ateliere și va primi peste 2.000 de copii și turiști.

Bugetul proiectului este estimat la 150.000 de euro și va fi acoperit din surse proprii, sponsorizări și venituri generate din activități educative și comerciale. Proiectul urmărește să devină un model de dezvoltare sustenabilă, non-profit, dedicat comunității locale.

Inițiatorii invită companii, organizații și persoane fizice să susțină proiectul prin sponsorizări financiare, donații de materiale ecologice sau implicare voluntară, sponsorii beneficiind de recunoaștere oficială și vizibilitate atât la nivel local, cât și național.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!