Grâul, porumbul și orezul sunt plantele de bază care hrănesc omenirea la nivel global. Și nu e simplu, având în vedere creșterea demografică în continuă accelerație. Se apreciază că populația planetei în anul 2050 va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori.

Grâul, planta care hrănește o treime din populația globului, este în atenția cercetătorilor, întrucât în ultimii ani cultura a fost afectată de fenomene climatice extreme (valuri mari de căldură, secetă excesivă), prelungite pe perioade mai lungi, așa cum a fost și cazul țării noastre în 2024. Aceste fenomene au apărut tot mai des, pricinuind pagube însemnate producției agricole, în special la porumb și floarea-soarelui.

Cercetarea genetică a grâului a avut în vedere decriptarea genomului pentru a ști care sunt genele care răspund cel mai bine la șocurile de temperatură sau la infecțiile cu fungi.

Prin „genom” se înțelege bagajul genetic al unui organism, care își exercită funcțiile legate de ereditate, diversitate și de determinare a caracterelor, constituind genofondul speciei respective.

O echipă internațională de cercetători, timp de mai mulți ani, a reușit să descifreze genomul grâului. Eforturile de descifrare s-au dovedit neașteptat de grele, necesitând 13 ani de cercetare.

Grâul comun (Triticum aestivum) conține de cinci ori mai multe gene decât ființa umană, respectiv 107.901 gene, versus 20.000, însumând pentru grâu 17 miliarde de perechi de baze într-o celulă, față de trei miliarde cât are o celulă umană. Celulele umane sunt diploide, au două seturi de cromozomi, unul de la tată și celălalt de la mamă. Grâul are seturi în număr de șase, dispuse în secvențe repetitive.

Prin secvențierea ADN-ului la grâu s-a reușit să se decripteze genomul acestuia, rezultatele obținute fiind publicate în Revista Science. Odată ce lucrările de decriptare s-au finalizat, au fost create premisele apariției de soiuri noi de grâu adaptate la condițiile climatice extreme, existând speranța lansării acestora cât mai curând pe piață.

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Emil Turdean: „Cercetarea și genetica lucrează în beneficiul fermierilor”

Inovații pentru o agricultură durabilă