gps - REVISTA FERMIERULUI

La finalul lunii septembrie 2022, Syngenta a lansat Interra® Scan, serviciul de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie ce ajută fermierii să-și optimizeze utilizarea nutrienților. Fermierii își pot reduce astfel semnificativ costurile și pot obține producții superioare, dintr-un sol mai sănătos. Acest serviciu reprezintă un pas important în angajamentul companiei Syngenta către o agricultură mai sustenabilă, în sprijinul susținerii agriculturii regenerative.

Serviciul Interra® Scan se bazează pe analize de precizie ale solului și va fi disponibil, ca proiect pilot, fermierilor din Europa Continentală și de Est. Lansarea Interra® Scan a fost anunțată la Fields of Innovation 2022, evenimentul european de top destinat inovației în agricultură. Este un pas major pe care compania îl face pentru a sprijini agricultura regenerativă prin restabilirea sănătăţii solului.

 

Beneficii financiare imediate

 

Mark Hall, Head of Sustainability and Responsible Business pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta este și fermier. A făcut un calcul despre ce înseamnă utilizarea Interra® Scan în ferma familiei. El estimează că poate reduce cu aproximativ 20.000 de lire (22.000 euro) costurile cu fertilizarea cu fosfat, în comparație cu tehnologia obișnuită. În trecut el administra pe toată suprafața cantități inferioare de nutrienți față de necesar, având în vedere prețurile foarte ridicate ale fertilizanților. „Acum vom putea direcționa fertilizanții la locul potrivit și nu vom administra acolo unde nu este necesar”, explică Mark Hall. Calculul arată o reducere a costurilor de aproximativ 66 lire/ha (85 euro/ha), astfel încât investiția în Interra® Scan se amortizează din primul an.

 

Cum funcționează Interra® Scan

 

Procesul de colectare a datelor în teren include doi pași. În primul rând, solul este scanat folosind tehnologia SoilOptix®, de detectare cu ajutorul razelor gamma pentru a cartografia toate elementele nutritive comune (micro și macronutienți), textura solului, materie organică și carbon. Procedura de scanare se realizează cu ajutorul unui ATV sau al unei mașini de teren. De asemenea, sunt colectate probe fizice de sol, de referință, câte una la fiecare două-trei hectare, pentru a calibra scanerul și pentru a asigura acuratețea datelor pe diferite tipuri de sol. Datele obținute prin scanare și rezultatele analizelor probelor de sol sunt apoi procesate pentru a produce până la 27 de straturi de date, cu informații despre proprietățile și sănătatea solului. Pe baza acestor date, se pot realiza hărți pentru aplicarea variabilă a inputurilor.

„Interra® Scan produce hărți de înaltă rezoluție, accesibile de pe computerele fermierilor prin intermediul platformei Interra® Scan, arată Mark Hall. Tehnologia de detecție Interra® Scan oferă o cartografiere a tuturor proprietăților nutritive comune, inclusiv pH-ul, textura solului, materia organică, carbonul și capacitatea de schimb cationic, precum și disponibilitatea pentru plante a apei. Sistemul avansat de detecție oferă peste 800 de puncte de referință de date pe hectar, generând hărți de cea mai înaltă rezoluție. Este echivalentul unui control medical complet pentru sol”.

Harta permite fermierilor să înțeleagă textura, nutrienții și conținutul de carbon al solurilor lor pentru a optimiza nutriția și captarea carbonului. Metodologia folosită permite o fereastră de utilizare mult mai largă, în comparație cu alte sisteme. Există foarte puține limitări privind momentul utilizării. Sistemul de scanare nu este afectat de umiditatea solului sau compactare.  

 

Sănătatea solului, baza sănătății plantelor

 

Lansarea Interra® Scan este o dovadă suplimentară a angajamentului Syngenta de a ajuta fermierii să mențină solurile sănătoase, fundament al sistemului alimentar. Vorbind despre noua tehnologie, Alexandra Brand, Regional Director Crop Protection pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta a declarat: „Interesul nostru pentru tehnologia de cartografiere de precizie a solului este în creștere deoarece sănătatea solului este baza sănătății plantelor. Înțelegerea variabilității nutrienților și a proprietăților solului în funcție de textura sa are ca efect optimizarea inputurilor (îngrășăminte, semințe) premisele pentru un câștig economic și de mediu. Oferind o măsurătoare de bază precisă atât a carbonului organic, cât și a carbonului activ din sol, Interra® Scan le poate permite fermierilor să-și ajusteze tehnologiile de cultivare, ceea ce duce la beneficii pe termen lung pentru sănătatea solului. Solurile sănătoase nu numai că pot îmbunătăți producția de alimente, ci pot diminua schimbările climatice. Acestea joacă un rol esențial de rezervor natural de carbon. Investițiile în inovații, în agricultura de precizie, precum Interra® Scan, fac posibil ca fermierii să poată evita tratarea uniformă a câmpului datorită deciziilor informate despre ce anume să aplice, când și în ce cantitate”.

Robert Renwick, Head of Business Sustinability pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta, a completat: „Având în vedere situația economică actuală și costul carbonatului de calciu, a îngrășămintelor și semințelor, această soluție poate oferi valoare economică imediată pentru fermieri, precum și o potențială soluție pe termen lung care poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon și la abordarea schimbărilor climatice prin practici de agricultură regenerativă”.

Publicat în Eveniment

În cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice a avut loc o masă rotundă cu tema „Agricultura digitală - rezultate ale cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021”, organizată de Secția de Mecanizare a ASAS. Au fost prezentate rezultatele obținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, INMA București, în domeniul acesta al digitalizării. Ne-au vorbit despre conceptul în sine și despre rezultatele prezentate președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără; președintele Secției de Mecanizare, dr. ing. Ion Pirnă și prof. dr. ing. Mihai Nicolescu.

Vorbim despre anumite lucruri abia după ce ele devin foarte cunoscute, abia după ce se impun, ca popularitate. Primii pași aproape că sunt ignorați, aflăm despre ei când cei foarte implicați ne povestesc istoria respectivei chestiuni. Surpriza este foarte mare să descoperim că începuturile sunt undeva departe în timp, comparativ cu ceea ce ni se părea nouă. Cam așa se întâmplă și cu agricultura de precizie, care e pe buzele tuturor de vreo câțiva ani, dar drumul către digitalizare a început cu mulți ani în urmă. Așa se întâmplă că am rămas surprinși când domnul profesor universitar dr. Valeriu Tabără, care este președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, ne-a spus că lumea academică și cercetarea în acest domeniu își au originea prin anii ‘60. „Suntem într-un domeniu care n-a început acum, e început de câțiva ani buni problema aceasta a digitalizării și, sigur, partea cealaltă a agriculturii de precizie. Aș îndrăzni să spun că problema agriculturii de precizie a început odată cu aducerea în România a semănătorii SPC6, la porumb, și nu numai, la sfeclă de zahăr, soia și la toate plantele prășitoare. Cred că erau anii ’60. Este un prototip adus, după câte știu eu, din Statele Unite, concomitent cu ceea ce a însemnat modernizarea tehnologiei culturii porumbului, odată cu înființarea Institutului Porumbului de la Fundulea.”

Pentru noi, care suntem atât de obișnuiți cu ideea că pe la noi cercetarea este inexistentă, poate și faptul că sunt rezultate concrete ale cercetării este deja un motiv de surprindere. Cei care ne-au vorbit însă dau dovadă de atâta competență încât, nu încape vorbă, domeniul este bine acoperit de către cercetătorii noștri, fapt care nu poate decât să ne bucure. De altfel, chiar domnul președinte al ASAS a ținut să puncteze acest lucru: „Evenimentul de azi a fost produs de secția noastră de mecanizare și pe mine m-a surprins într-un fel extrem de plăcut profesorul Pirnă, care a prezentat referatul, cât de bine este pus la punct cu această problemă, și eu cred că noi, la nivelul sistemului agricol, dar nu numai la nivelul sistemului agricol, ci la nivelul sistemului tehnic care deservește agricultura, nu profităm de astfel de oameni. Pentru că, pe lângă dânsul, mai sunt: directorul de la INMA, colegii care lucrează în învățământul superior la discipline de mecanizare și care practic sunt cei care trebuie să ducă această consultație către agricultori”.

digi asas

 

Digitalizarea se va impune în toată lumea

 

Evenimentul despre care vorbește domnul profesor Tabără a fost, în esență, o prezentare a rezultatelor cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021, fiind expusă sub forma unei dezbateri numite generic „Agricultura digitală”. De altfel, domnul profesor ne și face o scurtă descriere a conceptului: „În primul rând, agricultura este un sistem complex. În al doilea rând, iată, se înmulțesc problemele cadrului în care se obține producția agricolă, și aici mă refer la ceea ce înseamnă strategii la nivel global, cum sunt cele ale UE, dar sunt și celelalte de dincolo de UE, în frunte cu Statele Unite și cu alte mari țări din domeniul agricol. Pe de altă parte, problemele legate de mediu, de o anumită planificare a producției, de dirijarea factorilor – pentru că această digitalizare și mai ales elementele de precizie ne pun în situația de a doza cu mai mare responsabilitate dozele de îngrășăminte, dozele de pesticide pe care le aplicăm, tratamente. De ce nu, iată că digitalizarea și sistemele automate intră mult mai în profunzime: însușirile solului, gradul de aprovizionare a solului cu apă, evoluția plantelor în timp – există sisteme americane care sunt aduse de universități americane până la nivel de frunză, la porumb, de pildă. Și ai factorii sau parametrii fiziologici de funcționare a plantei până la aceste niveluri, pe întreaga perioadă de vegetație, cu colectarea datelor în anumite sisteme. Este o precizie, nu numai o operațiune care este cu mai mult spor, nu-ți cere atât de mult timp, adică: luarea probelor, uscarea, analizele și așa mai departe. Sigur că rămâne metoda clasică una de verificare, oricât de automate ar fi anumite date, mai ales când e vorba de factorii naturali, și aici este vorba de sol – respectiv apă, plantă și așa mai departe – e nevoie uneori să verifici, dar pentru operativitate, pentru ceea ce înseamnă producția agricolă de astăzi și mai ales a factorilor și a elementelor de tehnologie, faptul că există acest sistem de determinare automată a conținutului solului în humus, în elemente fertilizante, chiar multe elemente legate de apă, de activitatea microbiologică din sol, este un foarte mare plus pentru întregul sector agricol. Și sigur el va fi extins poate la nivel mondial, începând cu țările care dispun de tehnologie, dar sunt convins că în câțiva ani el va cuprinde aproape toată suprafața agricolă a globului. Pe de altă parte, noi discutăm astăzi și despre amprenta de carbon, discutăm despre reacția plantei nu neapărat numai la apa din sol, ci și la umiditatea relativă a aerului de care în mare parte sunt legate plantele, deși în România discutăm mai puțin; dar uscarea porumbului în Bărăgan, și nu numai a porumbului, faptul că avem o câmpie de sud uscată în luna iunie sunt date și de acest tip de necunoaștere poate a cerințelor plantelor în relația directă nu cu solul, ci cu umiditatea relativă a aerului. Problema GPS-ului nu mai e o problemă astăzi. Se folosește în extrem de multe locuri, dar faptul că există mașini agricole, tractoare, combine și toate celelalte cu sistemele acestea de automatizare, de… n-aș spune numai automatizare, că ele sunt aproape robotizate, reproduc mișcările omului, adică îl înlocuiesc pe om aproape în totalitate. Un tractor – și am văzut în străinătate – care era fără tractorist. Deci la această dată mașinile și utilajele agricole – dar mașinile, că nu e același lucru –, dar se discuta și, cu ani în urmă, mă uitam la o propunere de cercetare, de pildă senzori la patinele semănătoarei sau la brăzdarele semănătoarei. La vremea aceea și noi, cei mai tineri, ne minunam de o astfel de tehnică, cunoscând semănătoarea. Dar iată, acum, tractoristul sus pe un tablou în interiorul cabinei tractorului vede modul cum funcționează fiecare brăzdar al semănătorii, care este distribuția seminței, respectă regulile?, inclusiv calculul distanței. Și cred că pentru asta vine partea cealaltă, de automatizare a selectării și a calibrării semințelor, pentru că nu orice sămânță poți s-o duci în astfel de utilaje. Și sigur că de toate sunt legate elemente de productivitate, densitate și este vorba de elemente de productivitate – spic, știulete și toate celelalte”.

 

Digitalizarea în vederea cercetării românești

 

Chiar dacă, așa cum spuneam mai devreme, putem vorbi despre începuturile mai vechi ale conceptului de digitalizare a agriculturii, problema este altfel privită acum. Și doar recent s-au coordonat cercetările în această direcție cu mai multă intensitate. Așa spune și domnul prof. dr. ing. Mihai Nicolescu: „În cadrul Secției de mecanizare, noi coordonăm activitatea științifică a Institutului de mecanizare, INMA București (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, n.r.), și de acum doi ani am reușit să introducem în planul de cercetare aceste preocupări pentru introducerea digitalizării în agricultură. În acest context, institutul chiar prezintă ultimele realizări și tendințele pe plan mondial”.

După cum spune președintele Secției de Mecanizare a Academiei de Științe Agricole și Silvice, dr. ing. Ion Pirnă, această masă rotundă s-a impus ca o necesitate, pentru că s-au adunat niște rezultate care trebuiau aduse la cunoștința celor interesați. „A fost o masă rotundă de aducere la cunoștință a unor elemente de noutate, pentru că perioada aceasta de pandemie cumva ne-a făcut să colaborăm mai puțin vizibil. Și atunci, având în vedere că a existat posibilitatea aceasta de a putea veni cu niște rezultate, știind faptul că toată activitatea de cercetare trebuie să dureze o serie de etape, și mă refer aici la tematicile care au început în 2018, s-au maturizat, au ajuns unele cu rezultatele de la model experimental, model funcțional și, evident, la prototip.”

Ceea ce au în vedere cercetătorii, atunci când încearcă să ofere soluții tehnice, este, evident, ceea ce se preconizează a fi necesar pe viitor. Iar domnul dr. ing. Pirnă prevede o presiune mare care va fi pusă pe fermieri de cerințele noi politici a Uniunii Europene. „Desigur că acest concept de agricultură digitală este, în primul rând, unul dintre modalitățile prin care tendințele și obiectivele următoarei perioade a UE, de a ajunge la maturitate, sunt realizabile, într-un context în care obligațiile fermierilor, ale producătorilor, trebuie, la un moment dat, să fie triplate. Evident că toate aceste lucruri se pot face în agricultura digitală urmărind elementele de eficientizare a procesului tehnologic, și aici mă refer la inputuri. Adică tipurile de semințe, cantitatea lor, problemele de îngrășăminte chimice, îngrășăminte foliare; probleme de tratamente cu pesticide.”

Sunt lucruri pe care fermierii le resimt încă de pe acum, iar cei mai mulți realizează că vor fi afectați financiar, mai ales că și prețul lor a crescut. Și atunci se impune ceea ce sugerează cercetătorii, prin vocea domnului Pirnă: „Trebuie să aibă o țintă fixă asupra elementelor concrete, dacă sunt elemente de tip boli, să fie aplicate pe plantele bolnave, dacă e nevoie de plante care trebuie irigate, nu trebuie să se aplice aceeași rată de irigare, sistemele astea de digitalizare vin și eficientizează atât cantitatea de apă la irigații, cât și cantitatea de fertilizanți sau cantitatea de pesticide. Lucrurile astea făcute diferențiat nu se pot face decât cu combinația care înseamnă instrumente de agricultură de precizie, combinate cu elementele de decizie ale agriculturii inteligente. Deci cele două elemente dau în mod fericit acest concept de agricultură digitală”.

 

Agricultura digitală în lume

 

Concret, la ce rezultate se referă președintele Comisiei de Mecanizare a ASAS? Păi, la unele care vin în contextul celor de pe plan european și mondial, pe care tot domnia sa le trece în revistă: „În conceptul de aplicare directă v-aș spune că dacă la nivel european au apărut primele prototipuri care sunt focalizate pe elementele de înființare a culturilor, referitor la culturile de precizie, și m-aș referi aici la porumb, floarea-soarelui, toate aceste elemente s-au realizat cu motoare termice de puteri mai mici, cu elemente de noutate privind capacitatea de a utiliza și alte surse de energie. Și aici vreau să vă povestesc de noutățile care au apărut: sunt utilaje pentru înființarea culturilor – o semănătoare poate să fie purtată de un tractor clasic ca până acum sau vine cu un sistem de robotizare care nu are cabină sau altceva care costă în plus, și el se alimentează cu energie solară sau cu energie electrică care este acumulată în baterii și utilizată cum trebuie. Dar pe noua viziune a acestor utilaje sunt prevăzute o serie de elemente inteligente, care înseamnă alinierea, care înseamnă de fapt protecția față de obstacolele respective, fie că-s mașini, fie că-s animale, fie că-s obstacole gen clădiri, garduri, stâlpi sau altceva. Aceste instrumente pot să gestioneze foarte bine parcursul utilajelor, asta înseamnă consum de carburanți mic. Dacă vorbim de ultima generație care înseamnă să utilizezi energie electrică direct de la sursa soare, prin panouri fotovoltaice sau să mergi cu elemente de încărcare, sigur că sunt foarte multe noțiuni noi. M-aș referi aici la roți directoare sau roți motoare care sunt total înglobate, fie cu acționare hidrostatică la presiuni mari de la 315 bari până la 720 de bari, fie electrice, și atunci în roata motoare vom găsi un motor electric care va fi alimentat dintr-un acumulator, și bineînțeles că sunt celelalte elemente de conducere și de informare, care pur și simplu înseamnă o conexiune directă între activitatea acestui dispozitiv și fermierul respectiv, care oricând este informat asupra nivelului de cultură, carburantului, cantității de carburant, nivelului de dezvoltare și creștere ale culturilor respective”.

 

Tractorul electric românesc

 

Așadar, în câteva cuvinte este vorba de cinci proiecte pe care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, coordonat de ASAS, le-a realizat în această perioadă și care vor ajuta fermierii să își eficientizeze munca. Acestea sunt prezentate tot de dr. ing. Ion Pirnă. Cel mai spectaculos pare a fi un tractor electric: „Vreau să vă spun că putem vorbi de tractorul electric românesc, este un tractor care are o putere instalată de 20 cp, iar la vârf are o putere de furnizare instalată până la 25 cp. Acest tractor agricol este în teste și probe, sigur că aici trebuie și un sistem de mașini agricole specifice acestei puteri, dar este destinat pentru lucrurile care se pot face în seră, solarii și așa mai departe”.

Celelalte proiecte sunt legate de conservarea solului, potențialul acestuia, identificarea parcelei și analiza eficienței de cultivare: „O altă tematică finalizată a fost cea despre echipamentele tehnice care pot gestiona lucrările de conservare a solului. Și aici putem vorbi de o serie de utilaje care sunt realizate chiar de furnizorii de tehnică agricolă din România. Este o noutate indispensabilă, dacă vrem într-adevăr să aplicăm un management corect și dacă vrem să privim fermierul ca un om care muncește cu eficiență. Sigur că este nevoie să știm foarte multe despre parcela agricolă, despre partea pe care fermierul trebuie să o lucreze într-un ciclu și asta înseamnă să fim informați asupra potențialului solului respectiv. Asta înseamnă că măcar prin câteva lucrări să se poată evalua până la urmă proprietățile care sunt de tip fizico-mecanic, dar și proprietățile chimice (care e conținutul de humus?, unde este?). Și atunci, prin noile sisteme – care înseamnă, pe de o parte GPS-ul, identificarea parcelei – să pot vedea care sunt variațiile respective de elemente chimice (în ce cantitate sunt? unde sunt zonele sărace? ce ar trebui?). Lucrarea nu este complicată, la o simplă trecere pe o distanță, spre exemplu, de 3 m, cu patru astfel de elemente, se poate evalua din punct de vedere agro-chimic tot potențialul respectiv al parcelei. După această analiză, sigur că fermierul poate identifica ce cultură este cea mai pretabilă acolo. Nu putem merge doar pe intuiție sau pe tradiție, că aici și alții, și bunicu’ – străbunicu’, aici tot cultura asta au pus-o. Nu, e o mare greșeală! Noi trebuie să vedem, în primul rând, potențialul adevărat, care este afinitatea culturilor și, astfel, să vedem ce culturi ar trebui plantate”. Într-adevăr, e nevoie de o astfel de abordare, pentru o mai mare eficiență a producției, dar nu putem uita, din păcate, nici de aspectul necesității unei culturi. Nu putem produce doar de dragul eficienței și apoi să ne întrebăm unde și cui vindem marea noastră recoltă. Dar o analiză a alternativelor de cultură ar trebui să și-o facă orice fermier.

Atunci când vorbim despre astfel de tehnologii de ultimă generație, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu va fi o creștere a prețului de producție. Domnul dr. ing. Pirnă spune că, pe de o parte, folosirea acestora va diminua anumite cheltuieli și va scădea incidența unor riscuri inerente, și, pe de altă parte, dacă interesul fermierilor va fi mare, cu siguranță, prețul acestor tehnologii va scădea. „Trebuie spus că această tehnologie 5G, care înseamnă de fapt semnalele pe mobil, va fi, până la urmă, construită și în România, și atunci conceptul acesta, care este mult vehiculat, de IoT (Internet of Things), adică internetul obiectelor, va juca rolul de comunicare între tractor și mașina agricolă, între tractor și fermier și între caracteristice tehnice de lucru ale mașinilor și cele ale sistemelor respective. Va fi o analiză foarte succintă, pentru a evita pierderile, timpii morți și evident să crească beneficiile respective. Deci dacă fermierii sunt foarte interesați să beneficieze de astfel de instrumente, să fie eficienți, să aibă cheltuielile corecte și fără riscuri extraordinare, cu cât mai mulți fermieri accesează aceste lucruri, cu atât, noi spunem, nivelul va fi acceptabil.”

Cât de mare va fi amploarea cercetării de pe la noi în acest domeniu rămâne de văzut. Nu sunt nici prea optimist, pentru că avem o destul de mare dispoziție în a risipi oportunități, dar nici prea pesimist, pentru că așa cum în zona informaticii se pare că sunt realizări de frunte ale unor compatrioți, ne putem aștepta ca un alt domeniu din avangarda științei contemporane să ofere satisfacții similare. De ce nu? 

 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU
Documentare: ȘTEFAN RANCU și VICTOR MIHALACHE

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Eveniment
Vineri, 15 Aprilie 2022 11:43

Nevoia de digitalizare este reală

În agricultura secolului al XXI-lea, tot mai des ne întâlnim cu termeni precum digitalizare, conectivitate ori cu expresii ca managementul integrat al fermei. Câți cunoaștem însă înțelesul real al acestor cuvinte? Mulți fermieri dețin tehnologii inteligente, dar nu le utilizează dintr-un motiv simplu – necunoașterea. În opinia lui Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, fermierilor trebuie să li se explice foarte bine beneficiile digitalizării, ceea ce face în rândurile de mai jos specialistul producătorului german de utilaje agricole.

Este tot mai evident că se dorește transparența procesului agricol. Prin urmare, Constantin Curcă ne îndeamnă să gândim din punctul de vedere al celui care achiziționează produsele. „Să spunem că, de exemplu, un crescător de păsări achiziționează cereale, la un moment dat, de la un producător agricol și dorește foarte clar să urmărească fluxul tehnologic și toate procesele care au dus la obținerea acelui produs finit, respectiv porumb. Și atunci, clar, inclusiv sistemele de semănat, trebuie să beneficieze de acest sistem, cum este pentru noi Horsch Connect, un sistem integrat care supraveghează și furnizează informații în timp real despre absolut orice activitate desfășurăm cu acea semănătoare (timp, viteză de lucru, cantitate de îngrășământ utilizată la semănat). Este ca un dublu control.” Acesta ar trebui să fie scopul digitalizării despre care vorbește toată lumea.

Reprezentantul Horsch în țara noastră a continuat: „Cumpărătorul să poată accesa, pe baza informațiilor reale, întreg procesul de producție, să îi fie garantat. Pentru că atunci când mergi la Lidl și cumperi o carne pe care scrie bio, vrei să fii sigur de lucrul ăsta. Iar de aceasta trebuie să se intereseze în primul rând acel producător. Este obligația lui de a se preocupa pentru ca noi să avem garanția că produsul pe care îl plătești este așa cum spune el.”

ta 225 mewi 3

Astfel, întregul proces de producție poate fi verificat, din momentul în care am prelucrat terenul, am semănat – toate trecerile, toate substanțele folosite. „Se dorește ca, prin această digitalizare, să beneficieze de prețuri diferențiate fermierii care fac lucrurile corect, care reciclează, cărora le pasă de mediu, fermierii care caută să suplimenteze sursele de azot și de îngrășăminte și din alte surse biologice, precum culturile verzi. Pentru că, la un moment dat, chiar va trebui să fie o diferențiere pe piață.”

 

Control total prin conectivitate

 

Horsch Connect este o funcție de digitalizare, disponibilă cam tuturor utilajelor care au un calculator sau un sistem de operare, adică semănători, aparate și autopropulsate pentru erbicidat, utilajele pentru logistică, precum Horsch Shuttle, bazinele de apă și remorcile pentru îngrășământ/sămânță.

Pentru fermierii români Horsch Connect este atractiv în principal pentru sistemul de monitorizare a utilajului. „Practic, ca proprietar, îți poți monitoriza echipamentul de pe telefonul mobil, poți seta alarme, dacă e viteza prea mare, prea mică etc. Orice problemă sau orice eroare întâmpinată de operator în timpul lucrului îți va fi instant adusă la cunoștință, de la distanță. Bineînțeles, este cazul fermierilor români care cultivă suprafețe mari de teren, unde controlul, monitorizarea sunt mai dificil de efectuat”, arată Constantin Curcă.

ta 225 mewi 2

La nivelul anului 2022, există deja 12-13 unități Horsch Connect vândute în diferite combinații. Horsch Connect este prezent pe toate semănătorile Horsch Maestro cu lățimi de lucru de la 12 metri în sus. Pe modelele S, SV sau SX, este inclus în dotarea standard.

 

Managementul fermei

 

Motivul pentru care deși dețin tehnologii inteligente, nu le utilizează este necunoașterea, crede Constantin Curcă. Fermierilor trebuie să li se explice foarte bine ce beneficii aduce digitalizarea. Pentru a fi ușor de utilizat, un sistem trebuie să fie intuitiv și să aducă rezultate imediate. „Această parte a digitalizării, precum urmărirea și emiterea de hărți, presupune și alte activități în fundal. Trebuie să existe și un sistem de management, un soft, care să prelucreze datele, să integreze toate procesele din fermă. În afară de supraveghere, nu faci absolut nimic cu Horsch Connect, dacă nu este legat la un soft de management al fermei, programe care încep să apară și să fie utilizate la scară largă. Dacă acum 7-8 ani GPS-ul era un vis pentru fermieri, observ că tendința este, în ultimii 2-3 ani, de a livra 50% – 60% dintre semănători fără marcatori, pentru că nici nu mai există întrebarea „ai sau nu GPS?” la un tractor care depășește 180 CP. Deja fermierii și-au dat seama că utilizarea GPS-ului aduce avantaje extraordinare din momentul semănatului, până la cel al recoltatului. În viitor, sigur, toate aceste procese de digitalizare vor fi integrate în softuri și în programe de management al fermei care vor aduce transparență totală întregului proces agricol.”

ta 225 mewi 4

 

Protecția mediului

 

Majoritatea fermierilor a dezvoltat businessuri în agricultură cu scopul de a le lăsa copiilor, generațiilor viitoare. De aceea, cu toții ar trebui să fie flexibili și să se gândească că factorul de producție principal este solul și, în consecință, să-i acorde o și mai mare atenție pentru ca și generațiile viitoare să beneficieze de roadele lui, mai ales în condițiile în care, la nivel european, se dorește implementarea obiectivelor Pactului Verde European. „Inclusiv specialiștii în protecția mediului au observat că agricultura nu este doar un element care produce poluare, ci este și elementul care ar putea reduce acest lucru prin toate aceste procese de sechestrare a dioxidului de carbon din atmosferă, la nivelul frunzelor, la nivelul plantelor. Este un proces reversibil, se produce an de an și poate avea efecte extraordinar de benefice asupra mediului”, a conchis Constantin Curcă, specialistul Horsch, marcă distribuită în România de compania Mewi.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

Pe 15 februarie, Kubota și Tevel au primit premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 pentru aplicația de recoltare automată a fructelor dezvoltată împreună. Premiul a fost înmânat de către DLG – Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft, în cadrul unei ceremonii online. În România, compania Agri-Alianța este dealer autorizat Kubota.

Având în vedere deficitul de forță de muncă din întreaga lume, Kubota și Tevel și-au combinat expertiza pentru a dezvolta un sistem automat de cules fructe, oferind o soluție pentru ferme de orice dimensiuni, prin abordarea modulară. Conceptul modular de drone cu fir pentru cules de fructe și soluțiile logistice flexibile oferă configurații adaptate la cerințele individuale ale fermei și permite compatibilitatea deplină cu metodele de recoltare consacrate.

 

„Unitate de recoltare în testare pe teren”
Unitatea de recoltat poate opera mai multe drone cu fir pentru procesul de cules. Logistica containerului poate fi configurată pentru a fi pe deplin integrată în procesul de recoltare. Această imagine arată două unități de recoltare în timpul testelor pe teren din 2020.

Field test harvesting unit

La ceremonia de premiere, care a avut loc online, au participat Yuichi Kitao - preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation, Yasukazu Kamada - președinte Kubota Holdings Europe BV și Peter van der Vlugt – director general Kubota Innovation Center din Europa.

„Viziunea noastră pentru 2030 este să fim un inovator de sisteme esențial pentru susținerea vieții. Premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 este o încurajare pentru a continua investițiile în inovații durabile în domeniul alimentar, de apă și mediu, privind în perspectivă la societatea post-Covid-19”, a declarat Yuichi Kitao, preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation.

 

„Funcționarea sistemului în mediu simulat”
Pentru a evalua diferitele configurații ale sistemului, se utilizează un mediu simulat pentru a optimiza performanța sistemului și a compara diferite abordări.

System operation in simulation environment 01

DLG (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft) acordă premiile „DLG Agrifuture Concept” pentru pionierat în domeniul mașinilor agricole și viziuni de viitor. Soluțiile vizionare de mașini agricole oferă stimuli cruciali pentru viabilitatea viitoare a producției agricole globale. Inginerii din întreaga lume lucrează la soluții tehnice pentru viitorul agriculturii. Nu toate ideile și conceptele lor ajung la stadiul de produs finit. Adesea, constrângeri de natură tehnică sau juridice limitează evoluţia ideilor până la maturitate comercială. Multe dintre aceste concepte au totuși potențialul de a oferi inspirație și de a stimula fermierii și inginerii să gândească în moduri noi. Acest premiu subliniază relevanța acestei lucrări de pionierat în domeniul mașinilor agricole pentru agricultura viitorului în termen de cinci până la zece ani.

„Suntem deosebit de mândri de colaborarea noastră cu Tevel. Am realizat un parteneriat cu una dintre cele mai avansate companii de tehnologie în domeniul culesului fructelor. Kubota se angajează să contribuie la rezolvare problemelor pomicultorilor, oferind siguranţă în ce priveşte timpul și calitatea recoltării și ajutându-i să facă față problemelor din ce în ce mai mari legate de disponibilitatea forţei de muncă”, a afirmat Peter van der Vlugt, director general Kubota Innovation Center din Europa.

 

„Funcționarea sistemului în mediu simulat”
Abordarea modulară a acestui sistem oferă multe configurații diferite pentru a satisface fiecare cerință a fermei. O configurație este roiul de recoltare cu unități de recoltare mici și ușoare combinate cu diferite soluții logistice.

System operation in simulation environment 02

 

*****

Tevel Flying Autonomous Robot (FARTM)

Tevel Aerobotics Technologies este expert global de vârf în domeniul roboților zburători autonomi pentru culesul fructelor, îmbinând inteligența artificială cu viziunea computerizată, robotică avansată, inginerie aeronautică, control de zbor de ultimă generație, prelucrare a datelor și percepție. Tevel dezvoltă o flotă de roboți zburători pentru efectuarea sarcinilor de cules, rărire și tundere în livezi. Mai mult, software-ul de inteligență artificială (AI) de la Tevel va permite sortarea revoluționară a fructelor la sursă, culegând cele mai bune fructe din livadă, la momentul optim și cu precizie.

Kubota Smart Agriculture

Kubota și-a dovedit expertiza vastă în tehnologiile avansate de tractoare și echipamente. Cele mai recente exemple ale rolului Kubota de lider sunt implementarea și certificarea TIM (Tractor Implement Management) și lansarea pe piaţă a tractorului autonom, transplantatorului și mașinii de recoltat autonome în Japonia. Această expertiză va fi acum utilizată în colaborare cu Tevel pentru a oferi cea mai bună soluție pomicultorilor din întreaga lume.

Kubota este lider în domeniul producţiei de echipamente agricole, de gazon şi constructii, precum şi de motoare industriale încă din 1890. Cu sediul mondial în Osaka, Japonia şi birouri în peste 120 de ţări, cu peste 41.000 de angajaţi în America de Nord, Europa şi Asia, Kubota a realizat venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari în 2021. Deşi echipamentul agricol este prima linie de produse a Kubota, Kubota produce, de asemenea, un portofoliu divers de alte produse, inclusiv sisteme de filtrare a apelor urbane, sisteme de irigaţii, sisteme pentru conducte, acoperişuri şi valve subterane de mari dimensiuni. Pentru mai multe informaţii privind Kubota, accesaţi site-ul www.kubota-global.net sau www.kubota-eu.com.

Tevel Aerobotics Technologies

Tevel Aerobotics Technologies, cu sediul în Gedera, Israel, oferă servicii robotizate de recoltare a fructelor la cerere - oricând, oriunde și la orice capacitate. Tevel dezvoltă roboți autonomi zburători echipați cu inteligență artificială, care şi-au dovedit deja abilităţile la cules de mere, piersici, nectarine și prune, şi planifică să includă noi specii precum citrice și avocado. Conform viziunii sale de a conduce revoluția în agricultura autonomă, compania intenționează să abordeze provocările suplimentare legate de deficitul de forță de muncă cu care se confruntă domeniul, precum rărirea fructelor, tăierea selectivă și pulverizarea selectivă. Tevel, cu echipa sa actuală de 35 de persoane, a mobilizat capital de 28 de milioane de dolari până în prezent. Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.tevel-tech.com.

Agri-Alianța

Agri-Alianța are în portofoliu o gamă completă de tractoare, mașini și echipamente agricole dedicate culturilor de cereale și plante prășitoare, legumiculturii, viticulturii, pomiculturii, zootehniei, sectorului forestier. De asemenea, compania, care este dealer autorizat Kubota în țara noastră, oferă consultanță tehnică și financiară, dispune de service și piese de schimb.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Joi, 23 Decembrie 2021 12:53

Performanță în agricultură

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Tânărul inginer este de lăudat având în vedere că până la el nu a mai obținut nimeni nota maximă, de la înființarea facultății. Interlocutorul nostru de azi este și absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 31 de ani administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Totodată, deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

„Din păcate, foarte mulţi fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii.”

DSC08091

În toamna aceasta am ajuns în vestul țării și am căutat să stăm la discuții cu fermieri care au reușite notabile în agricultura românească, oameni de la care ai ce învăța, mai ales că am abordat subiecte diverse, legate de tehnologii, tehnică, de probleme și soluțiile găsite de ei la acestea. Unul dintre tinerii vizitați, model pentru alții, este Alexander Degianski, care ne-a zis un lucru datorită căruia noi credem că el are succes. Managerul unei ferme este important să aibă cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, cunoştinţe economice și, foarte important azi, este să ai habar de IT (tehnologia informației) și informatică. „Profesorul meu de botanică, domnul Gicu Arsene, ne zicea că un agricultor ştie ce, când şi cum, iar un agronom ştie ce, când, cum şi mai ales de ce. Este foarte important să ai cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, este important să ai şi cunoştinţe economice, că până la urmă totul zace în economie. Din păcate, foarte mulţi dintre fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Noi avem un informatician în fermă, noi avem propriul nostru sistem de management al fermei, soluţia noastră, toate utilajele, contractele de arendă, terenurile, CF-urile, lucrările, contabilitatea, stocuri, gestiuni, toate sunt în acest sistem informatic. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii majore în ceea ce priveşte financiarul. Este foarte important să ai atât cunoştinţe agronomice, cât şi economice. Personal sunt absolvent şi de agronomie, şi de ştiinţe economice, şi pentru mine a reprezentat un mare avantaj acest lucru.”

 

Depozitarea, o variantă câștigătoare

 

Pentru Alexander Degianski, acest an agricol nu a fost deloc ușor, însă a fost unul cu multe satisfacții profesionale, cu toate că porumbul a fost compromis din cauza secetei. „A fost un an agricol foarte greu din punct de vedere logistic, din punct de vedere organizatoric, dar cu multe satisfacţii profesionale. În afara culturii de porumb, care de la aşteptări de 10-11 tone la hectar avem acum aşteptări de 3 tone la hectar. Porumbul chiar este compromis la noi, din păcate. Am semănat o mie de hectare cu porumb, din care am reuşit să ridicăm vreo 120. Am avut 56 de zile fără ploaie, din 20 aprilie până în 16 iulie, perioada lui de creştere intensivă. Anul trecut ne-am închis peste 10 tone la hectar. În această zonă cultura de porumb nu este cea mai pretabilă.”

În anul agricol 2020-2021, în ferma administrată de Alexander Degianski, rapiţa a fost semănată pe vreo o mie de hectare, iar producția obținută a trecut de 3,5 tone/ha. Și în vestul țării a fost anul grâului, cultură care în ferma tânărului manager a ocupat 1.600 de hectare. Însă Alexander Degianski nu a dorit să ne spună și cât a obținut la hectar. „Abia aşteaptă toată lumea să mai reducă din preţuri, de aceea nu vă divulg producția, vorbim după ce vindem grâul şi vă zic la virgulă cantitatea de grâu la hectar. N-am vândut nimic la recoltat, am vândut o parte în luna august când preţul a ajuns aproape de un nivel maxim atins şi acum aşteptăm până în luna februarie, martie, aprilie, ianuarie, depinde când ni se va arăta a fi oportun a vinde.”

DSC08026

Își permite să aștepte prețuri bune având în jur de 22.000 de tone capacitate de depozitare. „Intenționăm să extindem depozitarea, să mai preluăm şi de la vecini, şi de la alţi fermieri. Eu consider că este foarte util să ai depozitare pentru că în campanie toată lumea vrea să tragă pielea de pe tine. În zece ani, în nouă ani s-a dovedit că depozitarea este o variantă mult mai câştigătoare.”

Alte culturi din ferma timișeană au fost orzoaica pe 50 ha, la care s-au închis pe 7,1 tone/ha și floarea-soarelui pe vreo 250 de hectare.

 

Tehnologie proprie la floarea-soarelui

 

„La floarea-soarelui, cea mai importantă verigă e arătura. Am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar.”

Pe câmpul de la Giulvăz am asistat la recoltarea florii-soarelui, cultură la care producția este mai slabă decât anul trecut, însă prețul este cu mult mai bun. „Ne-am apucat de recoltat floarea-soarelui pe 7 septembrie, umiditatea a fost sub 9%, undeva la 8,5%, ceea ce ne permite să depozităm în condiţii bune, preţul este bun şi, spre surprinderea noastră şi producţia este bună, în jur de 3 tone la hectar. Producţia e mai slabă decât anul trecut, dar preţul este undeva cu 40% mai mare, poate chiar mai mult.”

Anul acesta, Alexander Degianski a optat să semene o suprafață mai mică cu floarea-soarelui, în jur de 250 de hectare, comparativ cu 700-800 ha în anii trecuți. „Din cauza interzicerii neonicotinoidelor nu prea putem risca. Viermii sârmă, răţişoara porumbului, gândacul pământiu ne-au făcut anul trecut, de exemplu, să întoarcem 140 de hectare de floare. În 2021 am preferat să punem mai puțină floare, pe terenuri mai uşoare, unde să nu avem probleme de infestare, unde asigurăm o rotaţie cât mai bună, deci din păcate nu avem ce face.”

L-am întrebat pe tânărul fermier despre tehnologie și dacă practica se îmbină cu teoria de prin facultățile agronomice. „Din păcate, faţă de cărţile de la facultate e schimbat cam tot ce se poate schimba, pentru că, din păcate, şi-mi asum ceea ce zic, cărţile nu prea mai au tangenţă cu practica agricolă. Sunt foarte multe copy-paste din cărţile anilor ’70-’80, substanţe interzise găseşti în cărţile actuale de la universităţi, soiuri vechi de când lumea şi pământul. Prin urmare cea mai importantă verigă tehnologică pentru mine la floarea-soarelui este arătura, ceea ce, da, se regăseşte şi în vechile cărţi. Urmează o discuitură sau un combinator din toamnă, ca pământul să se aşeze, dăm îngrăşămintele primăvara devreme, complexele le încorporăm cu un combinator, intrăm să semănăm, concomitent cu semănatul sau imediat după semănat aplicăm şi doza de azot ce urmează să completeze necesarul; erbicidarea o facem cu produse de top, iar semănatul îl facem cu semănătoare Väderstad Tempo extrem de precisă, de cea mai bună calitate. De obicei semănăm după ce terminăm semănatul culturii de porumb, pentru că am observat că parcă-i merge un pic mai bine florii-soarelui. Eu am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar, sunt monohibrid, în ferma noastră este NK Neoma de la Syngenta, şi acum are greutate hectolitrică 46, ceea ce vorbeşte de la sine, o greutate hectolitrică excepţională, iar în condiţiile anului acestuia, cu secetă imensă şi apă foarte, foarte puţină în sol, mă pot declara foarte mulţumit de această cultură.”

floare alex

Asolamentul este foarte important, dar, spune Alexander Degianski, tehnologia îi ajută să mai sară anumite etape din el. Cea mai mare problemă în respectarea asolamentului florii-soarelui, rapiţei şi soiei este dată de sclerotinia. „Pentru sclerotinia, despre care toată lumea ştie că este o ciupercă care practic infestează plantele şi găsim în cadrul tulpinii acei scleroţi care duc la frângerea tulpinilor, actualmente există anumite produse biologice pe bază de alte ciuperci parazite pe sclerotinia care reduc foarte mult riscul, astfel încât poţi ajunge de la o rotaţie de 4-5 ani la una de 3 ani. Şi este un lucru foarte bun.”

 

La rapiță, tehnologii mai puțin intensive

 

De la floarea-soarelui ne-am mutat la semănat de rapiță. Era 8 septembrie, o zi însorită de toamnă, în care tânărul fermier ne-a arătat tehnologia acestei culturi programate a fi însămânțată pe vreo o mie de hectare. Când am ajuns noi, semănatul era aproape finalizat. Utilajele îi permit să semene undeva la 150 de hectare pe zi. „Condițiile sunt bune de semănat, din păcate prognoza meteo nu este foarte îmbucurătoare din cauza faptului că nu vedem mari precipitaţii, am suferit groaznic anul acesta în partea de vest a României din cauza acestei lipse de precipitaţii, din luna aprilie, 20 aprilie dacă nu mă înşel, şi până în 16 iunie, adică vreo 56 de zile, n-am avut gram de apă, zero, ceea ce ne-a afectat ireversibil cultura porumbului, iar din 16 aprilie până acum două săptămâni, pe final de lună august, când am avut în jur de 70 de litri, n-am avut din nou gram de apă. Problema majoră este că uniformitatea precipitaţiilor nu mai este aceeaşi, adică media multianuală se păstrează oarecum, dar distribuţia ei în timp este total haotică. Avem perioade lungi de ploi abundente, urmate de perioade lungi de secetă, iar plantele nu sunt adaptate să trăiască în astfel de condiţii. Tocmai de aceea lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt o prioritate la noi în fermă”, arată Alexander Degianski.

„La rapiță, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn, am semănat pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar.”

Plantele premergătoare culturii de rapiță sunt grâul și pe vreo 50 ha orzoaica. „Tehnologia la mine este relativ simplă şi sper eu cât mai bine conservatoare pentru apă. Imediat după recoltat, că-i terenul moale, încercăm să evităm, dar de la prelucrare bună şi până la prelucrarea mai grea când terenul este uscat intrăm obligatoriu cu un gruber la adâncime de 30-35 cm, grubere de la Väderstad, avem trei bucăţi, cu tractoare specifice şi puternice de 500 CP, 400 CP şi 300 CP care le trag. Aceasta este urmată imediat de o discuire cu un Väderstad Carrier, avem un Carrier de 12,5 m şi unul de 6,5 m care nivelează şi închid un pic capilaritatea solului, după care urmează fertilizatul şi aşteptatul. De obicei, în lunile iulie, sfârşit de iulie – început de august avem câteva precipitaţii mai serioase, iar din acel moment nu mai facem nimic, pentru că vedem şi acum că terenul este oarecum verde, intrăm cu semănătorile în momentul în care începem să semănăm, pregătim terenul cu semănătorile care sunt dotate cu bare nivelatoare, grapă cu discuri, tăvălugi foarte buni şi implicit organe de semănat bune şi chiar şi acum sămânţa este nud şi vă pot arăta să vedeţi că toată sămânţa zace în teren umed.”

DSC08116

Fiecare an agricol are specificul lui, iar în opinia lui Alexander Degianski, tehnologia rapiţei nu poate fi aceeaşi an de an. „În funcţie de condiţiile din sol variem. Anul trecut am mers cu densitate de 550.000 de boabe germinabile pe hectar, era terenul uscat şi nu ştiam ce va răsări. Anul acesta, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn suntem pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar. Avem o parcelă unde am semănat cu Väderstad Tempo rapiţă la 70 cm care anul trecut am semănat-o pe 50 de hectare la densitate de asemenea de 550.000 de boabe germinabile pe hectar şi din păcate rezultatele au fost un pic mai slabe decât cea semănată convenţional, dar eu cred că din cauza densităţii prea mari pe rând, astfel încât anul acesta am redus norma la 350.000 de boabe pe hectar şi vedem ce o să iasă. Această rapiţă pe care o semănăm la 70 cm nu o erbicidăm, o prăşim, şi lumea zice că mă întorc în „era de piatră”, dar din păcate vedeţi, cu toate mişcările astea haotice, ecologiste, să scoatem erbicidele – nu ştim când vom fi din nou călcaţi pe gât, cum am fost călcaţi cu neonicotinoidele, şi ne vom trezi că n-o să mai avem erbicide, şi atunci prefer să văd care variantă este mai pretabilă unei tehnologii mai puţin intensive în raport cu pesticidele.”

 

Tehnică agricolă de vârf

 

În ferma administrată de Alexander Degianski am văzut tehnică agricolă de vârf. Și totuși, chiar și într-o fermă de 5.000 de hectare e continuu nevoie de utilaje performante. „Niciodată nu avem destul. Tot timpul trebuie să reînlocuim flota. Momentan da, putem face absolut toate lucrările cu flota noastră, poate un pic la recoltatul păioaselor avem nevoie de ajutor pe vreo 500-600 de hectare, dar prefer să închiriem combine, că avem parte de prestatori serioşi, şi să investim acei bani în alte tehnologii. În rest suntem autonomi şi independenţi, ca şi cei din politica noastră. De obicei, utilajele se înlocuiesc la un anumit număr de ore, când vine vorba de cele motorizate. Tractoarele le schimbăm când au peste 5.000-6.000 de ore de funcționare. Avem în fermă remorci vechi de 15 ani și anul acesta le-am făcut reparații capitale. În afară de partea metalică, nu au absolut nimic în ele ce să mai fie înlocuit, deci noi am băgat în fiecare remorcă vreo 10.000-15.000 de euro şi sunt ca noi. Când vorbim despre utilaje de prelucrat solul, de obicei la a şaptea – a opta campanie deja începe să plesnească cadrul, să se mai ducă din cilindri, din diverse elemente de uzură, şi înlocuim. Deci fiecare utilaj, în funcţie de starea lui şi de cât de mult este folosit, îşi găseşte şi perioada de înlocuit.”

DSC08161

 

Independență în gestionarea apei

 

Am încheiat vizita noastră la Giulvăz cu o discuție despre apă, marea problemă a agriculturii din toată lumea, nu doar la noi. Din întreaga suprafață de teren a fermei pe care o are în grijă Alexander Degianski, 220 km sunt canale care reprezintă infrastructura de desecare, cu trei stații de pompare. „Pot spune că din această suprafaţă aproape 180 km sunt decolmataţi şi sunt decolmataţi fie pe munca noastră, fie pe ajutorul dat de ANIF şi avem o colaborare foarte bună cu ANIF în ultima perioadă. Problema majoră este alta în schimb: cum aduci apa pe canale? Pentru că acestea sunt canale de desecare. Noi am irigat din canalele de desecare principale şi din canalele colectoare, dar este o situaţie de hazard până la urmă, că rolul lor e să evacueze apa. Tocmai de aceea vom începe acum o nouă strategie de gestionare a apei în fermă, să impermeabilizăm canale, să cerem aprobări de la Apele Române, să facem prize de ape, râul Timiş e la 3-5 km de aici, şi vrem să le folosim cu dublu scop. Trebuie să înţelegem că aceste canale pot avea dublă funcţie, atât de desecare, cât şi de irigare, vrem să aducem terenurile depresionare nivelate, urmează acum să întreprindem nivelare pe o suprafaţă de aproape o sută de hectare anul acesta şi avem de gând să facem vreo 600 de hectare până în următorii trei ani. Noi pe fermă, în anii în care nu s-a făcut nimic şi nu am avut canalele curăţate, nu am avut pompele funcţionale, pierdeam între 350 şi 600 de hectare din cauza băltirilor. Aceşti bani, într-un an, dacă-i investeşti de bună voie, de pe această suprafaţă pierdută, îţi asigur că pe viitor nu-i vei mai pierde. Acestea sunt principalele noastre dorinţe în cadrul fermei, să avem o independenţă a ceea ce înseamnă gestionarea apei. Când e prea multă, să o evacuăm, când e prea puţină, să o aducem şi terenurile să fie drepte.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Educația, tehnologia și factorul uman stau la baza unei ferme de succes. Nu poți doar cu omul sau doar cu tehnologia, acestea mergând bine împreună. În plus, trebuie să fii dedicat. În orice domeniu, nu doar în agricultură. „Dacă te implici, merge. Ce ar fi Agroslavia cu utilaje bune, dar fără oameni. Sau invers? Sunt două ingrediente principale”, ne-a spus Ștefan Kovacs, președintele Consiliului de Administrație al societății Agroslavia din Nădlac, județul Arad, fermă în care am ajuns în luna octombrie a acestui an.

Societatea Agroslavia exploatează 1.250 de hectare, teren pe care găsim porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță. La mijlocul lui octombrie, în ferma de la Nădlac – județul Arad, a ajuns un tractor Fendt 930 Vario. După bucuria de pe fața lui Ștefan Kovacs, care face parte din Consiliul de Administrație al societății Agroslavia din 2008, ai fi zis că este la primul Fendt, însă ferma arădeană este partener al companiei Mewi de 12 ani. Atunci au fost achiziționate două tractoare Fendt 820, urmate de un încărcător frontal Merlo.

Am stat de vorbă cu Ștefan Kovacs despre noua achiziție, despre cum îl ajută tehnologia la muncile grele din fermă și cum reușește să conducă o fermă profitabilă, cu o echipă din care fac parte angajați de mai bine de 29 de ani. Am povestit și despre anul agricol, secetos dar cu rezultate bune în vestul țării.

„GPS-urile sunt extrem, extrem de importante pentru noi. N-am mai putea fără ele.”

ta 222 mewi 4

 

Dependenți de noile tehnologii

 

Tehnologia inteligentă stă la baza simplificării multor munci grele din cadrul fermelor. În ferma condusă de Ștefan Kovacs se folosește GPS-ul la lucrări grele: plug, combinator, scarificator și altele. „Este foarte util, ne ajută enorm. Economisim foarte mult timp, chiar și la întoarceri, la pregătit terenul, la semănat, la prășit. GPS-urile sunt extrem, extrem de importante pentru noi. N-am mai putea fără ele.”

Cu ani în urmă, fermierii priveau cu scepticism noile tehnologii, toată electronica, integrate pe tractoare și mașini agricole. Li se părea dificil de folosit. La început, și la Agroslavia operatorii au fost reticenți, vedeau totul ca fiind foarte complicat. „După ce s-au obișnuit și au văzut că la prășit, la semănat, tractorul merge pur și simplu singur și ei doar stau, au început să folosească permanent GPS-ul. Le-a ușurat munca și le place foarte mult. Acum deja nu mai vor să lucreze pe un tractor care nu are ghidare prin GPS. Și nu mă refer la operatorii tineri, care ei chiar înțeleg tehnologia, ci la cei mai în vârstă, care toată viața lor au lucrat fără, însă acum sunt dependenți. Avem și un distribuitor de îngrășăminte care, la fel, are integrată tehnologie inteligentă, cântărește, închide/deschide secțiuni; e de mare ajutor, pe lângă timp, economisim materie primă.”

 

N-ar strica un pic de școală

 

„Mecanicii, operatorii noștri sunt respectați și remunerați pe măsură. Acum ar fi cam dificil să iei un om nou. Ca angajator prin asta dovedești că ești un om serios, dacă nu îți pleacă oamenii.”

În domeniul agricol, tehnologia e foarte avansată, iar pe noul tractor achiziționat de Agroslavia, Fendt 930 Vario, urmează să se integreze sistemul de telemetrie Fendt Connect. „Nemții sunt puși pe inovații, pe dezvoltare. Am înțeles că motoarele MAN cu care sunt echipate tractoarele Fendt sunt foarte performante, fiabile. Cei care au achiziționat în ultimii ani tractoare Fendt sunt foarte mulțumiți. Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care am achiziționat modelul acesta de tractor. Cu tractoarele Fendt cumpărate anii trecuți monitorizăm, la lucrările cu plugul, câte hectare pe zi lucrează și cu ce consum. Am constatat că tractoarele Fendt mereu au avut un consum per hectar semnificativ mai mic comparativ cu alte tractoare. Contează mult și terenul, dacă e uscat, tasat. Însă ce mi-a plăcut mult la Fendt 930 Vario, la tractorul nou, când i-am făcut probele, este că i-am atașat un disc mare de 6 metri și, la 1400 turații, cu 12 km/h, a mers atât de lejer, încât nici nu a simțit discul. E o plăcere să-i asculți motorul! Ce să mai… sunt chiar încântat!”, a afirmat Ștefan Kovacs.

Mecanicii, operatorii utilajelor sunt angajați vechi în ferma arădeană, unii sunt aici încă din 1992. De pildă, cel căruia i s-a dat pe mână noul tractor Fendt 930 Vario de aproape 300 CP a condus și restul tractoarelor Fendt de la Agroslavia, prin urmare nu e ceva nou pentru el, cunoaște tractorul în proporție de vreo 95%. „Nu prea am schimbat operatorii, punctează Ștefan Kovacs. Încerc să am grijă de ei, așa că nu prea am oameni noi pe care trebuie să-i învățăm de la zero. Sunt angajați demult. Mecanicii, operatorii noștri sunt respectați și remunerați pe măsură. Acum ar fi cam dificil să iei un om nou. Ca angajator prin asta dovedești că ești un om serios, dacă nu îți pleacă oamenii. Cunosc fermieri care se poartă urât cu operatorii, iar a doua zi, bineînțeles că nu-i mai au. Dacă astăzi aș avea doar operatori noi, i-aș trimite la cursurile de operatori. Altfel, n-ar face față. Chiar și pentru utilizarea ghidării prin GPS, în fiecare iarnă, în ianuarie, februarie, operatorii merg la instructaj. Și le place, le prinde bine. Stau o zi, două, trei cât trebuie, cât e necesar. Deși când merg au impresia că știu, se întorc cu multe informații noi, vin foarte încântați.”

În opinia președintelui Consiliului de Administrație al societății Agroslavia, și fermierii au nevoie de școală, atât în domeniul agricol, cât și în cel economic, dar le sunt necesare și cunoștințe de IT, pentru a manageria cu succes fermele. „Mulți fermieri au doar o pregătire primară, însă și școala trebuie să fie școală. Oricâtă școală ai, întotdeauna îți mai prinde bine un curs. Sunt fermieri care se poartă și lucrează după ureche. N-ar strica un pic de școală. De altfel, niciunuia dintre noi nu i-ar strica.”

 

Recolte foarte bune, în ciuda unui an greu

 

Anul agricol 2020 – 2021 a fost unul secetos, un an greu, dar cu rezultate foarte bune, pentru Agroslavia. Producțiile de grâu, orz, rapiță sunt cele mai mari din istoria societății. În schimb, la porumb, din cauza secetei, a căldurii foarte mari, producția a mai scăzut, dar tot e bine. „Cam 6.600 kg/ha am obținut la porumb anul acesta, ceea ce nu e chiar rău, ținând cont de prețurile actuale, dar suntem obișnuiți să obținem cam de la 10.000 kg/ha în sus”.

ta 222 mewi 3

„Nu știu dacă se poate face chiar agricultură bio. Cu atâția dăunători, buruieni, insecte. Nu cred că îi putem stăpâni. Am încercat acasă cu soția, în curte, să cultivăm pentru consumul propriu, dar nu, 100% bio nu s-a putut.”

Cu toate că anul a fost greu, rezultatele, recoltele au fost extraordinare. Ce a contribuit la bunul mers al fermei explică Ștefan Kovacs: „Probabil factorul uman este cel mai important. E necesar să ai oameni de încredere și dedicați, căci trebuie să punem cu toții suflet, dacă vrem să facem treabă. Agricultura nu poate fi făcută doar de dragul banilor, de dragul profitului. Sunt foarte mulți factori care contribuie la binele unei ferme. Pe lângă factorul uman, clar contează utilajele, tractoarele… Însă omul cu mașinile agricole merge mână-n mână. Factorul uman e important să fie dedicat, să aibă grijă de utilaje, să se ocupe de întreținerea acestora. Când ai un tractor bun, trebuie să ai și un operator bun, și invers.” 

Seceta, un subiect de actualitate. Din păcate, nici în vestul țării nu prea sunt prezente irigațiile. „Nu avem sisteme de irigat. Mureșul este departe de noi, la 5 km de la primele parcele, iar terenurile noastre sunt dincolo de autostradă, ceea ce reprezintă o piedică. Nu e simplu să aduci apa acolo. Demult, existau sisteme subterane, dar nu mai există. Ce a fost s-a cam distrus. Ne-ar ajuta un sistem de irigații, desigur, dar cum a fost anul acesta, arșiță, s-au uscat culturile de sus, nu jos, din pământ, că n-ar fi avut apă suficientă. Ne mai ajută, aici la Nădlac, pânza freatică care e destul de sus la noi, și cum porumbul are rădăcina până la aproximativ 5 m adâncime, s-a descurcat cu apa, însă a avut probleme cu arșița, efectiv l-a uscat de sus.”

Având în vedere viitoarele strategii ale Uniunii Europene care pun accent pe o agricultură mai puțin intensivă și, totodată, interzicerea și dispariția a tot mai multe substanțe active pentru protecția plantelor, l-am întrebat pe fermierul Ștefan Kovacs dacă se gândește la ecologie, să practice agricultura bio. „Nu știu dacă se poate face chiar agricultură bio. Cu atâția dăunători, buruieni, insecte. Nu cred că îi putem stăpâni. Am încercat acasă cu soția, în curte, să cultivăm pentru consumul propriu, dar nu, 100% bio nu s-a putut. Nu știu, poate sunt eu mai reticent la agricultura bio, dar nu prea o văd fezabilă, sustenabilă. Nu sunt fan al chimizării maxime și încerc să evit pe cât posibil și să folosesc dozele recomandate, cu cât mai puține treceri. Și pentru noi ar fi mai puțin costisitor, dar nu văd cum am putea face 100% fără tratamente. În plus, nevoia de alimente e tot mai mare, iar dacă nu faci producție, nu mai ești performant.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Marți, 23 Noiembrie 2021 11:01

Cum devenim modele prin puterea exemplului

Cristian Dănăilă este managerul regional al filialei companiei Mewi din Ovidiu (Constanța), din 2014, însă lucrează în companie din 2009, de când reprezenta produsele din portofoliul Mewi în zona Dobrogea. Are 45 de ani, este absolvent de Agronomie și pasionat de tehnică agricolă. De mai bine de 20 de ani este și fermier.

În rândurile de față, ne-am propus să ilustrăm însemnătatea puterii exemplului. De peste 20 de ani, Cristian Dănăilă se ocupă de agricultură, având ferma proprie, societatea Vultagris Serv, prin care lucrează, în prezent, 600 ha, în localitatea Vulturu, din județul Constanța.

ta 220 mewi 6

Despre managerul Cristian Dănăilă se poate spune că „propovăduiește ceea ce practică”. De luni până vineri conduce echipa Mewi, iar sâmbăta și duminica se transformă în practicant al agriculturii, preocupat de soarta câmpului, urcând adesea el însuși pe tractor sau combină. Ceea ce nu înseamnă că în zilele din cursul săptămânii ferma rămâne de izbeliște, pentru că are patru angajați și îl ajută tatăl său, de asemenea agronom, care se ocupă de organizarea fermei.

Întotdeauna afirmă că îi place să lucreze la Mewi și își dorește să fie pentru cât mai mulți ani.

 

Nu poți vinde un produs dacă n-ai încredere în el

 

Cum a ajuns fermierul dobrogean să lucreze la Mewi ne-a zis chiar el: „În 2001 am cumpărat de la Mewi prima combină, un Claas Dominator 96, second-hand, iar în 2009 am mai cumpărat una, tot la mâna a doua. Odată cu extinderea companiei în zonă, în același an, am primit propunerea de a fi reprezentantul de vânzări pentru Dobrogea. Pentru că mereu am fost atras de partea de mecanică, mi-au plăcut utilajele și tot ce ține de tehnica agricolă, am acceptat, renunțând la postul de inspector la Camera Agricolă.

Revenind, odată cu achiziția primei combine am și înființat ferma, dar de agricultură ne ocupăm dintotdeauna, tata fiind inginer agronom, eu – de asemenea. Am făcut agricultură și înainte de 2000, ca persoane fizice, fără să avem o formă juridică. Prin 2004 - 2005 am început să ne gândim mai serios la capitolul ăsta, lucrând, în arendă, vreo 300 ha, cu o combină, un tractor U650 pe care îl aveam în fermă și cu un plug. Apoi, în anul 2006 am achiziționat primul tractor Fendt nou de la Mewi, printr-un proiect SAPARD, un Fendt 716 Vario, de 160 CP, care și acum există în dotarea firmei și, deși are 13.000 de ore de funcționare, nu cred că ne vom despărți prea curând de el”. De altfel, întregul parc de utilaje agricole este achiziționat de la Mewi. Unele, practic, Cristian Dănăilă și le-a vândut singur.

Cele 600 ha sunt lucrate, în prezent, cu trei tractoare, un Fendt 722 Vario, un Fendt 716 Vario și un Valtra A 93. Bineînțeles că echipamentele din spatele tractoarelor sunt mărci din portofoliul companiei pentru care lucrează, un Horsch Joker 5 CT și un Horsch Pronto 4 DC. Pentru recoltat, ferma de la Vulturu are o combină Fendt 9490 X. „Întotdeauna am avut încredere în produsele pe care le vând. Pentru că nu poți să-ți vinzi un produs dacă n-ai încredere în el. Cu atât mai mult dacă vrei să-l vinzi altcuiva. Și asta se vede întotdeauna în ochii clientului – dacă tu ca vânzător ai încredere în produs sau nu.

Oamenii de vânzări ai Mewi sunt mult mai mult decât niște simpli vânzători, sunt încurajați ca, prin cunoștințele lor, să fie mai degrabă consultanți, să adapteze oferta la specificul local”, punctează Cristian Dănăilă.

 

Eficientizarea costurilor și a timpului de lucru, cu utilaje mari

 

Ca fermier, nu doar pentru că le vinde, Cristian Dănăilă are mare încredere în produsele Fendt și Horsch. Dacă ar fi să aleagă un singur produs pe care l-ar recomanda, acela ar fi unul din tractoarele din noua serie Fendt 900 Vario, cu motor MAN – un 936, 939 sau 942. „Ținând cont de faptul că forța de muncă este tot mai diminuată, și prețul forței de muncă crește, cred că seria nouă Fendt 900 Vario își va justifica prețul, chiar și pentru ferme ca a mea. Deja mă gândesc serios să trecem, în fermă, la o gamă mai mare, de peste 300 CP, să merg pe semănători de 6 metri, utilaje mai mari, să pot să eficientizez costurile și timpul de lucru. Deja de la an la an, perioadele optime de lucru în câmp sunt din ce în ce mai mici. De exemplu, în luna iunie a plouat foarte mult în perioada recoltatului, a durat campania o lună și ceva la mine în fermă, în condițiile în care aș fi terminat în două săptămâni. Din cauza asta, au ieșit buruieni, a căzut cultura pe jos, s-au depreciat indicii de calitate la grâu. Deci, trebuie să fii pregătit să intervii cât mai rapid.

ta 220 mewi 2

Cum n-a mai plouat din iunie, am așteptat o ploaie, ca să semănăm rapiță, 160 de ha, în maximum două zile, după care să vin cu grâu, cu orzul, toate, într-o perioadă foarte scurtă. Iar ca să poți face asta, trebuie să treci la gama mare de utilaje, că altfel nu poți să le faci. Iar dacă ai pierdut umiditatea, ai luat-o de la zero.”

 

La cumpărarea unui utilaj se cântăresc avantajele și dezavantajele

 

Referitor la consultanța acordată clienților sau unui potențial client, l-am întrebat pe Cristian Dănăilă cum procedează, ce le recomandă și de ce ține cont în recomandări. Și am luat ca exemplu semănătorile, că tot suntem în perioada de semănat. Așadar, de pildă, dacă vreau să cumpăr o semănătoare Horsch Focus, iată cum m-ar consilia „omul lui Mewi” și, totodată, fermierul Cristian Dănăilă. „În primul rând, te-aș întreba dacă vrei să schimbi tehnologia de lucru, dacă vrei să renunți la arătură, dacă vrei ca în perioadele de secetă cum e acum, să nu mai intri, să întorci brazda, să intri cu discurile, să treci de două-trei ori, să strici structura și textura solului făcându-l nisip. Dacă nu vrei să renunți la plug și să treci într-un sistem mini-till nu neapărat no-till, atunci nu avem ce discuta de Horsch Focus. Principalul avantaj la o semănătoare Focus este că nu mai trebuie întoarsă brazda. Nu mai răscolim solul, nu mai scoatem puțina apă care mai e în el. Reușim să semănăm chiar și în condiții de secetă, cu rezultate destul de bune privind răsărirea. Dezavantajul este că va trebui ulterior să se aplice mai mult insecticid, fungicid. Sunt fermieri care nu vor să facă aceste investiții și atunci nu cumpără un Focus. Rămân la arătură. Economisesc insecticid, fungicid, pentru că dăunătorii care rămân în resturile vegetale le încorporează în sol la o adâncime de 25 cm, iar la suprafață scot pământ care nu e chiar atât de afectat. Eu, în relația cu clienții, mă privesc și din punctul de vedere al fermierului. Mă gândesc la avantaje și dezavantaje.”

ta 220 mewi 3

 

Gratis nu dă nimeni, iar ieftin nu ține foarte mult

 

Faptul că este fermier îl ajută mult pe Cristian Dănăilă în discuțiile cu fermierii. „Le spun adesea cum m-au ajutat utilajele mele, cum am lucrat cu ele. Când vin cu contraargumente, cel mai des legate de preț, le spun: ieftin nu o să țină foarte mult, gratis nu dă nimeni.”

Lucrează pe tractoare, pe combine, știe ce pot face utilajele, știe cum trebuie reglate. În fiecare weekend, Cristian Dănăilă este la fermă, pe timpul verii își ia concediu ca să fie prezent la recoltat. „Nu las pe nimeni altcineva pe combina Fendt 9490 X.  E greu să vină cineva să-mi spună că nu lucrează bine combina. Trebuie să știi ce să faci cu ea, cum să o reglezi și cum să o exploatezi. Eu o am acasă, are 600 de ore de funcționare, am lucrat din 2018 numai eu cu ea și nu am avut probleme. Operatorii se schimbă de la an la an și nu sunt trimiși la școlarizare. Dacă s-a schimbat un mecanizator, fermierii trebuie să solicite firmei Mewi o școlarizare pentru mecanizatorul respectiv. Tractoarele sunt foarte bune, dar dacă ne uităm în istoric, vedem că 70-80% din probleme apar din cauza utilizării greșite a tractoarelor. Nimeni nu ar recunoaște că a folosit greșit tractorul.

Pe de altă parte, niciun mecanic din lumea asta nu e magician. Trebuie să verifice pas cu pas. Mai ales când e o problemă la partea electrică sau electronică a tractorului. Este foarte greu de verificat. Nu e cum pare, că vii cu laptopul, îl pui pe tractor și îți spune unde e eroarea. Îți dă o mulțime de erori și trebuie să găsești problema.”

 

Fermierul trebuie să se raporteze la costul pe ora de funcționare

 

Nu puteam încheia vizita în ferma constănțeană de la Vulturu fără să ne întrebăm gazda cum a fost anul 2021, știut fiind că Dobrogea a suferit din cauza secetei în ultimii ani. „Din punctul de vedere al producțiilor a fost normal, avantajos din punctul de vedere al prețului de vânzare, ne-a zis Cristian Dănăilă. Producția de rapiță a mers bine la mine în fermă, 4.000 kg /ha. În rest, la grâu, porumb, floarea-soarelui, sunt producții normale.

Orzul este în general o cultură bună pentru zona noastră, Dobrogea. Până la 1,5 t/ha este mai mare producția la orz față de grâu. Grâul se vinde la ora actuală (septembrie, n.r.) cu un leu, iar orzul, 90 de bani. Diferența este foarte mică. Porumb noi nu cultivăm, iar la floarea-soarelui a fost o producție de aproximativ 2.800 tone/ha, iar prețul e bun, în jur de 2.300 lei/tonă.”

ta 220 mewi 5

Anul acesta, la Vulturu, fermierii sunt în curs de înființare a unei Organizații a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și speră să preia în administrare canalele de la ANIF și să le repună în funcțiune. „În ultimii 30 de ani, canalele s-au deteriorat aproape integral, și trec exact pe lângă câmpurile mele. Dacă aveam apă, puteam să intervin, să semăn rapiță și să am cultura deja înființată, să pot face un plan de afaceri, un buget pentru anul viitor. Puțini din cei care fac agricultură au o specializare în domeniu în spate. De aceea nu se ține o evidență corectă a costurilor și a veniturilor. De exemplu, le spun clienților că trebuie să se raporteze la costul pe ora de funcționare. Din calculele pe care le-am făcut cu ei, nu mi-a ieșit mai mult de 5 euro/ora de funcționare. Ceea ce e foarte bine”, arată Cristian Dănăilă, care consideră că agricultura de precizie nu înseamnă numai sistemul de ghidare a tractorului. „Înseamnă să ai un distribuitor de îngrășăminte care să facă un Section Control, un control prin GPS care să-ți dea o rată variabilă, înseamnă o semănătoare Horsch cu închiderea secțiunilor. În fiecare an îmi cumpăr loturi de bază, sămânță de bază, după care o păstrez până la C2. Din bază fac C1, din C1 fac C2 și la C2 deja o înlocuiesc, căci vin iar cu sămânță produsă de mine. Cumpăr, dar nu toată suprafața. Dacă, de pildă, semăn 150 ha sau 200 ha de păioase, cumpăr 30-40 ha sămânță bază și din asta opresc pentru anul viitor sămânța pentru următoarele hectare”, explică fermierul Cristian Dănăilă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunțat că digitalizarea în agricultură se va regăsi în următoarea programare financiară a fondurilor europene.

Adrian Oros s-a întâlnit la sediul MADR cu reprezentanții AgriTech Hackathon, care au ca obiectiv promovarea agriculturii de precizie în România și încurajarea realizării de noi soluții care să răspundă provocărilor din acest domeniu, transmite Ministerul Agriculturii. Ministrul a declarat că are toată deschiderea privind încurajarea agriculturii de precizie și acordarea de fonduri europene în viitorul Plan Național Strategic pentru acest domeniu.

Un exponat prezentat în cadrul întâlnirii a fost câinele-robot Nero. Acesta este folosit ca platformă de colectare de date pentru agricultura de precizie. Nero poate colecta date cu ajutorul camerelor încorporate sau prin intermediul altor echipamente, precum senzori și camere multispectrale. Datele pot fi folosite, de pildă, pentru generarea de alerte timpurii de boală.

Foto: MADR

Publicat în Știri

Cu o vastă expertiză în implementarea din România a celor mai avansate sisteme din lume pentru agricultura de precizie, Titan Machinery România se angrenează într-un proiect de mare amploare, deosebit de îndrăzneț, unul cum nu s-a mai văzut vreodată în țara noastră: SMART FARM - Ferma Inteligentă Titan Machinery!

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu.

Un proiect unic, în cadrul căruia Titan Machinery investește toată experiența acumulată în agricultura de precizie, concretizată prin coordonarea unei culturi de grâu pe un întreg ciclu de producție.

Date inițiale:

  • suprafață cultură: 170 hectare;

  • tip de cultură: grâu de toamnă;

  • localizare: Furculești, Teleorman;

  • condiții cultură: teren neirigat.

Bine ați venit în SILICON VALEY a agriculturii viitorului!

Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.

Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Vom analiza solul, din spațiu, de la suprafața lui și până la adâncimi de peste un metru. Vom analiza toate aspectele climatice și microclimatice, vom prezice starea culturii și o vom ajuta doar acolo unde este nevoie.

Toate lucrările vor fi făcute cu variație, niciun produs nu va fi administrat cu aceeași cantitate pe toată cultura, fie că vorbim de sămânță, fertilizant sau erbicid.

Toate activitățile, din câmp sau din birou, vor fi prezentate și reprezentate de articole de presă, filmări în câmp, dar și de alte surprize pe care le vom oferi celor ce ne urmăresc. Publicul Titan Machinery va fi informat despre specificul lucrării, ce s-a folosit și ce se urmărește să se obțină.

Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Protecția mediului înconjurător și grija pentru consumator sunt aspecte ce nu mai pot fi neglijate în agricultura de astăzi. Horsch, unul dintre producătorii de renume din Europa, care a încercat în permanență să fie cu un pas înaintea celorlalți atunci când este vorba de inovație, este un promotor al atitudinii responsabile. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, ne-a povestit despre soluțiile propuse de producătorul german, despre modul în care fermierii români percep această nouă tendință mondială și despre modul în care aceștia se adaptează la noile reglementări și la cerințele crescânde ale cumpărătorului final.

„Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc.”

Reporter: Discuțiile sunt tot mai des îndreptate înspre modalități de protecție a mediului înconjurător, eficiența mașinilor și utilajelor agricole, grație căreia se reduc semnificativ resursele utilizate, iar producțiile sunt mai mari. Care este abordarea fermierilor români? 

Constantin Curcă: Foarte mulți fermieri care își desfășoară activitatea în România pun deja foarte mare accent pe dezvoltarea durabilă, pe creșterea calității solului, pe reducerea cantităților de substanțe chimice folosite. În momentul de față, în domeniul agriculturii, tema centrală este digitalizarea. Această digitalizare, care este o tendință vizibilă de peste zece ani în toate fermele mari, a început odată cu sistemele de GPS. Lucrurile merg mai departe și cam toate acțiunile pe care un fermier le desfășoară astăzi pot fi controlate de un sistem care adună informații. Sunt fermieri responsabili, care țin cont de protecția mediului, au o anumită strategie de a proteja solul, de a se proteja pe ei și respectă diverse proceduri interne cu strictețe. Din păcate, sunt și fermieri cărora nu le pasă de aceste lucruri și care fac totul, în continuare, după cum îi taie capul. Sunt mulți care încă își anulează filtrul de particule de la tractoare, doar pentru că au auzit că se mai înfundă din cauza AdBlue-ului sau din diverse alte motive.

Revenind la digitalizare, ea va pune în contact producătorul cu cumpărătorul. Un aspect căruia tot mai multă lume îi acordă atenție este legătura dintre alimentație și starea de sănătate, motivele pentru care ne îngrășăm, pentru care există anumite dezechilibre. Consumatorii cer ca aceia care produc mâncarea să o producă într-un mod cât mai sănătos. Sigur, cine spune că trebuie să se interzică toate substanțele chimice nu știe prea multe despre agricultură. Dar, cu ajutorul digitalizării, se pot furniza date în timp real, care nu vor putea fi ascunse față de cumpărătorul final. Marile companii au înțeles lucrul acesta și digitalizează absolut toate activitățile, pentru că la un moment dat cel care va cumpăra marfa va putea supraveghea întregul proces. Există un flux al informațiilor, al facturilor, achizițiilor, al numărului de treceri pe câmp, al amestecurilor de substanțe chimice. Și atunci, să nu fie de mirare că un fermier face și producții foarte bune și reușește să le comercializeze la un preț mai mare, comparativ cu un altul care nu acordă importanță acestor noi sisteme. Responsabilitatea și transparența, care se construiesc încet, dar sigur, vor diferenția fermierii, deoarece consumatorii vor plăti bani în plus pentru produse de calitate, cu mai puține reziduuri de pesticide.

Reporter: Care sunt soluțiile propuse de Horsch?

Constantin Curcă: Ca să înveți ceva, trebuie să faci tu. Principiul de transparență a deciziilor, a tuturor activităților desfășurate în cadrul unei exploatații agricole, a fost implementat cu multă vreme în urmă de Michael Horsch. Probabil, este un pionier în acest sens în Europa. Pentru a putea vorbi despre un lucru, trebuie să îl cunoști în detaliu și trebuie să te afecteze într-un fel sau altul, pozitiv sau negativ. În momentul de față, absolut toate utilajele produse de firma Horsch înglobează respectul pentru mediul înconjurător și pentru populație. Cel mai interesant exemplu pe care Michael Horsch l-a dat la un moment dat este legat de cum alegem să ne raportăm la situație. De exemplu, să ne imaginăm două scenarii. Primul, în care un fermier încasează subvenții și practică agricultura pentru a câștiga bani, dar nu acordă atenție sănătății consumatorilor și mediului. Iar cel de-al doilea, în care un fermier acordă grijă și atenție felului în care practică agricultura, fiind conștient de urmările muncii sale asupra consumatorilor. Și atunci sigur că și atitudinea consumatorilor se schimbă și fac alegeri în funcțiile de aceste informații.

Indiferent că vorbim despre utilaje sau, mai ales, de mașinile de erbicidat marca Horsch, toate urmează acest principiu al responsabilității.

Mașinile și utilajele de erbicidat sunt absolut necesare, pentru că fără ele nu se mai prea poate face agricultură, deoarece productivitatea ar fi una scăzută și recoltele insuficiente pentru populația actuală. Dar dacă tot e necesară protecția plantelor, să fie făcută în cel mai bun mod posibil. De exemplu, cu o tehnologie care permite apropierea cât mai mare de sol, astfel încât deriva sau pierderile să fie aproape inexistente, cu funcții de aplicare variabilă, selectivă, cu o capacitate mare a bazinelor, care va crește eficiența.

ProfiBio, o nouă gamă de utilaje

Reporter: Vizitatorii târgului de la Hanovra, Agritechnica 2019, au putut vedea noua gamă de produse lansată de Horsch, ProfiBio. Ce cuprinde aceasta?

Constantin Curcă: Horsch a lansat această nouă generație de produse, ProfiBio, respectiv utilaje de prelucrare mecanică a solului și combatere mecanică a buruienilor, în perspectiva în care, la un moment dat, presiunea publică va fi din ce în ce mai mare, iar factorii de decizie politică vor ceda. Cel mai probabil, se va interzice, parțial sau chiar total, folosirea unor substandigitalizarețe chimice.

Gama începe de la greble, utilaje foarte simple, care distrug buruienile din stadiile incipiente de creștere, la utilaje cu lățimi mari de lucru, cu gheare, care nu fac altceva decât să întrețină terenul, să pregătească solul înaintea semănatului, utilaje pentru prășit complet automatizate, cu Section Control, care se adaptează absolut oricăror condiții de lucru (de exemplu, Horsch Transformer – cu lățimi de lucru de 6 și 13 metri). Un alt utilaj foarte interesant, pe care îl vom avea anul acesta în România, în demonstrații, este Horsch Cultro, o tocătoare de resturi vegetale aș spune chiar genială, din punct de vedere tehnic. Este un utilaj simplu, pregătit pentru absolut orice situație, care poate fi folosit atât pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, cât și pentru distrugerea mecanică a unei culturi verzi. În plus, este un sistem atât de adaptabil, încât ar putea fi folosit la întreținerea solului înaintea semănatului, chiar pentru distrugerea bolovanilor.

Reporter: Cum au fost primite de fermieri aceste produse?

Constantin Curcă: Ca tehnologie, pe foarte mulți i-am câștigat de partea noastră. Chiar dacă produsele din această gamă, pe care le-am prezentat la Agritechnica, nu au fost disponibile imediat pe piață, pentru că sunt primele serii după prototipuri, foarte mulți au fost interesați. Anul acesta, vom avea deja trei utilaje în probe în România. Printre ele se numără Horsch Transformer, acea prășitoare complet automatizată, care va lucra în premieră în județul Arad, pe terenurile unui fermier de top, care face agricultură bio. De asemenea, vom avea în demonstrații un Horsch Cultro și o greblă, prin toamnă, în județul Constanța.

Piața românească, un paradox

Reporter: Horsch investește permanent în tehnologie și în dezvoltarea de noi sisteme și produse, ceea ce, fără îndoială, crește nevoia de specialiști foarte bine pregătiți în comercializarea lor, care pot identifica cu precizie nevoile fermierilor. Care sunt inițiativele și demersurile Horsch care vin în sprijinul lor?

Constantin Curcă: În momentul de față, producem un număr foarte mare de utilaje și mașini agricole. Indiferent de ce produs al concurenței am numi, cel puțin din Europa, Horsch are ceva echivalent. Paleta de produse s-a diversificat foarte mult și putem spune că Horsch are cel mai mare spectru de utilaje dintre toți producătorii europeni, sau chiar mondiali, și lucrurile nu se opresc aici. Acțiunile noastre se vor concentra, în anii următori, pe specializarea și transmiterea tuturor informațiilor necesare departamentului de vânzări Mewi. Lucrurile se schimbă de la zi la zi și ne preocupă constant atât nivelul de pregătire al colegilor noștri de la Mewi, dealerul nostru din România, cât și al echipei de service și al celor implicați în aprovizionarea cu piese de schimb. Ne implicăm permanent, pe toate palierele.

Reporter: Care sunt realizările Horsch din ultima perioadă, în România?

Constantin Curcă: Dacă ne raportăm la anul trecut, chiar în condițiile în care în acest domeniu tendința a fost una de scădere, Horsch și-a menținut poziția. Am rămas constanți, reușind să menținem nivelul pe partea de prelucrarea solului și semănători, și observăm o creștere accentuată în cazul mașinilor și utilajelor de protecție a plantelor.

Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc. Asta, pentru că există fermieri responsabili și fermieri care nu se gândesc încă la ce va urma, la viitor. O gândire strategică presupune investirea în tehnologii care vor face față cerințelor și peste un deceniu. Tehnologiile pe care noi le punem la dispoziție acum reprezintă de multe ori o noutate, dar în câțiva ani vor deveni o realitate, vor fi absolut necesare.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista