grant - REVISTA FERMIERULUI

În ședința de Guvern din 21 iunie 2024 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea OUG nr.7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi pentru modificarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă.

Pe 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care prelungește până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub forma granturilor suportate de la bugetul național pentru beneficiarii din sectorul producției agricole primare.

Astfel, prin prezentul act normativ se prelungește schema de ajutor de stat prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanțare până la 31 decembrie 2024 și a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030. Bugetul schemei de ajutor de stat se majorează cu 646 milioane lei (de la 815,5 milioane lei, la maximum 1.461,5 milioane lei).

Tot în contextul prelungirii Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a fost necesară modificarea corespunzătoare a termenului pentru plata ajutoarelor către fermieri, din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi cultura de usturoi.

MADR reamintește că prin această schemă de ajutor de stat, Ministerul Agriculturii acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni, plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”, în ședința de joi – 8 februarie 2024.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin măsura „Creditul Fermierului”, acordă un ajutor de stat, sub formă de grant, care acoperă componenta de dobândă, reprezentând partea de ROBOR la trei luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 de luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este formată din ROBOR la trei luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

Prin implementarea schemei se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 3.500 de beneficiari.

Bugetul schemei de ajutor de stat are o valoare de maximum 815,5 milioane lei, echivalentul a 164,1 milioane euro şi se asigură în limita sumelor disponibile din contul „Fondul pentru creditare și garantare a creditelor”, precum și a prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinație în bugetul MADR.

Beneficiarii eligibili sunt operatorii economici care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare definite prin Codurile CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente; CAEN 012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente; CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulțire; CAEN 014 - Creșterea animalelor și CAEN 015 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor), indiferent de mărimea acestora.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Publicat în Comunicate

Luni, 5 decembrie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de urgență care modifică OUG 157 din 2022, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică în cursul anului 2022.

Având în vedere că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat CE cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

  • Reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;

  • Completarea art. 3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;

  • Completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;

  • Completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per hectar însumată cu grantul per hectar acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per hectar anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat, precizează MADR.

Proiectul de act normativ supus dezbaterii publice poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5567_df57e908331b7aecb25c9545775be601.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 17 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică.

Astfel, se compensează parțial pierderile înregistrate de fermierii afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021. Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.

În urma centralizării făcute de Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub formă de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul - verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuanumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Pentru evaluarea pagubelor provocate s-a solicitat Administrației Naționale de Meteorologie, precum și Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” realizarea de analize a influenței indicilor climatici asupra evoluției culturilor în condițiile secetei pedologice manifestată pe areale agricole extinse în anul 2022, transmite MADR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat, pe 16 noiembrie 2022, o Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă de sprijin ce are ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate, precum și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

„Sprijinul de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor, fabricarea uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Alocăm o sumă totală de 200 milioane de euro sub formă de granturi, pentru a compensa parțial creșterea costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă și a costurilor legate de transport, depozitare și procesare”, a declarat ministrul Agriculturii Petre Daea.

Grantul financiar reprezintă suma maximă care se acordă per operator pentru asigurarea unor cantități minime de faină de grâu, mălai, ulei de floarea-soarelui, lapte consum și produse lactate și furaje combinate pentru hrana animalelor. Beneficiarii sprijinului sunt operatorii economici care desfășoară activități încadrate în următoarele clase de clasificare: Cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit, Cod CAEN 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor, Cod CAEN 1051 - Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor; Cod CAEN 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Grantul financiar maxim care se acordă per beneficiar este de 500.000 euro, condiționat de constituirea unor stocuri materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau pentru obținerea de furaje combinate 15.600 tone constituite din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și/sau rapiță. Dacă stocurile constituite sunt mai mici decât cele prevăzute, nivelul grantului financiar se diminuează procentual, în mod corespunzător. Dacă stocurile constituite de beneficiar sunt mai mari decât cele prevăzute, se acordă nivelul maxim al grantului financiar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor de stat sunt de 985.740.000 lei și reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200.000.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), astfel:

  • Creditele de angajament necesare înscrierii în program și depunerii cererilor se asigură în cadrul prevederilor bugetare aprobate MADR pe anul 2022.

  • Creditele bugetare necesare efectuării plăților beneficiarilor ajutorului de stat se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pe anul 2023, în cadrul limitelor de cheltuieli aprobate.

Actul normativ este fundamentat pe Comunicarea CE - Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Comunicării Comisiei Europene din data de 28 octombrie 2022, Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și-a prelungit aplicabilitatea până la data de 31 decembrie 2023.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Puși în fața realității prețurilor mici practicate pe piețele agricole la achiziția de produse lactate și a unei volatilități în creștere, în cadrul Forumului de Afaceri „Cooperative din sectorul lactate”, președintele Cogeca, Thomas Magnusson, a subliniat rolul crucial al cooperativelor din sector în demersurile fermierilor de a obține prețuri mai bune pentru laptele lor, respectiv nevoia de încurajare a dezvoltării acestora.

„Cooperativele specializate pe producția de lactate oferă beneficii economice unice membrilor săi fermieri, în speță debușee de piață, prețuri de achiziție mult mai competitive și venituri securizate, respectiv perspective mult mai favorabile pe termen lung”, a adăugat Magnusson.

Și premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, preciza la finele lunii iunie că este gata să îi ajute pe producătorii din agricultură care au ales să se asocieze și să acționeze în comun.

„Mă bucur că formele asociative în agricultură încep să se dezvolte. Sunt producători care au înțeles și cred în puterea unei voci și a unor acțiuni comune. Sunt gata să-i ajut”, scria prim-ministrul României pe pagina sa oficială de Facebook, după ce în dimineața zilei de 23 iunie 2016 a avut o întâlnire cu reprezentanții Asociației Cooperativelor din sectorul laptelui.

El a precizat totodată că întrevederea a fost „foarte bună și aplicată”, discutându-se „posibilele măsuri de sprijin pentru acest tip de forme asociative, prin valorificarea programelor europene, dar mai ales prin adoptarea unor măsuri de care este nevoie la nivel național”.

Producătorii de lapte caută soluții pentru demararea procesării materiei-prime în cadrul fermelor

Printre producătorii care s-au întâlnit cu premirul Cioloș s-au numărat reprezentanții Cooperativei TimLact Agro, din județul Timiș, ai Cooperativei Agricole Arieșul Apuseni, din județul Alba, ai Cooperativei Târnava Mare, din județul Harghita, respectiv ai Cooperativei Someș Arieș, prima de acest tip înființată după Revoluție, în zona Transilvaniei, în fruntea căreia se află Mircea Ciurea.

Fermierii caută în continuare soluții pentru a începe și procesarea în cadrul fermelor, în contextul în care prețul cu care se vinde laptele la poarta fermei este sub prețul de producție.
     
„Din acest motiv ne-am organizat în cooperative, pentru a putea să ne procesăm și produsele noastre - laptele și carnea, așa cum se întâmplă și afară, doar că grantul (n.r. - fonduri europene nerambursabile) pe care îl obținem pentru această investiție este de 50 la sută și, având în vedere decapitalizarea fermierilor, mi se pare cam puțin. Mai ales că alții care doar colectează laptele, îl procesează și îl valorifică în magazine beneficiază de granturi de 70% și chiar 90 la sută. Și am vrea și noi mai mult, cotă nerambursabilă”, afirma Mircea Ciurea.

El a mai adăugat că după eliminarea cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene și impunerea embargoului de către Federația Rusă, puterea de negociere a fermierilor în raport cu procesatorii a scăzut.

„Am ajuns în situația să vindem laptele la niște prețuri derizorii: aproximativ 0,90 lei pe litru; un preț foarte mic. Costul de producție este undeva la 1,1-1,2 lei – aici intră și furajele, utilajele cumpărate pe credite, dar și dobânzi, impozitele plătite către stat”, a conchis acesta.

Mai mult, producătorii vor și promulgarea mai rapidă a Legii cooperativelor, deoarece „oamenii vor să se organizeze, dar nu au un cadru legislativ”.

Totodată, producătorii și-ar dori anumite facilități fiscale pentru cooperative (de la scutirea de anumite taxe și impozite la neimpozitarea profitului reinvestit care sunt, de altfel, prevăzute în Legea cooperativelor), dar și măsuri concrete pentru atragerea tinerilor către domeniul agriculturii.

2015: Procesatorii români de lapte au achiziționat cu 7,8 la sută mai puțin lapte autohton

În comparație cu 2014, anul trecut, cantitatea de lapte de vacă achiziţionată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77.356 tone (-7,8%).

Potrivit INS, cantităţile de lapte brut procesat din alte specii au crescut în anul 2015 faţă de anul anterior, producţia de lapte de capră remarcându-se cu o creştere cu 12,2%.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importat a crescut, în anul 2015 faţă de anul 2014 cu 23.782 tone (+30,7%).

În 2015, producţia principalelor produse lactate a manifestat o tendinţă ascendentă, cea mai mare creştere a producţiei având loc la smântână de consum, cu 8.739 tone (+14,9%).

Majorări semnificative ale producţiei în anul 2015 faţă de anul precedent pot fi menţionate la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 24.522 tone (+14,8%), brânzeturi (inclusiv urdă) cu 6.996 tone (+9,4%), unt cu 608 tone (+5,7%), lapte de consum cu 9.045 tone (+3,6%). Evoluţia cantităţii de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (84,7% din producţia totală de brânzeturi) s-a menţinut în aceeaşi tendinţă ascendentă.

Anul trecut, producţia de lapte praf şi cea de brânză topită au scăzut cu 1422 tone (-36,1%), respectiv cu 24 tone (-0,3%).

Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (37,1%), Nord-Est (22,7%) şi Nord-Vest (15,9%).

Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (46,7%), Nord-Est (peste 17,0%), Nord-Vest (16,2%) şi Vest (peste 10,0%).

Regiunile Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia deţin peste 75,0% din producţia de produse lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).

Cele mai mari cantităţi de unt s-au produs în regiunile Centru (45,5%), Vest (peste 24,0%), Nord-Vest (14,5%) şi Nord-Est (12,7%).

Brânza s-a produs, îndeosebi, în regiunile Centru (36,2%), Nord-Est (21,5%), Nord-Vest (18,4%) şi Sud-Muntenia.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista