hg - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029.

Registrul agricol se elaborează și este valabil pentru o perioadă de cinci ani, iar datele se completează de către autoritățile administrației publice locale, anual, potrivit formularelor tipizate, aprobate prin HG. După data de 31 decembrie 2024, formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024 nu mai pot fi utilizate, astfel încât a fost necesară elaborarea unui nou act normativ care să aprobe registrul agricol pentru perioada 2025-2029, precum și formularele acestuia.

Prezentul proiect de act normativ vizează aprobarea unui nou registru agricol pentru perioada 2025-2029 și formularele acestuia care au fost modificate, completate și actualizate, prin consultarea autorităților locale.

Schimbări preconizate:

  • Introducerea codului unic al adresei, constituit din cod SIRUTA, cod stradă și cod adresă;

  • Introducerea categoriei de folosință denumită „Terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol)”. Această modificare a survenit în urma faptului că există fermieri din zonele piscicole care exploatează terenurile înscrise în registrul agricol ca amenajări piscicole, dar care, în realitate, desfășoară activități agricole. Această modalitate de folosință a terenului nu poate fi eligibilă la plată pentru obținerea de fonduri europene din cauza faptului că terenul are destinație piscicolă și nu agricolă;

  • Completarea categoriei „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate” prin inserarea unei noi coloane: „Titular drept folosință/concesiune”. Această modificare a fost necesară ca urmare a faptului că formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024, aprobate prin HG nr. 985/2019 nu prevedeau identificarea dreptului de folosință/concesiune a deținătorilor unei parcele, tarlale, sole, astfel că multe gospodării care nu dețineau titlu de proprietate nu puteau fi înscrise în registrul agricol.

Cheltuielile privind tipărirea și difuzarea registrelor agricole, precum și cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.

Prin acest act normativ se oferă posibilitatea înscrierii datelor cu privire la gospodăriile populației, ale societăților/asociațiilor agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosință/concesiune şi/sau animale.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9103-proiect-hg-registrul-agricol-2025-2029-09-07-2024.html

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Publicat în Tehnica agricola

Chiar dacă țara noastră este indemnă la dermatita nodulară bovină (DNCB), conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) lucrează în prezent la un proiect de Hotărâre de Guvern care, printre altele, introduce posibilitatea despăgubirilor de către stat a animalelor bolnave și apoi ucise laolaltă cu întreg șeptelul din exploatația respectivă, așa cum trebuie realizat în cazul depistării unui focar de DNCB, a precizat miercuri, 13 iulie 2017, Radu Roatiș Chețan, președintele instituției.

În plus, actul normativ reglementează extinderea suprevegherii și prelevărilor de probe specializate în raport cu statele terțe, din afara Uniunii Europene (UE).

„Suntem în curs de elaborare a unei Hotărâri de Guvern care prevede că vor fi despăgubite, dacă cumva apare ceva, animalele. Nu exista posibilitatea despăgubirii până în prezent; am introdus-o. Se va face, de asemenea, o extindere a supravegherii și prelevărilor de probe, în raport cu statele terțe. Cuantumul despăgubirilor pe cap de animal va fi stabilit însă printr-o altă Hotărâre de Guvern. Acolo trebuie făcută o Comisie. Problema spune că în cazul apariției unui animal bolnav într-un focar depistat într-o exploatație, care poate fi de 3, 500 sau 2.000 de vaci, se ucide tot efectivul”, a afirmat șeful ANSVSA.

El a precizat că țara noastră este, în prezent, indemnă la dermatoza nodulară bovină, ceea ce înseamnă că nu avem niciun animal bolnav de DNCB. Din acest motiv, împreună cu autoritățile de stat (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice și alții), ANSVSA întreprinde controale la graniță pentru a împiedica intrarea în țară a vectorilor cu potențial de risc pentru șeptelul bovin (și nu numai, dacă este să luăm în calcul focarele de pestă porcină).

„Azi, România este indemnă; nu avem niciun caz de dermatoză nodulară bovină. De asta am și luat anumite măsuri, astfel încât să prevenim intrarea în România (n.r. - a vectorilor purtători) prin transporturi de animale, prin transporturi de furaje, prin transporturi de alimente în bagaje sau ale călătorilor la micul trafic. Nu avem niciun caz, nici de dermatoză, nici de febră porcină africană. Aceste boli nu se transmit la om, dar ele au o consecință economică aproape catastrofală. Nici dermatoza nodulară bovină, nici pesta porcină africană nu sunt (...) zoonoze, adică să se transmită prin consum de alimente la om; se transmit de la animal la animal. Cele mai multe surse de contaminare sunt reprezentate de animalele bolnave, plimbate în mod nedirijat, duse în mod ilegal dintr-o zonă în altă zonă. Ele au fost sursa bolii”, a mai spus Chețan.

Conform datelor pe care președintele ANSVSA le deține, la sudul României evoluează intens dermatoza nodulară bovină - Grecia, Albania, Serbia (avem un focar în această țară la 60 km de granița cu România), Macedonia și cu precădere Bulgaria fiind infestate.

„Colegii (...) au luat măsuri drastice. Am dispus și noi măsuri similare. Acum trei săptămâni am oprit tot ceea ce înseamnă adus de lapte proaspăt din Bulgaria, produse proaspete și am considerat că această Hotărâre de Guvern pe care o promovăm, și care este susținută de domnul prim-ministru, duce la înăsprirea măsurilor care să protejeze populațiile de animale ale României”, a conchis Radu Roatiș Chețan.

14 iunie 2016 – Comisia Europeană impunea vaccinarea de urgență împotriva DNCB

În data de 24 iunie a.c., ANSVSA informa opinia publică asupra măsurii dispuse de a interzice introducerea pe piaţa din România a următoarelor produse obţinute de la bovinele din Bulgaria: colostru, lapte nepasteurizat şi produse lactate nepasteurizate (caşcaval din lapte nepasteurizat, brânză proaspătă, parmezan, anumite tipuri de iaurt, anumite tipuri de produse tradiţionale) ca urmare a focarelor masive de DNCB din țara vecină.

În data de 14 iunie 2016 a fost adoptată de către Comisia Europeană, în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, secţiunea Igienă, Decizia privind aprobarea programului de vaccinare de urgenţă împotriva dermatozei nodulare a bovinelor pe întreg teritoriul Bulgariei.

Conform acesteia, zona de restricţie menţionată în Decizia 2016/645 de punere în aplicare a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016, privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria, s-a extins la tot teritoriul Bulgariei, acesta fiind considerat în totalitate zonă de restricţie.

În Codul Terestru OIE este stipulat faptul că, o ţară este considerată infectată cu virusul DNCB în urma confirmării unui focar în teritoriu, sau ca urmare a utilizării vaccinării împotriva virusului dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB).

Ţinând cont de cele menţionate anterior şi în concordanţă cu Decizia de punere în aplicare 2016/645/CE a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva DNCB din Bulgaria, ANSVSA a declarat interzisă introducerea pe piaţă, în afara zonei de restricţii (teritoriul Bulgariei) şi expedierea în alte state membre şi ţări terţe, a produse obţinute de la bovine, amintite anterior.

„Conform articolului 7 al Deciziei 2016/645/CE, prin derogare de la interdicţia menţionată la articolul 3, autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piaţă a laptelui destinat consumului uman, obţinut de la bovinele ţinute în ferme situate în zona de restricţii, dacă laptele a fost supus unui tratament (prevăzut în partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE)”, se menționa într-un comunicat de presă al Autorității remis la redacție cu câteva zile în urmă.

În plus, se mai preciza în document, transporturile spre alte state membre trebuie să fie însoţite de un certificat oficial de sănătate, în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE): „Laptele sau produsele lactate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria”.

De la ultima raportare, Bulgaria, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au transmis informări referitoare la evoluţia dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB) pe teritoriile statelor lor. Până la data de 1 iulie 2016, Bulgaria înregistra 197 de focare confirmate, începând cu data 14 aprilie. Ca reacție, țara vecină a aplicat vaccinarea de urgenţă pe tot teritoriul naţional. Serbia a depistat la rândul ei 60 de focare de DNCB, iar boala a atins deja jumătatea teritoriului. Vecinii noștri au vaccinat însă sporadic, cu vaccinul primit de la Comisia Europeană. Nu în ultimul rând, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se confrunta la acea dată cu 335 de cazuri, răspândite în toată ţara. De asemenea, și acest stat a vaccinat, tot sporadic, cu vaccin primit de la instituția europeană.

Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus, spun specialiștii ANSVSA.

„Sunt virusuri foarte rezistente la acţiunea agenţilor fizici si chimici. Boala se manifestă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat”, descriu afecțiunea cei de la Autoritate. Specialiștii ANSVSA mai adaugă că animalele afectate pot prezenta şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecţii intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă, atât la tauri, cât şi la vaci.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista