Programul de testare genomică inițiat de HolsteinRO este, în prezent, singurul de acest gen din România, ocazie cu care au fost crotaliate mai aproximativ 300 de animale, a precizat Ionuț Lupu, director ACV HolsteinRO, în cadrul acțiunii Progressive Tour 2016.

El a menționat că demersul de crotaliere este efectuat în baza unei ierarhizări anterioare a celor mai performante bovine, în baza indexului pedigree.

„HolsteinRO este singura asociație în momentul de față din România care are în derulare un program de testare genomică. Este un program lansat în anul 2015. Până în momentul de față au fost crotaliate un număr de aproximativ 300 de animale. Crotalierea se face după o ierarhizare anterioară a celor mai bune animale pe baza pedigree-ului lor. Se realizează un index pedigree cu valorile indexurilor taurului-tată și ale tatălui-bunic matern; în funcție de aceste animale sunt ierarhizate”, a afirmat Lupu. „Ierarhizarea, în momentul de față, este făcută după indexul american gTPI, iar animalele care au peste 1.600 de puncte în acest index pedigree se clasifică pentru a fi crotaliate în primă fază. Prin crotaliere se extrage o probă de țesut auricular, care este este apoi transmisă la un laborator din Italia. Într-un interval de aproximativ o lună, Asociația noastră, biroul de registru genealogic primește o informare din partea laboratorului din Italia cu privire la rezultatul acestei evaluări. În momentul de față fiind făcută evaluarea în Italia, avem un rezultat în indexul italian, însă cu colaborările pe care le dezvoltăm în acest moment cu o asociație din Statele Unite, convertim indexul italian în indexul american”.

Cu privire la avantajele testării genomice a vorbit și Lucian Chelariu, specialist în cadrul Panifcom Iași, una dintre fermele progresive vizitate. El consideră că este deosebit de importantă identificarea celor mai valoroase animale din cadrul HolsteinRO, astfel încât și acestea să intre într-un circuit, într-un program de dezvoltare a acestui grup de bovine de top.

„Avantajele testării genomice sunt fără discuție legate de timp. În urma unui buletin de testare genomică primim informații despre producția animalelor vizate, despre caracterele lor de exterior: ugere, picioare, sănătate, celule somatice, date despre fertilitate etc. Fiecare animal care primește un buletin de testare genomică vine cu toate aceste date. (...) Este un program al asociației. Este foarte important să identificăm la nivelul asociației cele mai valoroase animale. Acestea ar trebui, la rândul lor, să intre într-un program de dezvoltare a acestui grup de animale foarte valoros”, a punctat Chelariu. „Depinde în ce țară se face (n.r. - testarea genomică). În SUA, la momentul acesta, este undeva la 55-400 de euro, în funcție de precizia sa (n.r. - numărul de SNPs-uri analizate), iar în Italia cred că undeva în jur de 45 de euro un screening de 23.000 de SNPs-uri, ca urmare a parteneriatului făcut de HolsteinRO cu asociația italiană”.

Conform spuselor lui Nicușor Șerban, președintele ACV HolsteinRO și administratorul Agroserv Măriuța, ideea Progressive Farm Tour 2016 a fost de a prezenta tuturor crescătorilor și întregii țări că România poate face „lapte adevărat”, bun pentru consumul uman.

„Avem modele care trebuie urmate. Că HolsteinRO este o asociație în plină dezvoltare, că este una tânără, dacă ne comparăm cu asociațiile din Europa și din lume, noi suntem poate ultima asociație venită în grup”, a conchis el.

Agroserv Măriuța deține o suprafață arabilă de 3.500 ha. Administratorul exploatației asigură din surse proprii tot ce înseamnă silozuri: porumb, lucernă, triticale, respectiv tot ceea ce înseamnă partea de cereale pentru măcinat, plus lucernă-peleți la preț mai mic decât lucerna-fân, mai exact cu 160 de euro tona.

Numărul de vaci la muls al Agroserv Măriuța este de 900, 500 tineret femel și 400 tăurași la îngrășat. Mulsul se face pe cele trei rotolactoare cu 40 de posturi amplasate în cel mai mare adăpost din România – 800 de vaci sub un singur acoperiș.

Agroserv Măriuța este în top trei exportatori români de lapte materie primă, furnizând lapte celor mai importanți procesatori din Bulgaria de peste doi ani. Unitatea folosește programul de potrivire a perechilor bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. Agroserv Măriuța utilizează tauri de top conform evaluărilor nord americane, pentru vițele exclusiv msc sexat provenit de la tauri evaluați genomici. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri de top, precum: De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.

Agroind Focșani deține o suprafață de 1.100 ha însămânțate, din care 250 ha însămânțate cu porumb boabe, 100 ha cu porumb pentru siloz în cultură de primăvară, 200 ha cu porumb pentru cultura a II-a după rapiță și orz, 200 ha cu rapiță și 150 ha cu soia. Complexul administrează și o pășune ecologică de 70 ha, dar și lucernă – 150 ha și grâu 115 ha. Toată suprafața lucrată este în sistem irigat.

Agroind Focșani are totodată 450 vali la muls, 300 tineret femel și 300 vaci din rasa Angus. Cei de la Agroind livrează lapte celor de la Danone (cel mai vechi partener, cu livrări din 1999) și au o producție medie pe cap de vacă de 31,5 litri, cu 3.70 grăsime și 3.35 proteină.

Agrocomplex Lunca Pașcani deține 1.500 de capete de ovine (Suffolk și Carabașă, rasă mixtă) și totodată și un segment de 260 de taurine pentru carne. Șeful Agrocomplex, Bogdan Pantazi, are în prezent 350 vaci la muls, 300 de capete tineret femel și 250 de tăurași Holstein la îngrășat, respectiv 300 de vaci din rasa Charolais. Producția zilnică pe cap de vacă este de 30 de litri de lapte, cu o medie de 3,90 grăsime și 3.15 proteină.

Panifcom Iași deține o exploatație agricolă în sistem integrat, astfel că angajații lucrează o suprafață de 4.000 ha de teren arabil, din care 10 la sută se află în proprietate. Sunt crescute acolo 4.500 de porcine și 1.300 de bovine (din care 560 de vaci la muls). În plus, Panifcom are și o firmă de panificație care produce 1.000 de tone de pâine pe lună, unitate care distribuie produse de panificație la nivel regional momentan, focusați mai mult pe orașul Iași, dar livrează și în județele alăturate.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

În perioada 23-25 noiembrie 2016, HolsteinRO a organizat Progressive Tour „Vezi pentru a te convinge”, o vizită în patru dintre cele mai importante ferme progresive din România: Agroserv Măriuța, Agroind Focșani, Agrocomplex Pașcani și Panifcom Iași.

Litrul de lapte ar trebui să fie plătit cu 1,7 lei (sau 40 de eurocenți), astfel încât producătorii să poată trece de nivelul de „breakeven” pe centru de cost, a afirmat Liviu Bălănici, șeful Panifcom, adăugând că nu cunoaște vreun fermier care să fie mulțumit de prețul laptelui materie-primă livrat către multinaționalele care colectează în prezent din România.

Nu mai devreme de anul 2014, Bălănici obținea 1,87 lei pe litrul de lapte, preț care îi permitea să facă investiții în ferma sa mixtă (cultură mare, creșterea porcinelor și bovinelor, respectiv panificație).

„În ceea ce privește producția de lapte, ne situăm în prezent la un nivel de 36-37 de litri pe cap de animal. Lucrăm cu LaDorna momentan, cu Lactalis și livrăm zilnic în jur de 20.000 de litri de lapte”, a declarat Liviu Bălănici, administratorul Panifcom Iași în cadrul Progressive Tour HolsteinRO - „Vezi pentru a te convinge”. „Nu cred că este mulțumit cineva de colaborarea cu multinaționalele care colectează și procesează lapte. Am avut doi ani în care prețurile au fost sub nivelul de breakeven. Chiar am pierdut bani, cu toate că am făcut producții mari și nici nu cred că vom câștiga bani în continuare. Și asta din cauză că peste 80 la sută din piață este ocupată de multinaționale și noi n-o să reușim niciodată să obținem prețuri bune. Cred că 1,7 lei litrul de lapte ar fi însă un preț corect. Acum doi ani am avut acest preț pe piață. Cu tot cu recalculat grăsimea, ajungeam până la 1,87 lei pe litrul de lapte materie-primă. Atunci era o perioadă când puteam face investiții în fermă”.

El a mărturisit însă că, în ultimul an, cu ajutorul subvențiilor europene și de la bugetul de stat a reușit să acopere o mare parte din pierderi.

„Dacă nu erau subvențiile la nivelul acesta, ușor-ușor trebuia să renunțăm la activitate. Am avut 248 de vaci eligibile la plată. Suntem cu 600 de animale la nivelul anului 2013 pentru acea subvenție națională. Cred că este incorectă data istorică și cine muncește ar trebui să primească subvențiile, nu alții care nu mai au vaci în curte”, a adăugat Bălănici.

Și pentru că tot venise vorba de costuri, el a precizat că are în continuare o mare problemă cu diferența de kilometri de la port și până în ferma sa, situată la doar nouă kilometri de frontiera cu Republica Moldova.

„Tot ce aducem din port ne costă aproape 30 de euro, iar tot ce ducem la port ne costă încă 30 de euro. În alte state, de exemplu în Germania, am văzut făcută această diferență. Toate terenurile bonitate primeau subvenții în funcție de calitatea terenului și distanța față de livrare. Acesta este un cost pentru noi, în Moldova”, a precizat șeful Panifcom.

În plus, Liviu Bălănici a declarat că în fabrica sa de pâine utilizează și făină cumpărată, în condițiile în care, în anul agricol anterior, din cele 3.500 ha, 1.200 de hectare fuseseră însămânțate cu grâu.

„Deținem o exploatație agricolă în sistem integrat: lucrăm o suprafață de 4.000 ha de teren arabil, din care 10 la sută se află în proprietate, creștem 4.500 de porcine și 1.300 de bovine (din care 560 de vaci la muls) și avem și o firmă de panificație care produce 1.000 de tone de pâine pe lună. Distribuim produse de panificație la nivel regional momentan, focusați mai mult pe orașul Iași, dar livrăm și în județele alăturate. Pentru fabrica de pâine cumpărăm făină și din altă parte. Avem însă și o moară și procesăm tot ce înseamnă grâul pe care îl producem noi. Anul trecut am avut însămânțate 1.200 ha cu grâu. Nu în ultimul rând, stăm bine la forța de muncă de nivel calificat, stăm însă mai rău la forța de muncă necalificată”, a conchis el.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Aprecierea aspectului fizic (bonitarea animalelor) se realizează, în general, de către o comisie constituită din minimum două persoane, dintre care una este crescător activ, cu o experiență de cel puțin trei ani în creșterea rasei respective, afirmă specialiștii în lucrări de specialitate.

La bonitare, spun ei, poate participa activ și crescătorul, dacă acest lucru este îngăduit de către comisie. Pe parcursul bonitării, fiecare participant își poate exprima opiniile în vederea comparării cu a celorlalți partipanți și stabilirii punctajelor. Acest lucru trebuie să se realizeze într-un mod cât mai civilizat, în spirit constructiv, care să exprime respect față de crescător și munca acestuia.

„Animalele nu trebuie contenționate pentru a fi punctate, dar libertatea lor de mișcare poate fi îngrădită într-un perimetru mai restrâns. Animalele bolnave nu se evaluează”, afirmă cei care practică în mod constant bonitarea.

Pentru stabilirea punctajului, se evaluează elementele din fișa de punctare, în ordinea prevăzută de aceasta, înregistrându-se notele pe măsură ce se încheie evaluarea fiecărui element. Evaluarea animalelor necesită ca acestea să fie privite din 4 perspective: din profil- P  din față – F din spate – S de deasupra – D. În dreptul fiecărui element de evaluare este indicată și perspectiva din care se privește animalul, pentru acordarea punctajului.

Fiecare element sau trăsătură evaluată dintre cele 20 cuprinse în fișa de punctare face parte din unul dintre cele patru aspecte exențiale care caracterizează un animal: 1. Dezvoltarea musculară 2. Dezvoltarea scheletică 3. Aptitudini funcționale, respectiv 4. Trăsături specifice rasei și sexului. Punctajul final al animalului se calculează ca medie ponderată, în raport cu importanța fiecăruia dintre aceste patru aspecte, în amelioararea rasei.

„Oricum, fiecare gospodar poate face o apreciere corectă a calităţii morfologice şi productive a vacii pe care o creşte în gospodărie sau pe care vrea să o cumpere. Cea mai precisă apreciere o pot face însă specialiştii în bonitarea animalelor din cadrul reţelei Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ). Bonitarea, urmată de controlul riguros al producţiei de lapte şi prelucrarea datelor pe baze ştiinţifice, constituie cel mai precis mijloc de a aprecia valoarea genetică a unei vaci de lapte. Certificarea originii şi a valorii genetice a animalului repectiv  printr-un document oficial care se eliberează poate ridica preţul animalului respectiv într-o manieră categorică. Ce trebuie făcut pentru aceasta? Simplu: înscrierea în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte (COP)”, se precizează într-un articol de specialitate.

Un demers similar a fost realizat și în ferma Agroind Focșani, de către veteranul Gheorghe Neață, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii.

Recomandăm utilizarea volumului audio la nivel maxim, atunci când vizionați videoclipul.

Mulțumim http://sursesiresurse.weebly.com pentru înregistrarea video. Toate drepturile rezervate.

Președintele ACV HolsteinRO, Nicușor Șerban, va da în folosință în primăvara anului 2017 o fabrică de procesare a laptelui de cinci milioane de euro, chiar dacă aproape întreaga producție de materie-primă a fermei Agroserv Măriuța o comercializează în prezent în Bulgaria, a precizat acesta în deschiderea Progressive Farm Tour HolsteinRO „Vezi pentru a te convinge”.

„Avem un proiect aprobat pentru o fabrică de lapte. Suntem în faza de definitivat câștigătorul licitației. Probabil că, în primăvară, când vremea începe să se limpezească, începem construcția. Costul estimat este de cinci milioane de euro”, a afirmat oficialul HolsteinRO nu demult. „Laptele este un produs care trebuie vândut sau procesat în maximum două zile. Nu-l poți ține mai mult în fermă. Atunci, dacă nu ai posibilitatea să-l procesezi singur, trebuie să-l dai la prețul oferit de procesator la un moment dat. O fabrică conferă o flexibilitate mai mare în valorificarea producției”.

Președintele ACV HolsteinRO a mai adăugat că, în prezent, producția medie pe vacă în ferma sa este de 32-32,5 litri de lapte, în condițiile unui efectiv destul de tânăr – 60% din animale la prima fătare, iar livrările se situează între 23 și 25 de tone de lapte, zilnic.

Conform propriilor spuse, chiar dacă își dorește prezență la raft pe piața din România, aceasta nu reprezintă tocmai o prioritate pentru Șerban, în condițiile unui preț mai bun obținut pe litrul de lapte la vecinii bulgari.

„De doi ani vindem lapte în Bulgaria. Avem trei parteneri către care comercializăm aproape întreaga producție. Uneori mai vindem și în România. Să zicem că din 30 de camioane, între patru și șase camioane le vindem în România, dar nu mai mult. Avem și noi un camion propriu cu care livrăm mare parte din cantitate, dar mai și închiriem. Camionul trebuie să facă și el pauză și revizii”, a măturisit șeful HolsteinRo. „Am avut mai multă stabilitate pe preț în Bulgaria decât a fost în România. Să nu credeți că este foarte mult peste prețul din România, dar un pic mai bun, undeva la 1,8-1,85 lei. Dacă prețul ar fi fost și astă-vară, și astă-toamnă, și astă-iarnă precum cel de astăzi, cred că toți fermierii din România ar fi fost fericiți. Noi vindem astăzi la un preț bun și foarte bun, undeva la 400 de euro tona de lapte”.

„România are o diversitate mare de ferme”

Același Nicușor Șerban a precizat, de asemenea, că pe fondul existenței fermelor de diferite capacități de producție, prețul pe litrul de lapte încasat variază foarte mult. În prezent, cel mai mare nivel este de 1,9 lei pe litru, dar sunt și ferme care încasează doar 1,2 lei litrul de lapte materie-primă.

În altă ordine de idei, el recunoaște că dispariția cotei de lapte l-a influențat pozitiv.

„Datorită structurii fermelor, România are o diversitate mare și de ferme, și de prețuri. Știu și am informații că încă sunt ferme care primesc 1,2 lei pe litrul de lapte, până la 1,8-1,9 lei/litru”, a precizat președintele ACV HolsteinRo. „Dispariția cotei de lapte m-a influențat pozitiv. La nivel de țară, România n-a realizat niciodată cota. Întotdeauna, cota României a fost de 3,2 milioane hectolitri pe cele două componente – vânzări directe și procesare, iar țara noastră nu a atins niciodată un nivel mai mare de 60 de procente. Loc să producem lapte este. Important este să fim capabili să producem lapte de calitate, că avem și cui îl vinde și ce să facem cu el”.

În acest context, el a adăugat că dacă producătorii români de lapte vor obține o materie primă mai bună și mai ieftină, vor avea loc la raft.

„Suntem în stare să facem asta, fără doar și poate, numai că va trebui ca împreună cu autoritățile, cu ceilalți fermieri, cu mass-media să regândim strategia creșterii vacii de lapte în România”, a precizat Șerban.

În prezent, în Agroserv Măriuța, rata de reformă se situează undeva între 25-27 la sută. Nicușor Șerban a mărturisit că își dorește o rată de reformă mai mare, pentru că animalele cu producție și foarte performante este foarte clar că nu vor putea avea o viață foarte lungă în exploatația sa.

„Am învățat că putem avea o rată de reformă de peste 30 la sută, îndeplinind două condiții esențiale: – o reproducție performantă în fermă și un sistem de creștere a tineretului femel foarte bun, unul care să permită însămânțarea vițelelor la 12 luni și care să permită ca, din urmă, să vină valoare genetică tânără și mai mare decât mama din care a provenit”, a mai precizat Nicușor Șerban.

Pierdere de 300.000 de euro din subvenții

În cadrul conferinței de presă de la sediul Agroserv Măriuța, șeful HolsteinRO a mărturisit că a pierdut 300.000 de euro din cauza diferențelor de subvenție generate de restricțiile impuse plăților ca urmare a datei istorice 31 ianuarie 2013.

„Ne-ar mulțumi dacă toate animalele care merită, ar primi ANT-ul, dacă n-am fi restricționați la data istorică 31 ianuarie 2013 și dacă referitor la sprijinul zootehnic cuplat ar primi subvenție toate animalele care se încadrează în criteriile de eligibilitate – producție, vârstă ș.a.m.d. Anul trecut, am pierdut ca diferență de subvenție din cauza acestor lucruri nu mai puțin de 300.000 de euro, numai pe partea de subvenții. În cazul SCZ-ului am primit banii pe 250 de animale, în condițiile în care puteam primi pe toate vacile care îndeplineau condițiile (vreo 600 și ceva) și n-am primit ANT-ul – 450 lei – decât pe 800 de capete, că atâtea aveam eligibile în 31 ianuarie 2013 și puteam primi pentru circa 1.600”, a punctat președintele ACV HolsteinRO.

Nu în ultimul rând, el a precizat că un kilogram de spor pe cap de tăuraș îl costă cam un euro, animal care atinge undeva la 600 de kilograme la 18-20 de luni de viață.

„Vindem tăurașul cu 6-6,5 lei kilogramul. Practic, la fiecare kilogram de spor se câștigă doi lei. Vinzi tăurașul cu 600 de kilograme, câștigi 1.200 de lei. Nu este un câștig extraordinar, dar este un câștig”, a conchis Nicușor Șerban.

Agroserv Măriuța deține o suprafață arabilă de 3.500 ha. Administratorul exploatației asigură din surse proprii tot ce înseamnă silozuri: porumb, lucernă, triticale, respectiv tot ceea ce înseamnă partea de cereale pentru măcinat, plus lucernă-peleți la preț mai mic decât lucerna-fân, mai exact cu 160 de euro tona.

Numărul de vaci la muls al Agroserv Măriuța este de 900, 500 tineret femel și 400 tăurași la îngrășat. Mulsul se face pe cele trei rotolactoare cu 40 de posturi amplasate în cel mai mare adăpost din România – 800 de vaci sub un singur acoperiș.

Agroserv Măriuța este în top 3 exportatori români de lapte materie primă, furnizând lapte celor mai importanți procesatori din Bulgaria de peste doi ani. Unitatea folosește programul de potrivire a perechilor bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. Agroserv Măriuța utilizează tauri de top conform evaluărilor nord americane, pentru vițele exclusiv msc sexat provenit de la tauri evaluați genomici. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri de top, precum: De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.