Tânărul de 25 de ani Cosmin Iancu este a treia generație care se ocupă de agricultură. Ferma de aproximativ 1.100 de hectare din județul Ilfov a fost înființată de bunicul lui, Florian Iancu, în urmă cu 30 de ani, atunci fiind lucrate vreo 20 de hectare de pământ cu utilajele vremii respective, și acelea luate second-hand. Astăzi, Cosmin și tatăl lui, Marius Iancu, se ocupă de ferma dotată cu tractoare și mașini agricole de ultimă oră, în care se practică cele mai moderne tehnologii pentru culturile de grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Tânărul fermier are misiunea să ducă mai departe afacerea de familie.

Un ochi râde, altul plânge, așa caracterizează Cosmin Iancu anul 2022, când se referă la agricultură. Tânărul administrează societatea Picmar Prod Com, care exploatează suprafața de circa 1.100 de hectare, în arendă și în proprietate, în judeţul Ilfov, pe raza a două comune, Grădiştea şi Petrăchioaia. „Un ochi râde pentru că, să zicem, am reuşit, spre deosebire de mulţi alţi colegi din ţară greu încercaţi de condiţiile climatice, să obţinem, zic eu, randamente bune la toate culturile. Porumbul, care până acum a fost vedeta în foarte multe ferme româneşti, anul acesta a fost cultura pierzătoare, cultura care a tras în jos rezultatele economice din foarte multe ferme din România. Prin urmare, pe partea de producţie, una peste alta, reuşim să închidem bine. Însă, cum vă spuneam, celălalt ochi plânge din pricina faptului că, iată, am obţinut o producţie, ne-am chinuit să o stocăm în vederea obţinerii unui preţ mai bun, dar din păcate contextul geopolitic ne joacă feste, piaţa este invadată de cereale ucrainene şi acest lucru face ca preţurile să fie la un nivel foarte scăzut. Marea problemă este că am înființat culturile în anul agricol precedent cu costuri destul de mari, iar preţurile de acum nu acoperă cheltuielile respective. Pentru a acoperi niște cheltuieli ridicate, în contextul unor preţuri scăzute la recolte, avem nevoie de producţii la un nivel destul de ridicat. Nimeni nu ne poate asigura acest lucru, pentru că, din păcate, noi, fermierii, suntem meteo-dependenţi”, arată tânărul Cosmin Iancu.

„Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile.”

Agricultura conservativă te ajută să trăiești și în condiții grele

În opinia lui Cosmin Iancu, tehnologia va juca un rol extrem de important, mai ales în ceea ce privește lucrările solului. „Asta va fi cea mai mare provocare, că va trebui să gândim din ce în ce mai economic, producţiile cu siguranţă nu vor mai fi acelea la care ne aşteptam, pentru că toate aceste măsuri care vin vor veni, cu siguranţă, cu limitări în ceea ce priveşte producţiile.”

În ferma condusă de tânărul nostru interlocutor, tehnologia a fost într-o continuă adaptare, de la înființare și până acum. În urmă cu trei decenii, bunicul lui Cosmin practica o agricultură de semi-subzistenţă, o agricultură care făcea risipă, care astăzi nici nu mai poate fi luată în calcul. Însă ușor, ușor, prin investiții considerabile în tehnică agricolă, în tehnologii, „tot ce s-a câștigat s-a reinvestit”, astăzi fermierul ilfovean se poate mândri cu faptul că administrează o afacere profitabilă.

Cosmin Iancu a ținut să ne spună că fermele în care se face performanță practică o agricultură conservativă. Ne-a explicat: „Agricultura conservativă este un subiect care capătă o importanţă din ce în ce mai mare, este un subiect care este deja cunoscut în foarte multe ferme, mai ales în cele performante, şi cu siguranţă este un subiect de viitor. Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe lângă hibridul Pioneer PT225 care i-a adus fermierului giurgiuvean Cătălin Corbea o producție de 5,9 tone la hectar, lucrările minime ale solului practicate în ferma sa, precum și utilizarea aceleiași game de implemente și-au spus și ele cuvântul.

Fiecare dintre producătorii agricoli selectați de această dată din șase județe ale țării, prezentați de companie într-o campanie complexă de conștientizare, are o modalitate diferită de a lucra solul, de a-l amenda, de aceea experiența fiecăruia este binevenită.

„Din Giurgiu și până în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion”, au precizat comunicatorii firmei.

Un astfel de exemplu a fost și cel din localitatea Prundu, județul Giurgiu, în cadrul societății Totagro, loc în care hibridul PT225 a generat o producție de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semănat rapiță.

Secretul acestora? Lucrările minime ale solului.

„După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat două fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unul în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta, vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.

În cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017.

De această dată, cei doi au mers pe lucrările clasice ale solului.

„Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea.

Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.

Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Biță Răcman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite.

„Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între 250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2 fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo, aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat patru fungicide.

La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar la cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte, că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion.

În această toamnă, Răcman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.

În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 ha a avut rapiță.

„Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a precizat fermierul campion Adrian Răducă.

Și Gheorghe Preda a mizat tot pe lucrările minime ale solului

Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha.

„Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.

Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone - Bangkok Impex - care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL, Melania Nuria - Agricola Berceni - care a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL, Aurel Dumitrașcu - Angend - a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha, în timp ce Costea Alex - Agro Mydacris - și Gheorghe Lefter - Agromec Moara Vlăsiei - au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.

„Secretele” lui Radu Jolta – lucrările clasice ale solului și utilizarea combinatorului de mai multe ori

În județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14.

„Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo.

Ca tratamente, am aplicat două erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat două tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta.

În această toamnă, el va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.

În județul Tulcea, fermier campion a devenit Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.

În județul Constanța, Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha.

El tot pe lucrările clasice a mizat.

„Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, două fungicide, un erbicid și trei tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a conchis fermierul campion constănțean.

Cel de-al doilea grup de producători pentru cereale și oleaginoase la nivelul județui Ilfov, recunoscut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Cerif Oil SRL, a reușit să comercializeze producția de cereale obținută în 2015 de pe cele 3.000 ha lucrate în comun la prețuri mult mai bine decât cele existente pe piață la momentul tranzacției, a declarat pentru Revista Fermierului Ilie Dan, președintele Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Ilfov, afiliată LAPAR.

Într-un interviu acordat recent publicației noastre, președintele APA Ilfov și al Cerif Oil SRL a precizat că asocierea a cinci producători agricoli într-un grup a dus la majorarea încasărilor la tona de grâu chiar și cu 90 de lei, în condițiile în care materia-primă se comercializa la acel moment cu 650 lei tona metrică (conform statisticilor MADR, luna septembrie 2015).

Grupul de producători prezidat de șeful APA Ilfov plătește impozit pe profit, fapt care convine membrilor săi de minune. Din unu la sută cotizație pe încasări de la membrii Ceri Oil, conducerea a reușit să-și achite cheltuielile interne și să declare și profit de pe care a plătit impozit; o singură dată. Problema, mărturisește Ilie Dan, este la grupul de producători de nivel mai mic și care este impozitat pe venit (plătesc o dată membrii grupului și a doua oară la nivel de grup).

Prodserv Conil SRL, ferma familiei Ilie, lucrează 270 ha în interiorul Cerif Oil, șeful APA și al grupului de producători ilfovean menționând în cadrul aceluiași interviu că în ciuda unui an 2015 călduros, producțiile au fost mulțumitoare la nivelul exploatației sale (5,5 tone de grâu la hectar, 6,6 tone porumb boabe STAS/ha și 3,3 tone la hectar rapiță linoleică).

Ilie Dan se plânge de faptul că nu are încă acele capabilități de stocare necesare negocierii unui preț și mai bun, respectiv de mixare a grâului de calitate superioară cu cel de nivel mediu, astfel încât toți membrii să aibă parte de profit. Din păcate, spune el, o parte din producători nu au avut calitate superioară și au fost nevoiți să vândă „pe lângă”, fapt care nu face bine nici statului (care nu încasează taxe) și nici membrilor care vând fără cei 10 la sută dați înapoi de stat pentru comercializarea în comun.

Revista Fermierului: Prodserv Conil SRL, firma familiei Ilie, face parte din APA, dar este și membră a grupului de producători Cerif Oil SRL. Acest tip de formă asociativă este atât pe placul actualului premier tehnocrat, Dacian Cioloș, cât și a ministrului Agriculturii, Achim Irimescu. Ne puteți spune mai multe despre formarea și activitatea acestui grup?

Ilie Dan: Așa este. Am pus bazele unui grup de producători pe sectorul vegetal – Cerif Oil SRL – al cărui președinte sunt eu. Membre sunt cinci societăți de pe zona Ilfov, printre care și Prodserv Conil SRL, firma familiei mele. Suntem al doilea grup de producători pentru cereale și oleaginoase recunoscut de Ministerul Agriculturii la nivelul județului Ilfov (n.r. - locul 41 pe țară conform site-ului MADR). (...) Formarea acestui grup a avut ca motivație faptul că, până la un milion de euro cifră de afaceri, înainte se dădea cinci, acum se spune că se va da 10% la ceea ce se comercializează împreună. De aceea, i-am determinat și pe ceilalți fermieri să se asocieze în acest grup. Vânzând împreună, am reușit să obținem un preț mai bun. Am avut noroc și de un grâu de calitate. Asta nu s-a întâmplat însă în cazul tuturor și, din acest motiv, o parte din colegi au fost nevoiți să comercializeze materia-primă separat, pentru că nu au avut calitatea respectivă și n-au putut să vândă la același preț. Noi (n.r. - grupul de producători) am închis totuși un pic pe plus.

Motivația asta a făcut ca noi să vindem toată producția, iar celorlalți le-am dovedit că și dacă ar mai comercializa ceva pe afară, fără să înregistreze această marfă, pe de-o parte că ar comite abuzuri și s-ar alege cu pierderi, pe de altă parte câștigând 10 la sută, oricum ar fi mai mult bine decât dacă ar vinde în afara grupului, singuri sau fără acte legale. Mai mult, statul câștigă și el prin faptul că încasează taxe pentru toată producția. Noi comercializăm întreaga cantitate de cereale pe care o producem prin membrii grupului. În prezent suntem în plin proces de modificare a actelor normative; au apărut până acum doar pentru legume și fructe. Se pare cele dedicate nouă vor apărea pe la sfârștiul lunii mai; ar trebui să primim niște bani din urmă.

Am discutat totodată și cu alți colegi care au văzut cu ochi buni crearea de noi grupuri de producători. Asta vrea și Ministerul, dar „se grăbesc încet”. Legea a apărut în iulie 2015, însă normele n-au apărut nici după 7-8 luni.

R.F.: Ați vorbit de calitatea grâului. Soluții de depozitare nu dețineți? Știm că există modalități moderne de mixare a grâului, astfel încât produsul obținut să continue să fie conform.

I.D.: Nu. Cu depozitarea avem o problemă. Așa cum am menționat anterior, eu am vândut un grâu foarte bun. Dacă puteam să-l stochez și să-l mixez, comercializam întreaga cantitate la același preț. (...) Un depozit de 2.000 – 3.000 de tone ar fi fost suficient.

R.F.: Care este structura de cultură a Prodserv Conil SRL?

I.D.: Prin această firmă lucrez 270 ha de teren arabil, iar structura de cultură este următoarea: 112 ha cu grâu, 50 ha cu rapiță, 20 ha floarea-soarelui, iar restul cu porumb.

R.F.: Ce suprafață lucrează în total membrii grupului Cerif Oil?

I.D.: Asociația noastră, Cerif Oil Srl, lucrează 3.000 ha; nu este una prea mare. Era o discuție la un moment dat de o asociație mare. A încercat s-o facă Ioana Caragea, cooperativa Agri Sud, care nu a funcționat din păcate pentru că am fost foarte mulți dintr-o dată, nu ne-am înțeles, nu a funcționat. Trebuie început de jos, cu puțin, cu cei cu care te înțelegi și, pe urmă, o ridici, o faci mai mare.

R.F.: Ce producție medie a avut Prodserv Conil avut în anul agricol 2014-2015?

I.D.: Anul trecut, pe fondul unor temperaturi mari, producțiile au fost relativ mici. Chiar și așa, la grâu am obținut 5.100 kg, la porumb am avut 6.600 kilograme boabe STAS la hectar, 3.300 kilograme la rapiță linoleică, iar la floarea-soarelui 2.800 kilograme semințe la hectar. Singura cultură pe înverzire a fost cea de mazăre (14 hectare) care, din păcate, a rămas de o palmă înălțime și pe care nici n-am putut s-o mai recoltez. Am băgat-o în pământ, am făcut cheltuială cu ea, iar în toamnă a trebuit să refac 12 ha din total. Cheltuiala pe care am avut-o cu mazărea și cu înființarea rapiței m-a dus mai mult decât cei 55 de euro la hectar pe care îi primesc pe întreaga suprafață. Ca atare, în Ilfov sunt mulți fermieri care nu au optat pentru înverzire; vor pierde cei 55 de euro la hectar în condițiile acestea.

R.F.: Cât ați obținut ca prețuri, pe asociație, față de cât ați fi încasat ca și fermier obișnuit? Cu cât ați vândut grâul?

I.D.: Incredibil, d-ar l-am vândut bine, adică cu 740 lei tona. Alții au vândut marfa și sub 0,65 lei kilogramul. Mai mult, am încasat 618 lei pe tona de porumb boabe, în condițiile în care alții au comercializat materia-primă sub 0,55 lei kilogramul. Rapița am vândut-o spre 1.500 lei tona, iar floarea-soarelui circa 1.400 lei tona, în condițiile în care, anul trecut, marfa de de acest tip se comercializa cu 1.100 lei. Am fost mulțumit.

R.F.: Întâmpinați probleme cu dubla impunere în cazul grupului dumneavoastră de producători? Știm că multă lume evită asocierea din cauza impozitului dublu, atât pe membru, cât și pe asociație.

I.D.: Noi, pe tot ceea ce am încasat, am emis facturi fiscale și am plătit mai departe sumele cuvenite membrilor grupului de producători, iar aceștia au achitat la rândul lor o cotizație către Cerif Oil de unu la sută din total. Acest unu la sută a constituit venit la care am aplicat cheltuielile cu contabilitatea, președintele și ce mai avem ca administrare. După aceste acțiuni ne-a rămas și un mic profit. Având un venit mare ca grup, Cerif Oil a trecut la impozitarea pe profit; de aceea noi nu ne-am confruntat cu problema dublei impozitări.

Ce se întâmplă în cazul unor grupuri de producători mai mici – ei plătesc impozit pe venit. Grupul respectiv are un impozit pe venit, nu pe profit, și pe urmă plătesc și ceilalți impozit pe profit; de aici dubla impozitare. Însă, s-a discutat ca și aceia care s-au transformat, chiar și la un plafon mai mic, să fie trecuți ca plătitori pe profit. Chiar scrie în Hotărâre că acele cooperative care vor fi transformate în grupuri de producători, li se va acorda o reducere pe impozit de 20%, se va transforma în impozit pe profit și nu vor mai plăti impozit pe venit, că acolo era dublura.

R.F.: Grupul de producători Cerif Oil se gndește să-și diversifice activitatea? Vreți procesare? Zootehnie?

I.D.: Vrem să transpunem în realitate un proiect propriu în valoare de două milioane de euro pentru care cotizăm de trei ani. Proiectul este unul integrat și a fost pus la punct împreună cu Grupul Român pentru Investiții și Consultanță (RGIC). Vrem o moară, o fabrică de pâine pentru zonă, cu tărâțele rămase să creștem vaci cu lapte, iar laptele să-l valorificăm prin automate. Din banii aceștia luați în plus vrem să investim, pe lângă faptul că luăm între 70-90% fonduri nerambursabile. Oamenii nu prea au încredere însă. (...) Am rămas cu proiectul în stand-by.

LAPAR s-a luptat pentru schimbarea modului de echivalare a suprafețelor

R.F.: Și APA, din care faceți parte, dar în special LAPAR s-a luptat să modifice acte normative care pe ici, pe colo, generau sincope majore în bunul mers al agriculturii. Care au fost principalele nemulțumiri ale fermierilor vizavi de actele normative care îi impactau direct?

I.D.: În primă instanță, LAPAR s-a luptat să schimbe modul de echivalare a suprafețelor. Adică dacă aveam cinci procente din suprafața arabilă alocate pentru înverzire, să nu-mi revină obligativitatea înființării a trei la sută la culturile de toamnă, ci doar 0,7-1 ha, iar ceea ce am înființat, acel hectar sau 0,7 ha, să fie considerat 1,5 ha, astfel încât să scadă numărul de hectare pe care să le înființăm.

Pe urmă, nu suntem de acord cum am primit banii pe motorină. Am încasat trimestrul I și II cumulat, tot datorită dumnealor, că s-au pus pe treabă prea târziu. I-am primit după 11 luni, iar acum, pe trimestrul III când ai ajuns să vii să mi-i dai, spui: „Stai că ți-i dau, dar nu îi am pe toți și îți mai dau nu știu când”. Nu suntem de acord cu treaba asta. Eu am dat banul atunci și mie îmi trebuie acum să iau altă motorină, mai ales că nu mai am. Foarte mulți colegi nu și-au plătit inputurile către societățile de la care le-au luat. Pe lângă faptul că acestea pot oricând să introducă la plată instrumentele, furnizorii nu vor mai vinde inputuri pe datorie pentru noua campanie pentru că îi consideră pe producătorii agricoli rău-platnici. Nici de la bancă nu mai poți lua bani, pentru că nu mai ai bonitatea necesară că nu ai restituit creditul. Ai intrat, de asemenea, să plătești o dobândă penalizatoare. Ca atare, noi, la ora aceasta, ne găsim decapitalizați și nu ne putem continua activitatea. Eu nu cred că vina este în totalitate a Ministerului Agriculturii și a celor cu softul, ci a APIA; ai stat liniștit până acum și nu te-ai interesat că trebuie să faci plățile.

R.F.: Am aflat nu demult că și familia dumneavoastră a avut probleme cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură...

I.D.: Am înființat un lot de mazăre pentru înverzire, lângă el un drum de doi metri, iar fiul meu, vizavi, a avut și el tot mazăre. El a recoltat, a obținut 1.500 de kilograme la hectar. Eu am însămânțat suprafața două zile mai târziu și n-am mai prins ploaia de care a avut el noroc, drept pentru care nu am obținut nimic. Problema apare însă acum. Chiar dacă băiatul meu a obținut 1,5 tone producție, la teledetecție a ieșit că la mine a fost mazărea, nu la el! A fost și a discutat la APIA problema respectivă. L-au chemat apoi la Agenție... „că nu este în ordine treaba”. El i-a invitat atunci pe angajații APIA să vină și să vadă cu ochii lor, dar nu după șapte luni, ci atunci când era cultura pe teren. Cum putea să-mi mai plătească APIA banii, când ei nu sunt pregătiți. Și atunci noi vorbim de soft?

R.F.: Ce a însemnat anul agricol 2014-2015 pentru fermierul Ilie Dan și pentru colegii săi din APA Ilfov?

Ilie Dan: Eu și fermierii ilfoveni din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) am avut un an nu putem să zicem bun, dar nici atât de greu cum a fost în Moldova, cum a fost prin Mehedinți, Olt și prin alte zone. Vara, în câmp, temperaturile s-au menținut la o intensitate mare, între 33-40 de grade Celsius la umbră (am avut la plante chiar și 45-50 de grade), temperaturi care au afectat producțiile pe care așteptam să le obținem și pentru care am făcut investiții în vederea obținerii unor cantități importante de materie-primă. Putem spune fără să greșim că ploile care au mai căzut pe aici, au făcut-o în așa fel încât să obținem o producție care să ne acopere costurile pe care le aveam.

R.F.: Ce perspectivă aveți pentru anul agricol 2015-2016? Va fi unul bun sau dimpotrivă?

I.D.: E bine pornit anul agricol. Iarna a fost destul de blândă. La ora aceasta ar fi trebuit să începem să fertilizăm, însă mulți dintre noi nu avem banii necesari și, sigur, că se va repercuta într-o formă sau alta treaba respectivă asupra anului agricol menționat.